Seminar romano-francez pe tema gestionarii serviciilor de utilitate publica tratarea deseurilor

 COMUNICAT DE PRESA

Seminar româno-francez pe tema gestionării serviciilor de utilitate publică: tratarea deşeurilor

8 - 9 octombrie 2009, Sibiu

 Seminarul a fosr organizat de Ambasada Frantei in Romania si structurile sociative din Romania ( A.Co.R., A.O.R., A.M.R. ) in parteneriat cu Asociatia de prietenie a parteneriatului ILLE- et- VILAINE – SIBIU.
Seminarul a urmărit câteva obiective precise precum : analiza, valorizarea şi structurarea parteneriatelor franco-române în domeniul gestionării serviciilor de utilitate publica; analiza comparativa a legislaţiilor şi procedurilor administrative aplicabile in Franţa şi in România (gestionarea directă şi delegarea serviciilor publice, punerea în aplicare a legislaţiei comunitare) şi schimbul de bune practici în domeniul modelelor de finanţare a infrastructurii şi serviciilor (parteneriat public/privat, mobilizarea fondurilor europene).
 Evenimentul se adresează colectivitaţilor locale româneşti interesate de conceperea şi punerea în practica a unor planuri de gestionare a deşeurilor pe termen mediu, a unor proceduri noi de colectare şi selecţie a deşeurilor şi dezvoltarea de infrastructuri noi pentru tratarea deşeurilor : Asociatia Oraselor din Romania, Asociatia Municipiilor din Romania, Asociatia Comunelor din Romania , fiind prezenta d-na ec. Mariana Gaju, prim – vicepresedinte al AcoR, primarul comunei Cumpana, judetul Constanta.
 A fost prezent Dl. Cătălin VRABIE, Secretar de stat pentru colectivitaţile locale, Ministerul Administraţiei şi Internelor ,  Reprezentatul Ambasadei Franţei in România , Dl. Liviu Gradinariu, directorul Serviciilor Publice de Interes General din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor , Reprezentantul Asociaţiei Primarilor din Franţa, Reprezentant al DG Mediu din cadrul Comisiei Europene, dl. Ionut Georgescu, presedintele Centrului de Excelenta pentru Dezvoltare Durabila, dl. Dan Marinescu, Directia de finante publice si bugete locale – Ministerul Administratiei si Internelor, d-na Raluca Fratila, reprezentant al Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial ’’ Mediu’’, reprezentant al Ministerului Ecologiei, Energiei, al Dezvoltarii Durabile si al Marii din Franta, reprezentantul ADEME, Agentia franceza pentru mediu si energie, reprezentant al Agentiei Nationale de Protectie a Mediului ( ANPM ),  reprezentant al Agentiei Romane de Conservare a Energiei ( ARCE ), reprezentant al unei intercomunalitati franceze din mediul rural.
 Managementul deseurilor insumeaza activitatile de colectare, transport, valorificare si eliminarea a acestora ( gropi de gunoi, incinerare, reciclare). In prezent, organizatiile din Romania se confrunta cu cerintele tot mai stricte ale reglementarilor in domeniul managementului deseurilor, iar cheltuielile tot mai mari pentru evacuare si depozitare impun organizatiilor reducerea la minimum a cantitatilor de deseuri produse.
 
