”Școala motivantă” – principala condiție pentru reducerea abandonului școlar
”Școala motivantă” – principala condiție pentru reducerea abandonului școlar
27 Oct, 2015 10:49
ZIUA de Constanta
1519
Marime text
27 octombrie 2015 - Sute de mii de tinerii care au abandonat școala pot fi atrași să se reîntoarcă în sistemul de învățământ doar prin proiecte flexibile de tipul ”A doua șansă”, care pun accentul pe latura practică a educației și care sunt adaptate nevoilor lor. Aceasta este principala concluzie a conferinței ”Bune practici în educația celor vulnerabili”, la care au participat aproape 200 de cadre didactice și specialiști în educație. Evenimentul a fost organizat la Sinaia, în perioada 23-24 octombrie, de Asociația C4C - Communication for Community.
<<Școala-motivantă, descrisă și de participanți, trebuie modelată și asumată ca viziune de către toți actorii implicați în actul educațional, pentru că într-o astfel de școală copiii vor veni cu bucurie, abandonul nemaifiind o opțiune. Cadrele didactice au arătat că este necesar ca programele de tipul “A doua șansă” să fie, în primul rând, personalizate în funcție de participanți, răspunzând nevoilor acestora de a se angaja, de a se integra în comunitate ori de fi părinți mai buni. Mesajul școala are rost va fi astfel cu atât mai puternic în rândul generațiilor tinere. Mă bucur că acest lucru chiar se întâmplă în anumite școli, care merită să fie recunoscute ca modele de bună practică în sistem>>, a declarat Daniela Vișoianu, reprezentantă a Asociației C4C - Communication for Community și președintă a Coaliției pentru Educație.
Conferința a fost organizată în cadrul proiectului ”Cu mic, cu mare, din nou la școală”, derulat de către Asociația C4C - Communication for Community, în parteneriat cu Inspectoratele Şcolare Județene din Gorj, Călărași și Prahova. Prin acest proiect, 377 de adulți (majoritatea tinere mame) din 13 comunități din sudul țării au reușit să poată absolvi cel puțin clasele primare, după cum puteți afla din campania de informare “În căutarea școlarilor pierduți”. Pe 5 noiembrie, la Institutul Cervantes din București, va avea loc o conferință în cadrul căreia vor fi prezentate rezultatele proiectului, precum și concluziile dezbaterilor de la Sinaia.
”În mediul rural, în special în grupurile dezavantajate, precum cele de etnie romă, statisticile privind abandonul școlar arată diferențe chiar și de câteva ori mai mari față de zonele urbane, cu populație educată și venituri peste medie”, a explicat Șerban Iosifescu, președintele Agenției de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), subliniind necesitatea de a pune accentul pe “prima șansă la educație, pentru a nu mai fi nevoie de a doua”. Conform datelor Eurostat, la nivelul anului 2014, 18% din tinerii de 18-24 de ani din România au părăsit de timpuriu sistemul obligatoriu de educaţie, iar în ultimii cinci ani situaţia s-a agravat.
Participanții au avut prilejul să dezbată și aspecte legate de ce înseamnă o ”școală inclusivă”; managementul școlii și al clasei; alternativele educaționale acreditate și perspectiva lor asupra includerii și diminuării riscului de abandon. Au fost prezentate, de asemenea, proiecte implementate de către organizații neguvernamentale precum Salvați Copiii, World Vision, Roma Education Fund, United Way, Amurtel și Asociația ROI.
Nu în ultimul rând, în urma conferinței s-a desprins concluzia că profesorii au nevoie să se asocieze în organizații care să le promoveze interesele specifice. Vocea cadrelor didactice este necesar să fie auzită cu atât mai mult cu cât, în acestă perioadă, se derulează un proces de consultare publică privind curriculumul național.
<<Școala-motivantă, descrisă și de participanți, trebuie modelată și asumată ca viziune de către toți actorii implicați în actul educațional, pentru că într-o astfel de școală copiii vor veni cu bucurie, abandonul nemaifiind o opțiune. Cadrele didactice au arătat că este necesar ca programele de tipul “A doua șansă” să fie, în primul rând, personalizate în funcție de participanți, răspunzând nevoilor acestora de a se angaja, de a se integra în comunitate ori de fi părinți mai buni. Mesajul școala are rost va fi astfel cu atât mai puternic în rândul generațiilor tinere. Mă bucur că acest lucru chiar se întâmplă în anumite școli, care merită să fie recunoscute ca modele de bună practică în sistem>>, a declarat Daniela Vișoianu, reprezentantă a Asociației C4C - Communication for Community și președintă a Coaliției pentru Educație.
Conferința a fost organizată în cadrul proiectului ”Cu mic, cu mare, din nou la școală”, derulat de către Asociația C4C - Communication for Community, în parteneriat cu Inspectoratele Şcolare Județene din Gorj, Călărași și Prahova. Prin acest proiect, 377 de adulți (majoritatea tinere mame) din 13 comunități din sudul țării au reușit să poată absolvi cel puțin clasele primare, după cum puteți afla din campania de informare “În căutarea școlarilor pierduți”. Pe 5 noiembrie, la Institutul Cervantes din București, va avea loc o conferință în cadrul căreia vor fi prezentate rezultatele proiectului, precum și concluziile dezbaterilor de la Sinaia.
”În mediul rural, în special în grupurile dezavantajate, precum cele de etnie romă, statisticile privind abandonul școlar arată diferențe chiar și de câteva ori mai mari față de zonele urbane, cu populație educată și venituri peste medie”, a explicat Șerban Iosifescu, președintele Agenției de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), subliniind necesitatea de a pune accentul pe “prima șansă la educație, pentru a nu mai fi nevoie de a doua”. Conform datelor Eurostat, la nivelul anului 2014, 18% din tinerii de 18-24 de ani din România au părăsit de timpuriu sistemul obligatoriu de educaţie, iar în ultimii cinci ani situaţia s-a agravat.
Participanții au avut prilejul să dezbată și aspecte legate de ce înseamnă o ”școală inclusivă”; managementul școlii și al clasei; alternativele educaționale acreditate și perspectiva lor asupra includerii și diminuării riscului de abandon. Au fost prezentate, de asemenea, proiecte implementate de către organizații neguvernamentale precum Salvați Copiii, World Vision, Roma Education Fund, United Way, Amurtel și Asociația ROI.
Nu în ultimul rând, în urma conferinței s-a desprins concluzia că profesorii au nevoie să se asocieze în organizații care să le promoveze interesele specifice. Vocea cadrelor didactice este necesar să fie auzită cu atât mai mult cu cât, în acestă perioadă, se derulează un proces de consultare publică privind curriculumul național.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii