Proiectul promisiunilor

Proiectul promisiunilor

Dupa 20 de ani in care guvernele au alimentat doar promisiunea ca fostii proprietari isi vor recupera bunurile, acum este mai evident decat oricand ca retrocedarile raman doar promisiuni.
Proiectul de lege privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent a imobilelor preluate abuziv in perioada regimului comunist in Romania propune termene lungi de solutionare a notificarilor si mentine procedura prin care dosarele de despagubiri sunt plimbate de la o autoritate administrativa la alta pentru ca, intr-un final, ceea ce a hotarat o institutie sa fie invalidat de catre o alta.
Daca ne referim la termene, ne intrebam cum vor putea autoritatile sa le respecte daca insusi premierul nu-si onoreaza promisiunile facute public? In sedinta de guvern din data de 13 martie, Victor Ponta a afirmat: “astazi proiectul va fi afisat pe site-ul ANRP pentru a fi supus dezbaterii publice”. Publicarea s-a facut a doua zi la ora 21.00, insa dezbaterea publica nu este permisa nici acum. Ne intrebam ce intelege executivul printr-o dezbatere publica daca nimeni nu vrea sa asculte si parerile celor care vor suporta in primul rand consecintele unei legislatii defectuoase si ineficiente.
Asociatiile de proprietari constituite in Uniunea Nationala a Asociatiilor de Proprietari Expropriati din Romania au solicitat imediat dupa publicarea proiectului de lege sa fie organizate discutii publice cu autoritatile implicate in elaborarea legii in speranta ca s-ar mai putea indrepta ceva in acest proiect de lege care nedreptateste din nou sute de mii de oameni. Nu am primit niciun raspuns, ceea ce ne determina sa apreciem ca nu exista consultare publica desi potrivit guvernului ne aflam in perioada in care legea se afla in “plina” dezbatere publica.
Suntem santajati, in raport cu termenul impus de CEDO, sa adoptam o lege redactata in graba fara niciun fel de consultare publica prin procedura asumarii raspunderii. Fara a avea o situatie cu date exacte despre cuantumul cererilor de retrocedare ramase nesoluţionate Guvernul lanseaza, aproape la intamplare, cifra de 8 miliarde de euro care ar mai trebui platita proprietarilor cu titlu de despagubiri. Dupa ce initial guvernul precedent a lansat alte sume (21 de miliarde de euro si apoi 16 miliarde de euro) care nici acestea nu aveau o acoperire reala, algoritmul aritmetic care a dus la concluzia ca cifra de 8 mld este cea reala este cel putin neserios.
S-a ajuns la această sumă printr-o medie aritmetica. S-a avut în vedere suma totala a despagubirilor acordate pâna la un anumit moment, numarul total de cereri soluţionate şi s-a împărţit această sumă la numarul de cereri. S-a obţinut o valoare pentru fiecare cerere şi apoi aceasta valoare a fost înmulţita cu numarul de cereri care a ramas de soluţionat şi în acest fel s-au obţinut suma de 8 miliarde de euro. De altfel, într-o dezbatere privind situaţia despăgubirilor, organizată in noiembrie anul trecut de Grupul de Dialog Social reprezentantii autoritatilor implicate in procesul de elaborare a noii legi au recunoscut ca cererile de despagubire care se afla inca la primarii (si care sunt cele mai multe) nici nu au fost luate in calcul.
Acum Guvernul afima ca vrea să rezolve problema restituirii proprietăţilor confiscate de regimul comunist fără insa a şti ce se mai poate retroceda in natura şi care este suma totala a despăgubirilor care trebuie acordata proprietarilor.
Impozitarea cu 85% a veniturilor obtinute de “samsari” nici nu va determina scaderea numarului de vanzari de drepturi litigioase si nici nu ii va avantaja pe fostii proprietari. Acestia din urma vor fi nevoiti sa accepte sume de bani mai mici, in timp ce contractele vor mentina, probabil, ca vanzarea s-a facut conform numarului de puncte avut. Spre exemplu, un proprietar al carui bun a fost evaluat la 100.000 de puncte (adica echivalentul a 100.000 de lei) chiar daca va primi o mica parte din aceasta suma, va accepta sa precizeze in contract faptul ca pretul incasat este de 100.000 de lei. In caz contrar, tranzactia nu s-ar mai incheia iar el nu ar mai primi in acest moment nicio suma de bani, ramanand sa astepte multi ani de acum inainte. “Samsarii” nu vor plati impozit pentru ca nu realizeaza vreun venit: cumpara cu 100.000 de mii de lei un bun de 100.000 de lei. In realitate, ei vor continua sa profite de situatia in care se afla fostii proprietari, unii dintre ei bolnavi si foarte batrani. Vor avea de profitat si notarii, dar nu ar fi singura situatie in care aceasta profesie este avantajata in mod nejustificat de legislativ. Proprietarii sunt in aceeasi situatie precum in urma cu 20 de ani: fie asteapta sa se indeplineasca promisiunile desarte ale guvernantilor, fie accepta sa-si vanda drepturile pentru bani putini, gandind ca, oricum ceva este mai mult decat nimic. Intre timp, ei ar trebui sa invete sa joace Monopoly, in speranta ca vor afla cum sa-si cheltuiasca punctele... de sperante!

Asociatia pentru Proprietate Privata
presedinte Calin Ispravnic