Seminarul ’’ Regiunea Dunarii – Incredere pentru Dezvoltare’’

INFORMAŢIE DE PRESĂ
privind agenda de lucru din zilele de 11 si 12 mai 2010

 11 mai 2010 - Seminarul ’’ Regiunea Dunarii – Incredere pentru Dezvoltare’’, seminar initiat de societatea civila organizat in cadrul consultarii publice privind Strategia Dunarii derulat de DG Dezvoltare Regionala si de un grup de ONG –uri.

 La seminar au participat reprezentanti ai Comisiei Europene DG Politici Regionale in parteneriat cu Societatea Romana de Radio Difuziune si sub auspiciile Excelentei Sale- dl. Ionel Haiduc, Presedintele Academiei Romane.
 Temele abordate au fost variate avand in vedere obiectivul organizarii acestui seminar – reducerea discriminarii, a fenomenului excluderii prin democratizarea deciziei si prin cresterea calitatii Dialogului Social la nivelul comunitatii si structurilor geo-economice. Discriminarea, intoleranta, violenta sunt riscuri care trebuie reduse in conditii de stabilitate si nu de criza. In procesul de modernizare si dinamizare pe care il implica politica de coeziune trebuie gandit si asupra calitatii comunicarii sociale.
 Asociatia Comunelor din Romania a prezentat un mesaj de solidaritate ’’ Comunitatile locale din Regiunea Dunarii – profil contemporan’’ :

Bună ziua, stimaţi invitaţi!

Sunt Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, judeţul Constanţa, Prim-Vicepreşedinte  al  Asociaţiei Comunelor din România.
Salut iniţiativa organizării unei astfel de reuniuni la nivel regional şi naţional.
Ţin să mulţumesc în mod deosebit reprezentaţilor Comisiei Europene pentru efortul  deosebit făcut de fi aici la Bucureşti, după maratonul  acestui proces de consultare.
E dovada că pentru Comisia Europeană fiecare om contează.
Dezvoltarea durabilă, în opinia mea, ar putea fi comparată cu o naştere cu dureri, nu doar pentu că sunt femeie, dar pentru că e foarte greu să crezi în ceva ce nu există şi pentru care munceşti fără să fi sigur că va exista.
Vin aici să exprim mai multe nelinişti,  dar şi unele propuneri ce ar putea contribui, la o dezvoltare durabilă în adevaratul sens al cuvântului.
Am în vedere problema sustenabilităţii localitaţilor mici şi mijlocii, din mediul rural, cu specificităţi  ce ţin de condiţiile geografice munte-câmpie- deal.
Cred că acele clasificări cu  care am operat până acum “urban - rural” nu mai au referinţă în situaţia reală.
In multe comunităţi rurale  sunt persoane care au lucrat în alte state şi care acum au un standard ridicat de dezvoltare, care au aşteptări şi competenţe cu care ar putea avea iniţiative extrem de utile comunităţii.
In multe localităţi din acest mediu au pătruns echipamente care permit derularea unor activităţi  performante şi sub aspectul calităţii.

Tinerii, pornind de la  informaţiile şi modele  vehiculate de media electronică au aşteptări şi comportamente care uneori le pun viaţa în pericol.
Acestea şi multe alte mutaţii cer un alt fel de guvernare locală, un alt tip de infrastructură, iar investiţiile necesare încep din faza  de evaluare a resurselor şi de proiectare a strategiilor şi până la faza asigurării infrastructurii regionale.
Potenţialul comunităţilor locale  mici şi mijlocii trebuie evaluat din perspectiva dezvoltării durabile – operaţiune care presupune un efort material şi competenţe ce depăşesc puterea noastră ca administraţii locale. 

