SAPTAMANA CORPULUI PACII IN ROMANIA - 25.02.2009

BULETIN INFORMATIV
Ambasada Statelor Unite ale Americii
Str. Tudor Arghezi 7-9 Bucuresti, Romania Tel: 40 21 – 200 - 3650 Fax: 40 21- 200 - 3723

                25 februarie 2009     

SAPTAMANA CORPULUI PĂCII IN ROMANIA

În data de 1 martie, Corpul Păcii, agenţie a Guvernului Statelor Unite ale Americii, celebrează cea de-a 48-a aniversare.

Corpul Păcii este o agenţie a Guvernului Statelor Unite creată de Preşedintele John F. Kennedy în 1961 pentru a promova pacea mondială, dezvoltarea comunităţilor şi înţelegere inter-culturală. De la începuturile Corpului Păcii au fost repartizaţi mai mult de 195.000 de voluntari în 139 de ţări. 

Astăzi, agenţia activează în 76 de ţări şi are repartizaţi un număr de 7.800 voluntari. Aceste cifre reprezintă cel mai mare numar de ţări gazdă şi cel mai mare număr de voluntari repartizaţi din ultimii 30 de ani. Voluntarii Corpului Păcii din toată lumea sprijină dezvoltarea organizaţiilor mici pentru a îndeplini cele trei obiective ale agenţiei:

 1) sprijinirea ţărilor gazdă cu voluntari americani care să acorde asistenţă tehnică;
 2) promovarea unei mai bune înţelegeri a poporului American de către popoarele ţărilor gazdă;
 3) promovarea unei mai bune înţelegeri a popoarelor ţărilor gazdă de către poporul american.

Voluntarii din toată lumea îşi dedică timpul şi aptitudinile ţării gazdă timp de doi ani lucrând ca profesori, consilieri economici, consultanţi IT, consilieri în domeniul sănătăţii şi HIV/SIDA şi agricultură. În plus, voluntarii—femei sau barbaţi, tineri sau bătrâni, căsătoriţi sau nu, de diferite etnii—învaţă la rândul lor de la gazde şi se integrează în cultura ţării unde lucrează, participând, de asemenea, la dezvoltarea comunitară, proiecte şi activităţi. Toţi voluntarii lucrează în colaborare cu o organizaţie gazdă şi vin numai la invitaţia guvernului gazdă.

Începând cu anul 1992, Corpul Păcii România a adus aici resursa cea mai de preţ a Americii —poporul său. În colaborare cu membrii comunităţilor locale, voluntarii lucrează în domenii precum educaţie, tineret şi dezvoltare comunitară, mediu şi IT. Corpul Păcii România a creat peste 1.000 de parteneriate de succes între voluntarii americani şi diverse organizaţii din România. Voluntarii beneficiază de o instruire intensivă pentru învăţarea limbii române şi oferă timp de doi ani asistenţă tehnică organizaţiilor non-guvernamentale şi/sau guvernamentale din România, şcolilor şi autoritaţilor locale, trăind şi muncind în ţara gazdă.

În anul 1991, doi reprezentanţi ai Corpului Păcii au ajuns la Bucureşti şi în data de 22 ianuarie 1992 a fost semnat un acord de colaborare între ţări şi s-au depus eforturi pentru stabilirea unui proiect de Predare a Limbii Engleze ca Limbă Străină. Corpul Păcii a început un proiect de dezvoltare a organizaţiilor non-guvernamentale sociale şi de sănătate şi un proiect de dezvoltare economică comunitară în 1993, iar în 1998 a fost deschis proiectul management şi educaţie de mediu. 

Corpul Păcii România îşi concentrează activitatea pe nevoile de maximă prioritate şi obiectivele de dezvoltare identificate de către organizaţiile româneşti. Având cunoştinţele tehnice necesare, Voluntarii americani  sunt repartizaţi pentru o perioadă de doi ani în organizaţiile româneşti pentru a le ajuta să-şi îndeplinească aceste obiective.  Deschişi către cultura romanească, voluntarii americani lucrează îndeaproape cu partenerii locali pentru un transfer reciproc de cunoştinţe, aptitudini şi atitudini, în beneficiul dezvoltării atât profesionale cât şi personale a tuturor celor implicaţi. Lucrând cu parteneri locali, voluntarii leagă prietenii de lungă durată cu aceştia, promovând o mai bună înţelegere a României şi a poporului român printre americani, atunci când se întorc în Statele Unite.

În ultimii 18 ani, peste 1.013 voluntari au lucrat în România în Programele de Predare a Limbii Engleze, Dezvoltare Economică Comunitară, Dezvoltare Instituţională şi Educaţie de Mediu. Astăzi Corpul Păcii România  are 144 de voluntari care lucrează cu şcoli, organizaţii guvernamentale şi non-guvernamentale în 39 de judeţe din toată România.

Versiunile în limba română şi engleză ale Raportului Anual 2008 al Corpului Păcii România pot fi vizualizate la următoarea pagină de Internet:
http://bucharest.usembassy.gov/US_Policy/Press_Releases/Peace_Corps_02252009-ro.html

Exemple de succes ale voluntarilor americani ai Corpului Păcii în România:

Thomas Dieter, Cimpulung Moldovenesc/Fundu Moldovei

Am lucrat cu şcoala mea, „Dimitrie Gusti” din Fundu Moldovei, pentru a înfiinţa un Club Eco în 2008. Acest proiect s-a derulat cu ajutorul elevilor, al liderilor din comunitate, al Youth Service America (centru internaţional non-profit) şi al unei finanţări Disney Minnie Grant.  Impreună cu membrii comunităţii din care fac parte am ajutat la supervizarea elevilor în timp ce aceştia au planificat şi implementat proiectul.  Liderii comunităţii, primarul fiind unul dintre ei, au fost extrem de importanţi pentru că au oferit sprijin logistic şi timp şi au promovat efortul copiilor din oraşul nostru.  Finanţarea a acoperit achiziţionarea de tricouri, hârtie, markere şi a unei camere de luat vederi digitale, oferindu-le astfel ocazia elevilor să înveţe cum să folosească şi să întreţină un astfel de echipament.

Am început cu o campanie de conştientizare în sat şi prin adunarea gunoiului din râul Moldova. Proiectul a fost scris de către elevii de la şcoala generală şi a inclus o prezentare în cadrul comunităţii, prezentare ce a inclus lucrări de artă ale elevilor, fotografii şi proiecte de cercetare (toate având ca subiect gunoiul, poluarea, încălzirea globală şi reciclarea). Clubul Eco, condus şi înfiinţat de către elevi, i-a învaţat atât pe ei cât şi pe membrii comunităţii  despre nevoia de a menţine satul curat şi a oferit elevilor experienţa de scriere şi de implementare de proiect.  La proiect au participat membrii ai comunităţii şi din scoală, oferindu-le elevilor încredere în sine, aratându-le că pot face schimbări pozitive în comunitatea şi ţara lor.

Daniel Tirell, Timişoara/Jimbolia

În noiembrie 2008, am colaborat cu Atelierul de Urbanism din Timişoara şi cu alţi 2 voluntari ai Corpului Păcii pentru a derula un workshop, pe durata unei săptămâni, pe tema planificării urbane numit „Oraşul mediului: minţile tinere trasează PUG”. Nou înfiinţat, ca birou de planificare al Primăriei Timişoara, Atelierul de Urbanism are ca responsabilitate primară realizarea noului Plan de Urbanism General al Timişoarei.

Workshopul a reunit  30 de  studenţi din domeniile planificării urbane, arhitecturii, arhitecturii peisagistice şi din alte discipline similare din România, Bulgaria, Serbia, Germania, Turcia şi alte ţări Europene  pentru  a discuta PUG-ul Timişoarei, procesul de planificare în general şi pentru a realiza un plan de dezvoltare durabilă pentru una din zonele cu probleme ale oraşului.

Participanţii la workshop au petrecut o săptămână împărtăşind cunoştinţe despre dezvoltarea urbană în Timişoara şi transformându-şi ideile în planuri concrete, lucrând până seara târziu de multe ori. Am avut şansa să îmi folosesc pregătirea profesională pentru a ajuta la organizarea şi buna desfăşurare a workshopului, acordând o atenţie deosebită procesului de planificare şi protecţiei mediului. La sfârşitul săptămânii participanţii şi-au prezentat concluziile unor persoane cu rol decizional din Timişoara şi au pregătit rezultatele obţinute pentru a fi publicate.

Workshopul şi atenţia pozitivă de care s-a bucurat  au demonstrat că tinerii au un rol important în planificarea urbană şi procesul de dezvoltare urbană din România.  Au contribuit de asemenea la promovarea voluntariatului.  Imaginea acestor studenţi  uniţi pentru a discuta nevoile comunităţii şi a defini soluţii realiste a fost o adevarată inspiraţie pentru mine şi colegii mei şi sperăm să putem vedea cum tânăra generaţie va clădi pe fundaţia oferită de acest workshop.  

Nils Bergerson, Brăila

Lucrez cu Asociaţia Pro Democraţia şi cu lideri locali ai tinerilor din cadrul Consiliului Judeţean al Tinerilor şi ajut la scrierea şi implementarea proiectului ce poartă numele „Viziunea Tinerilor asupra Democraţiei”. Proiectul constă într-o reţea de tineri ce se întâlnesc de două ori pe lună pentru a beneficia de educaţie non-formală despre democraţie, drepturile omului şi participare civică. Peste 70 de tineri au participat la acest proiect până acum, la dezbateri, ateliere de mediere, training despre leadership, proiecte scrise de către tineri Voluntari şi training-uri despre strângerea de fonduri.

Proiectul a început cu tineri din liceele locale care au abordat Asociaţia Pro Democraţia pentru a învăţa mai mult despre ce înseamnă democraţie şi cum este ea percepută de către tineri. Tinerii au fost de asemenea interesaţi în dezvoltarea unor abilităţi ce le vor fi de folos în cariera pe care şi-o vor alege, de exemplu abilitatea de a face faţă unei dezbateri sau unei medieri. Proiectul a reuşit, pe parcursul unui an, să întrunească aceste nevoi şi să aibă ca rezultat alcătuirea unui forum de discuţii în cadrul căruia tinerii pot ajuta la identificarea nevoilor comunităţilor lor.

Heather Ferguson, Drobeta Turnu Severin

În timpul în care mi-am implementat serviciul de voluntar al Asociaţiei Eco Sud-Vest România, am participat la o varietate de evenimente, întalniri şi iniţiative de educaţie de mediu, de la un eveniment internaţional care îşi propunea să iniţieze un traseu cicloturistic de-a lungul Dunării, între România şi Serbia, la sesiuni de educare despre energia regenerabilă implementate în şcoli din România şi Bulgaria. Pe măsură ce România avansează pe calea asumării responsabilităţii în domeniul mediului, cetăţenii sunt din ce în ce mai interesaţi de accesul la informaţie şi devin susţinători ai schimbării.

Am participat, împreună cu organizaţia mea, la un training organizat de Forestry Stewardship Council (organizaţie pe care sperăm să o aducem la Parcul Naţional Porţile de Fier), am cerut şi am primit materiale pe teme hidrologice, ecologice şi forestiere, precum şi cărţi de educaţie ecologică a copiilor, pentru a completa mica bibliotecă existentă în biroul organizaţiei. Am tradus în limba română o carte despre frunzele de toamnă şi am completat-o cu o colecţie de frunze ale speciilor locale, astfel încât ea să poată fi utilizată în şcoli.

Pentru că mă aflu deja spre sfârşitul serviciului de voluntar, m-am implicat şi într-un proiect mai amplu, ce include activităţi de conştientizare şi acţiuni comunitare pentru obţinerea şi utilizarea compostului. Pe măsură ce proiectul se extinde spre şcolile şi zonele adiacente ale oraşului, simt cum această comunitate, pe care o consider şi a mea, descoperă noi valenţe ale responsabilităţii privind mediul înconjurător şi le converteşte într-o mentalitate constructivă, prietenoasă cu mediul. Suntem pe cale să reuşim acest lucru – cea mai mare parte a obiectivelor proiectului a fost realizată cu entuziasm şi speranţe pentru viitor.

Mă întreb, uneori, dacă aceste lucruri „mărunte” chiar contează. Cu toate acestea, consider că toate aceste lucruri „mărunte” au o importanţă imensă, pentru că fiecare dintre ele îmi oferă posibilitatea de a interacţiona cu comunitatea şi de a lucra împreună la promovarea mesajului că mediul înconjurător trebuie respectat.