Inchiderea tuturor gropilor de gunoi din mediul rural , si nu numai, , care a avut ca termen 16 iulie 2009 a luat pe nepregatite autoritatile locale si judetene care trebuie sa faca pasul spe gestionarea deseurilor potrivit legislatiei si angajamentelor asumate la nivel european.
 Pe baza legislatiei romane si comunitare au fost elaborate Planuri Regionale de Gestiune a Deseurilor, aprobate prin Ordin comun al ministrilor mediului si al dezvoltarii regionale.
 Aceste documente promoveaza cooperarea intre autoritatile judetene si cele locale in vederea infiintarii si dezvoltarii unui management integrat al deseurilor care sa inlocuiasca sistemul existent, ineficient atat din punct de vedere economic, cat si din cel al protectiei mediului.
 In mod contrar fata de situatia intalnita in majoritatea statelor dezvoltate din U.E., cantitatea de deseuri municipale generata in Romania este in general depozitata, numai 2% sunt deseuri reciclate.
 In mediul urban gestionarea deseurilor municipale este realizata prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau ale firmelor de salubritate.
 Proportia populatiei urbane deservite de serviciile de salubritate este de cca. 90 %, iar a celei deservite din mediul rural este de numai cca. 7%.
 In Romania principala forma de eliminare a deseurilor este depozitarea, in anul 2005 au functionat 252 depozite de deseuri municipale, din care numai 18 erau conforme, restul de 234 sunt neconforme.
 In Romania s-au identificat 2686 spatii de depozitare in zona rurala cu o suprafata de cel mult 1 ha.
 Prevederi POS Mediu – Axa 2 – Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea infrastructurii de management al deseurilor, prin care se urmareste, in principal interventia pentru : cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectare deseurilor, reducerea cantitatii de deseuri depozitata, cresterea cantitatii de deseuri reciclate.

 Politica in domeniul deseurilor este una din cele mai vechi politici de mediu ale Uniunii Europene. Franta pune in aplicare un plan de actiune guvernamental in domeniul deseurilor pentru perioada 2009-2012, supravegheat de un consiliu pentru deseuri. Planul se refera la prevenirea, reciclarea, incinerarea, stocarea si valorificarea deseurilor organice. Obiectivul acestui plan este de a reduce cu 7% productia deseurilor menajere in decurs de 5 ani, ameliorarea ratei de reciclare si diminuarea cantitatii de deseuri incinerate.
 Toate aceste masuri vizeaza punerea in aplicare a angajamentelor din cadrul protocolului interministerial pentru protectia mediului, numit si ’’ Grenelle de l’Environnement’’, care fixeaza ca obiective prioritare reducerea la sursa a productiei de deseuri si dezvoltarea reciclarii si valorificarii.
 

 A 17 – a sesiune plenara a Congresului Puterilor Locale si Regionale a Consiliului Europei, 13-15 octombrie 2009, Strasbourg, Palatul Europei

Primarul comunei Cumpana, judetul Constanta a participat in calitate de membru supleant pe langa Congres si reprezinta Romania la invitatia secretarului general,  dl. Ulrich Bohner.
Principiile dupa care se desfasoara lucrarile sesiunii plenare a Congresului Puterilor Locale si Regionale a Consiliului Europei sunt : transparenta, legalitatea si respectarea democratiei, egalitatea de sanse intre barbati si femei, egalitatea de sanse pentru minoritati
Garant si punct de referinta al democratiei de proximitate, Congresul este o adunare de schimburi si de dialog care trebuie sa permita tuturor membrilor sai sa raspunda mai bine obligatiilor si provocarilor care, din ce in ce mai mult solicita colectivitatile teritoriale.
 

Cu ocazia acestor sesiuni, se vor dezbate si face publice lucrarile diferitelor organe ale Congresului si se pot adopta texte pentru a fi transmise Comitetului Ministrilor din Consiliul Europei, adunarii parlamentare, tarilor membre sau colectivitatilor teritoriale ale acestora.
 

Ordinea de zi a sesiunii plenare a Congresului a cuprins o problematica vasta :
- prezentarea raportului de activitate, adoptarea componentei Comisiei permanente, comisiilor statutare si grupurilor de lucru, prezentarea declaratiei cu ocazia a 60- a aniversari a Congresului ;

- alocutiuni pe teme de democratie locala, participarea tinerilor la democratie, cooperare transfrontaliera in Europa, limbile minoritare – un atu pentru dezvoltarea regionala, regiunile cu puteri legislative – catre o guvernare pe mai multe nivele, orase creative – administrarea activitatii culturale a oraselor, ameliorarea calitatii aerului interior – o noua miza pentru colectivitatile locale, prevenirea violentei impotriva copiilor, cooperarea regionala in jurul Marii Baltice.
 
1 . Grup de lucru ’’ Regiuni cu puteri legislative ’’

Consiliul Europei acorda o mare importanta consolidarii democratiei locale si regionale. De fapt, pe aceste doua nivele, in aplicarea principiilor de subsidiaritate si proximitate, democratia este mai aproape de cetateni. Regiunile cu puteri legislative au un rol important in conceptia politica si in luarea deciziilor, mai ales pentru ca ele reflecta cel mai exact diferentele regionale si culturale. Democratia regionala este un element determinant al echilibrului constitutional al puterilor, mai ales in statele federale si ea este garantia unei guvernari pe mai multe nivele, democratica si efectiva. Aceasta guvernare pe mai multe nivele trebuie sa aiba drept principii directoare cooperarea mutuala si interactiunea intre toate nivelele de autoritate – european, national, regional si local in cautarea de solutii la problemele actuale.
 Regiunile cu puteri legislative nu sunt protejate  de un statut juridic european special, ci mai degraba de vointa politica de a-si promova interesele si de a coopera in mod concret in cadrul retelelor. Pana in prezent, aceste regiuni si-au exprimat preocuparile cu privire la procesul de integrare europeana : pozitia sub – nationala specifica regiunilor , definita de constitutiile nationale, proximitatea intre regiune si cetateni, situatia lingvistica si culturala a regiunilor. Procentul de populatie reprezentata, aproape de jumatate, estimeaza ca aplicarea acestor criterii se impune pentru a determina statutul particular al regiunilor dotate cu puteri legislative. Acest grup de lucru a examinat consecintele politicii acestor regiuni fata de U.E. ., in special posibilitatile si interesul de a elabora un instrument juridic in materie de democratie regionala, rolul structurilor si procedurilor de cooperare atat la nivel national, cat si la nivel european.
 Schimbarile intervenite in legislatia nationala din multe tari membre ale Consiliului Europei cer o fina analiza pentru a determina daca acestea constituie progrese mai ales pentru regiunile cu puteri legislative la nivel national.
 Este necesara o colaborare intarita intre regiunile cu puteri legislative in cadrul U.E. si in cel al Congresului pentru aprofundarea analizei asupra conditiilor unei regionalizari a politicilor europene.
 In ciuda multiplelor eforturi desfasurate de regiunile cu puteri legislative pentru a influienta asupra integrarii europene, tratatul de la Lisabona, chiar daca marcheaza cateva progrese pentru colectivitatile locale sau regionale, contine putine avantaje in sensul intereselor particulare ale regiunilor cu puteri legislative :
- nu exista recunoastere institutionala  a regiunilor cu puteri legislative;
- beneficiarii progreselor in materie de subsidiaritate nu sunt regiunile cu puteri legislative, ci parlamentele nationale si Comitetul Regiunilor. Regiunile  cu puteri legislative sunt practic despartite de anumite domenii de coordonare si de concentrare politice importante : grupul euro, coordonarea macro – economica, metoda de coordonare deschisa.

2.  Comisia dezvoltarii de durata : ’’Ameliorarea calitatii aerului interior – o noua miza pentru colectivitatile locale ’’.
Pana de  curand, calitatea aerului interior nu fusese considerata ca o problema de sanatate majora, spre deosebire de poluarea exterioara, de care se ocupa numeroase reglementari si care este in atentia mass – media. Autoritatile publice trebuie sa-si schimbe punctul de vedere si sa acorde o importanta deosebita calitatii aerului interior. Numeroase colectivitati locale au pus deja in aplicare programe ambitioase care vizeaza sa amelioreze calitatea aerului interior dincolo de campul de aplicare al legislatiei existente. Acestea includ masuri de prevenire pentru ca toate spatiile interioare de sub autoritatea lor, publice sau private, sa fie de cea mai inalta calitate ambientala. Tot in responsabilitatea lor intra si sensibilizarea opiniei publice si incurajarea formarii unei bune calitati a aerului interior si aunui mediu sanatos.
Prevenirea poluarii trebuie sa mearga mana in mana cu reglementarile care favorizeaza inovatia si progresele tehnice. Cercetarea si dezvoltare axate pe produse sanatoase din punct de vedere ecologic, vor ameliora sanatatea publica si vor favoriza economia ’’ verde’’.
Amenintarea schimbarilor  climatice a servit la sensibilizarea cetatenilor si la necesitate de a trai intr-un mediu durabil, ca si la luarea unor masuri corective radicale si imediate. Aceasta sensibilizare poate duce la protejarea efectiva a mediului si a sanatatii. Cetatenii ar trebui plasati in centrul tuturor acestor politici si procesul de luare a deciziilor ar trebui sa raspunda intereselor si problemelor populatiei. Sensibilizarea si transparenta sunt instrumente cheie in acest proces; masurile destinate protectiei cetatenilor nu sunt cu adevarat eficace decat daca sunt intelese si asumate de catre persoanele care trebuie protejate.

3. Comisia de cultura si educatie : ’’ Limbile minoritare – un atu pentru dezvoltarea regionala ’’.
Protectia limbilor minoritare favorizeaza dezvoltarea durabila a culturii si economiei, garantand valoarea locului, a educatiei si a calitatii vietii si prevenind de asemenea emigrarea economica a populatiilor locale. Limbile minoritare joaca un rol fundamental  in formarea si consolidarea unei identitati culturale regionale. Este, deci primordial sa veghem ca masurile care vizeaza promovarea acestor limbi sa fie fixate in mod corect.
 Limbile minoritare joaca de asemenea un rol pozitiv si durabil in dezvoltarea regionala; apararea acestora se bazeaza pe o strategie de valorificare pe termen lung care necesita o buna pastrare a culturii pentru generatiile urmatoare.
Masurile care vizeaza apararea si promovarea identitatilor culturale ale regiunilor plurilingvistice incurajeaza investitiile de mijloace financiare rentabile, care folosesc resursele intr-o maniera optima, constituie o imbogatire sociala si culturala pentru regiuni si, in fine, se autofinanteaza prin propriul impact economic.

’’ Orase creative – administrarea activitatii culturale a oraselor’’

Orasele dispun de un potential imens de creativitate in domeniul cultural care poate servi drept catalizator catre o schimbare pozitiva si poate favoriza cresterea. Ele sunt un creuzet al culturii; ele sunt locul de schimb, de intalnire si de descoperire a multiplelor identitati culturale; ele sunt locul in care activitatea culturala este stimulata de interactiune si diversitate.
Orasul creativ si economia culturala pot fi motorul de atractie regionala si coeziune sociala.
Acest potential nu va putea fi exprimat decat cu participarea tuturor actorilor si pe baza unei evaluari aprofundate a specificului cultural al orasului.
Trebuie ca toate varstele, toate grupurile etnice si lingvistice sa participe la programul cultural al orasului, fiind inteles faptul ca pluralismul cultural poate fi o sursa de forta si de vitalitate.
Orasele europene  beneficiaza de doua tipuri de bogatie : trecutul lor si diversitatea actuala. Activitatile culturale sunt, pentru ele insele si pentru regiune, un element vital. Orasele sunt locuri de intalnire si de interactiune intre culturile care produc in permanenta noi forme de expresie.
Pentru a valorifica acest potential, orasele trebuie sa dispuna de un program cultural si de politici solide, care necesita o gestionare eficienta, realizata de directorii si administratorii culturali profesionali. Cultura minoritatilor trebuie respectata atat la nivel local, cat si la nivel regional. Turismul cultural este un  un model durabil de dezvoltare, iar strategia unei economii durabile, viabile in orasele Europei duce la stimularea creativitatii tinerilor.
Ele necesita o finantare solida, ceea ce implica investitii adecvate din partea sectorului public si o sustinere din partea autoritatilor nationale si regionale. Ele au de asemenea nevoie de modele financiare si de instrumente de audit eficace.
Nivelul dezvoltarii autoritatilor locale depinde de o permanenta colaborare cu institutiile invatamantului, o cercetare a elaborarii politicilor in domeniul economic, financiar, cultural.
Cultura nu trebuie considerata un lux. Numai in timp ce ea ocupa locul care ii revine in inima activitatilor unui oras, acesta isi poate realiza cu adevarat potentialul de oras creativ. 

Cu stima,
ASOCIATIA COMUNELOR DIN ROMANIA
PRIM – VICEPRESEDINTE

EC. MARIANA GAJU
PRIMARUL COMUNEI CUMPANA, JUDETUL CONSTANTA