Configurarea unui nou model de politică regională va elimina o parte din barierele şi neînţelegerile care blochează iniţiativele capabile să genereze locuri de muncă.
Accesul la informaţie, dialogul social, educaţia permanentă, democratizarea deciziei la nivel central, simplificarea legislaţiei, pot să contribuie la lansarea unor proiecte medii şi mari care să contribuie la relansarea zonelor comunităţilor.
O ultimă propunere: pe baza  unui audit riguros,  platforme de localităţi mici si mijlocii pot deveni iniţiatori ai unor proiecte cu componente complementare, dar uzând de sisteme de infrastructură rutieră, de comunicaţii şi socială comună.
Dacă pornim de la realitatea bunicilor şi nepoţilor rămaşi singuri fără adulţii care sunt plecaţi la lucru mai departe, putem proiecta de pildă, centre de asistenţă mixte seniori-copii, care să pună în valoare timpul disponibil al bunicilor şi prezenţa copiilor pentru a crea condiţii de viaţă bune dar şi a se susţine moral reciproc.
Sala de lectură comună, sala de sport, mici sere şi chiar bucătării şi  staţionare de supraveghere mediacală comune.
Iată doar una din posibilele modalităţi de a valorifica patrimoniul comunitar şi chiar  sursele de finanţare şi de a crea locuri de muncă şi pentu vârsta a treia.
Vom realiza astfel o includere socială pe mai multe paliere: - cel de vârstă, cel cultural si cel de calitate a vieţii.
Cele mai bune politici comunitare pot da greş dacă ele nu sunt adaptate la situaţiile specifice din fiecare localitate sau dintr-o regiune.
Deci guvernarea este acum o activitate care se poate derula în mod semnificativ la nivel local şi are nevoie de multă flexibilitate şi libertate de inovare.

Este de asemenea nevoie de tot mai multă încredere, ceea ce presupune abandonarea unei abordări izolaţioniste şi înlocuirea acesteia cu un spirit comunitar care se construieşte treptat şi prin procese de educare reciprocă, comunităţi între ele şi  grupuri interesate între ele.
Iată de ce salut şi abordarea acestui seminar şi cred că tema pe care o discutăm astăzi este una care prezintă un interes deosebit cu condiţia ca din dezbateri să rezulte soluţii sau măcar puncte de vedere pe care să putem construi.
S-a format aici o comunitate la care ader din tot sufletul şi vreau să  propun ca această comunitate să se întâlnească sistematic şi să contribuie la promovarea acestui model de guvernare.
Mulţumesc Societăţii Române de Radiodifuziune, Fundaţiei Nicolae Cajal şi Patronatului Român pentru efortul depus şi pentru iniţiativă şi îmi face plăcere să spun bun venit unor prieteni care sper să nu mai plece niciodată din noua noastră casă comună.
Vă mulţumesc!

Pentru a avea o strategie de succes a Uniunii Europene pentru regiunea Dunarii trebuie sa identificam proiecte strategice care sa fie in acelasi timp concrete, plecand de la necesitatile de dezvoltare de la nivel local si regional.
Regiunea Dunarii este un exemplu de multiculturalitate, convietuire interetnica, nationalitate, religie.

Strategia UE pentru Dunare poate ajuta la mai buna utilizare a fondurilor europene prin colaborarea intre autoritatile din regiunile aferente bazinului acestui fluviu. Acest lucru este cu atat mai oportun cu cat felul in care decurge aceasta strategie macroregionala va influenta si viitoarea politica de coeziune a Uniunii.
Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt invitate să participe şi statele terţe riverane şi care va respecta cele trei principii aplicate şi în cazul Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Mării Baltice (fără noi instituţii, fără noi fonduri, nu se modifică legislaţia comunitară). Cele trei domenii pe care se va axa Strategia sunt: conectivitatea (transport, energie, telecomunicaţii), protecţia mediului şi gestiunea apei, dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, turism, dezvoltare rurală).
“Dezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor”.
Dezvoltarea echilibrata a regiunilor cu zonele rurale pe care le deţin, precum şi eliminarea disparităţilor existente între regiunile de dezvoltare cu judeţele care le compun constituie unul dintre elementele cheie ale strategiei de dezvoltare a României .

