România, Republica Moldova și Ucraina își unesc eforturile în vederea adaptării la schimbările climatice în Delta Dunării

București, 28 septembrie 2014 – Reprezentanți ai Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), Comisiei Europene (CE), Ministerului Mediului și instituții din Republica Moldova, Ucraina și România s-au întâlnit săptămâna aceasta la Tulcea, unde a avut loc Conferința internațională privind adaptarea la schimbările climatice în sub-bazinul Deltei Dunării. Scopul întâlnirii a fost preluarea de cărte autorități a măsurilor de adaptare la schimbările climatice necesare pentru ca cele trei țări care gestionează delta să poată diminua impacturile negative prognozate pentru următorii 50 de ani. Conferința este evenimentul final al proiectului finanțat de CE, Gestionarea integrată a sub-bazinului Deltei Dunării pentru creșterea rezilienței la schimbările climatice.

Deltele sunt zone extrem de importante ce fac legătura între râuri, mări sau oceane. Ele sunt un adăpost pentru biodiversitate și, în același timp, centre ale activității economice și culturale ce adăpostesc numeroase comunități. Sunt sisteme naturale, cu numeroase utilizări – folosirea resurselor naturale, alimentarea cu apă, sunt zone de locuit, precum și conservare a naturii. Datorită bogăției lor, ele sunt, de asemenea, și unele dintre cele mai amenințate ecosisteme de pe planetă, iar schimbările climatice adaugă presiuni suplimentare asupra lor.

Sub-bazinul Deltei Dunării, zonă pe care România, Ucraina și Republica Moldova o împart, este a doua cea mai mare deltă din Europa, sit UNESCO și Rezervație a Biosferei, un loc unde oamenii și natura au coexistat de-a lungul timpului, care se confruntă, la fel ca alte delte din întreaga lume cu provocări cauzate de creșterea presiunilor umane, amplificate de schimbările climatice.

Astfel, în ultimii patru ani, oameni de știință din România, Ucraina și Republica Moldova au realizat un Studiu de vulnerabilitate a Deltei Dunării privind posibilele impacturi ale schimbărilor climatice asupra zonei. Pe lângă transformările impuse pe care le-am văzut în ultimii 25 de ani, oamenii de știință estimează că până în 2050 temperatura medie anuală a aerului poate crește cu până la 1.5 oC determinând ierni mai blânde și perioade caniculare mai lungi și mai frecvente. Temperatura apei poate crește cu 2 °C, ceea ce ar afecta dramatic stocurile de pește din cauza înmulțirii algelor și reducerii nivelului de oxigen în apă. Păsările și-ar putea schimba perioada de migrație, și se preconizează că speciile invazive se vor înmulți necontrolat. În anumite zone, cantitatea anuală de precipitații va crește cu până la 6%, iar fenomenele meteo extreme pot fi mai intense și mai frecvente. Furtuni puternice și inundații, tornade deasupra mării, dar și perioade de secetă îndelungată.

Efectele prognozate pot fi însă diminuate dacă acționăm acum. Pe baza studiului menționat anterior, WWF și partenerii săi au dezvoltat o Strategie transfrontalieră de adaptare la schimbările climatice a Deltei Dunării. Aceasta include măsuri de adaptare la schimările climatice, printre care reconstrucția ecologică a terenurilor agricole și folosirea resurselor locale în mod sustenabil.

În cadrul proiectului am realizat un studiu de fezabilitate necesar pentru a reconstrucția ecologică a polderului Zarza din apropierea satului Orlovka, din Ucraina. Punerea în aplicare a scenariului tehnic propus pentru acest caz ar putea aduce numeroase beneficii, atât pentru oameni, cât și pentru ecosisteme, cum ar fi mai multă apă potabilă pentru comunități, datorită creșterii capactății de stocare a apelor subterane și intensificarea proceselor de purificare naturale, și restaurarea a 68 de hectare de pășuni, fânețe, habitate de luncă pentru plante și animale.  Un alt exemplu al muncii noastre din ultimii patru ani este un proiect-pilot pentru generarea de energie verde din stuf în Vîlkovo. Aici exportul stufului ca material de construcție către țările din Europa de Vest este o afacere în expansiune care implică aproximativ 1.150 de persoane, cu alte cuvinte, aproape o șesime din populația totală a orașului. Dar aceste afaceri creează la un loc, în medie, între 1.000 și 2.000 de tone de resturi de stuf care rămân nefolosite. Acum,  acest stuf va fi transformat în brichete folosite pentru a încălzi locuițele, în loc de cărbune. Sperăm să replicăm acest proiect și în partea română a Deltei Dunării, în următorii ani, a explicat Camelia Ionescu , manager de proiect , WWF - România .

Strategia de Adaptare este un bun punct de plecare, dar autoritățile naționale trebuie să colaboreze strâns cu autoritățile locale și societatea civilă pentru a pune în aplicare măsurile incluse în document. Consider că proiectul este un bun exemplu de cooperare între cele trei țări pe un subiect foarte specific și că va trebui să continuați să lucrați împreună, a declarat d-na Bella Nestorova, Manager de Program DG Mediu și Cooperare în CE .

În încheierea conferinței, oficiali din cele trei țări și-au arătat susținerea pentru punerea în aplicare a Strategiei transfrontaliere de adaptare la schimbările climatice a Deltei Dunării și a acțiunilor concrete. Documentul pune bazele unei bune cooperări transfrontaliere pentru ca cele trei țări să se pregătească și să devină mai reziliente în fața schimbărilor climatice.


Proiect implementat de: WWF-România, Centrul pentru Resurse Regionale – Ucraina, Rezervația Biosferei Dunării – Ucraina, ONG Ecospectr – Republica Moldova, WWF Ungaria
Proiect implementat cu sprijinul: Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), Administratiei Rezervației Biosferei Delta Dunării România, Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare "Delta Dunării" Tulcea (INCDDD Tulcea), Ministerului Mediului din Republica Moldova.