12 mai 2010 in cadrul Senatului Romaniei cu sprijinul Directiei pentru afaceri europene din Senat, s-a desfasurat masa rotunda cu tema ’’ Perspectiva finantarilor  comunitare post 2013’’, la invitatia domnului Petru Luhan, membru al Parlamentului European. Obiectivul principal al acestei mese rotunde a fost acela de a stimula dezbaterile in ceea ce priveste importanta alocarii financiare, post 2013 pentru dezvoltarea economica a Romaniei si realizarea unei paralele intre prioritatile Uniunii Europene pentru urmatoarea perioada de programare si agenda publica nationala a Romaniei.
Temele discutate au fost : Viziunea Parlamentului Romaniei cu privire la obiectivele nationale pentru urmatoarea perioada de programare, Consecintele crizei financiare si economice asupra finantelor publice, Impactul investitiilor realizate cu ajutorul fondurilor structurale, avand cuvantul reprezentanti ai Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ministerului Finantelor Publice, presedintele Senatului Romaniei, presedintele Camerei Deputatilor , directori ai Autoritatilor de Management al Programelor Operationale.
Politica de  alocare a fondurilor structurale este parte integranta a politicii comunitare regionale care vizeaza un astfel de proces si urmareste reducerea ecartului de dezvoltare economico-sociala intre statele membre ale Uniunii Europene, cresterea gradului de coeziune economica si sociala intre regiuni, fiind un raspuns la efectele principiilor economiei comunitare.
In realizarea acestui obiectiv general al politicii regionale, promovate de institutiile si de autoritatile responsabile decizional cu implementarea planurilor operationale, intervin fondurile structurale si fondurile de coeziune ca instrumente de finantare.
Instrumentele financiare comunitare au ca rol principal cofinantarea in statele membre a interventiilor in domeniile prioritare, atat la nivelul celor care au impact de regionalizare, cit si a interventiilor orizontale care favorizeaza comunicarea intre institutiile responsabile si statele beneficiare.
Eficacitatea si eficienta interventiei comunitare in directia cresterii impactului politicii de coeziune economica si sociala intre statele membre este direct proportionala cu simplificarea obiectivelor prioritare de interventie in anumite domenii de crestere si dezvoltare.
Pentru atigerea nivelului indicatorilor de dezvoltare comunitara, este necesara atingerea stadiului de economie dinamica, bazata pe cunoastere si orientata catre crestere, astfel incat sa existe o mai mare coeziune.
Pentru respectarea propunerilor de reforma a politicii de coeziune economica si sociala se urmareste simplificarea si concentrarea liniilor de actiune pe mai putine obiective si directii prioritare,

demers realizat prin comasarea actiunilor de la sapte obiective prioritare de actiune la trei obiective prioritare.
In acelasi timp se urmareste determinarea clara a autoritatilor responsabile cu favorizarea si eficientizarea impactului politicii de coeziune, precum si a impartirea responsabilitatii intre Comunitate si statele membre, conform principiului subsidiaritatii pe parcursul etapelor de realizare a obiectivelor politicii comunitare: programare, punerea in aplicare a politicii comunitare intr-un anumit domeniu prioritar si pe o regiune anume, urmarirea desfasurarii actiunilor in directia vizata de domeniul de actiune, evaluarea si controlul.
Procesualitatea implemetarii politicii de coeziune impune responsabilitati din partea autoritatilor si a organismelor comunitare, regionale sau locale, delegate pentru fiecare domeniu si linie de actiune. De aceea este cu atat mai greu de urmarit modalitatea de implementare si derulare a fiecarui proiect comunitar, cu cat principiul subsidiaritatii impune delegarea responsabilitatii catre autoritatile din statele membre, beneficiare ale rezultatelor politicii comunitare de coeziune. Este deasemenea dificil de monitorizat procesul de absorbtie a bugetului alocat pe fonduri structurale sau pe fonduri de coeziune, cu cat actorii cofinantatori sunt reprezentati atat de sectorul public, cat si de sectorul privat prin intermediul parteneriatelor interinstitutionale.
Perioada de programare pentru cadrul financiar 2007-2013, continua reforma impusa la nivel comunitar de etapa de programare 1994-1999, accentuand nevoia de simplificare a initiativelor comunitare si a metodelor de gestionare a resurselor; concentrarea bugetara si tematica;
        Reforma politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013, redefineste si reorienteaza strategia si liniile directoare de actiune economico-sociala la nivel comunitar, scopul final fiind acela de a raspunde conditiilor unei cat mai bune colaborari si negocieri intre statele member si autoritatile responsabile la nivel comunitar.
 Bugetul alocat finantarii proiectelor post-aderare este unul bidimensional, pe de o parte finantarea apartine Uniunii Europene, iar pe de alta parte, se pune problema co-finantari proiectelor din surse nationale, regionale si locale.
Consecinta directa si implicita a cresterii bugetare consta in necesitatea dezvoltarii unei infrastructuri convergente, cresterea a competitivitatii economice si elaborarea strategiei nationale de crestere si dezvoltare, dezvoltarea capitalului uman, modernizarea si eficientizarea mainii de lucru cu scopul adaptarii acesteia la cerintele tehnologiei actuale.
Toate aceste demersuri si actiuni pe care trebuie sa le puna in practica Romania, impun conturarea unei strategii nationale de crestere si dezvoltare, care sa raspunda eficient cerintelor comunitare ale politicii de coeziune economica si sociala. Pe de alta parte strategia nationala va urmari valorificarea atributiilor Autoritatilor de Management responsabile si armonizarea principiilor de functionare a acestora cu principiile corespondente la nivel comunitar.
 Programele Operationale Regionale, Programul National de Dezvoltare Rurala
( Masura 322 “Renovare, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” – Axa III – “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale”, vizeaza in principal dezvoltarea infrastructurii din mediul rural. Este necesar ca sumele alocate sa fie suplimentate prin alocarea de fonduri de la alte masuri sau programe si repartizate uniform pe toate regiunile tarii.
De asemenea, participarea la o competiţie naţională de selecţie de proiecte în condiţiile în care asigurarea de fonduri este doar într-o proporţie de 22% nu poate fi considerată o soluţie adecvată, apreciind că această metodă poate favoriza risipa de bani publici cheltuiţi pe întocmirea documentaţiilor.
 In condiţiile unor bugete de austeritate, în vederea accelerării absorbţiei de fonduri structurale, se impune de urgenţă instituirea măsurilor pentru asigurarea, de la bugetul de stat, a sumelor necesare pregătirii şi cofinanţării proiectelor, eliminarea cotei TVA pentru proiectele cu finanţare externă, fie prin scutirea furnizorilor , fie prin instituirea unei proceduri de compensare a TVA-ului de la furnizor cu cel pe care îl are de încasat de autorităţile locale, rezultatul fiind scutirea autorităţilor locale la plata acestui TVA.
Configurarea unui nou model de politica regionala va elimina o parte din barierele si neintelegerile care blocheaza initiativele capabile sa genereze locuri de munca.
Accesul la informatie, dialogul social, educatia permanenta, democratizarea deciziei la nivel central, simplificarea legislatiei, pot sa contribuie la lansarea unor proiecte medii si mari care sa contribuie la relansarea zonelor comunitatilor.
 Va multumesc pentru sprijin si colaborare, in speranta mediatizarii acestor evenimente importante pentru mediul rural reprezentat de Asociatia Comunelor din Romania.

ASOCIATIA COMUNELOR DIN ROMANIA
PRIM VICE - PRESEDINTE,

EC. MARIANA GAJU
PRIMARUL COMUNEI CUMPANA, JUDETUL CONSTANTA