Sondaj de opinie 20 ani de la evenimentele din 1989

Un comentariu de Dan Muresan si Mircea Munteanu

In urmă cu douăzeci de ani visele a milioane de oameni însetați de libertate au devenit realitate. Speranța neîndoită a lui Reagan, articulată atât de elocvent și curajos cu doar doi ani înainte în Berlinul de Vest când a cerut: 'Domnule Gorbaciov, dărâmă acest zid', devenea realitate. Guvern dupa guvern a abdicat pașnic în fața acestui tsunami al libertății. Exista o singură exceptie: România. Intreaga lume a privit năucită cum Ceaușescu a încercat să înece revoluția româna în propriu-i sânge inocent; dorința de libertate neputând fi stavilită. Oamenii au continuat să umple străzile și până la Crăciun Ceaușescu era mort.

Un studiu al opiniei publice executat de Marsh Copsey + Associates și Biroul de Cercetări Sociale a încercat să măsoare atitudinile românilor la douăzeci de ani după ce spusele lui Reagan s-au împlinit în mod atat de miraculos. Rezultatele sunt surprinzătoare pentru noi ca vestici; ele sunt scandaloase pentru noi ca români. In mijlocul unei crize economice, financiare și guvernamentale și a unei campanii prezidențiale anoste, aniversarea lui 1989 nu aduce sentimente euforice sau de sărbatoare. Nostalgia sa lasat precum o ceață rece de toamna asupra țării, o uitare a durerii, suferinței și opresiunii suferită în timpul regimului comunist.

Majoritatea celor chestionați cred că astăzi lucrurile merg mai rau decât sub vechiul sistem. Mai mult de 60% spun că politicienii sunt mai corupți azi decât erau înainte de 1989 și 58.4% cred că ordinea publică era mai bine servită de regimul Ceaușescu. Cel mai surprinzător, probabil, 55.8% din cei
intervievați cred că dictatura comunistă avea mai mult respect pentru omul de rând decât sistemul politic
actual.

Un procent îngrijorător, 35% susțin că răsturnarea fostului regim a fost în dauna țării iar 22% ar prefera o întoarcere la rânduielile din vremea lui Ceaușescu. Aceste procentaje mari reprezintă oamenii nemulțumiți de sistemul politic actual, oameni care văd o clasă politică în intregimea sa incapabilă și neiteresată să rezolve problemele cu care ei se confruntă. Cea mai îngrijorătoare este tendința generației post-comuniste, a celor cu vârste între 18 și 29 de ani, din care 18.5% vor o intoarcere la comunism, iar 25.6% sunt indeciși.

Lipsa unui dialog național clar și susținut despre comunism și mostenirea comunistă, precum și politizarea istoriei de către toate părțile au contribuit la crearea acestui trend nostalgic. Așa cum se întâmplă astăzi și în Rusia, unde crimele monstruoase ale lui Stalin rămân în umbra reușitelor sale, iar timpul a înlocuit memoria dureroasă a lipsurilor, a poliției politice omniprezente și a cultului personalității dus la extrem cu dorința nostalgică de a reveni la stabilitatea percepută a regimului comunist. In 1993, cand hiperinflația ameninta sa distruga țara, 27.1% socoteau că rasturnarea regimului a fost detrimentală țării. In timpul reformelor economice din 1997 doar 21.5% mai credeau acest lucru. La douăzeci de ani de la căderea zidului Berlinului, un zguduitor 35.7% cred că evenimentele din 1989 au fost o greșeală.

Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, coordonat de Vladimir Tismăneanu, a fost prima încercare oficială de a porni o dezbatere națională. Concluziile raportului au fost adoptate de președintele Traian Băsescu în cadrul unei ședințe reunite a Parlamentului, dar dezbaterea publică a fost eclipsată de situația politică și economică. Eforturile celor două instituții guvernamentale care studiază arhivele securității și crimele regimului comunist sunt doar primii pași pe drumul refacerii memoriei istorice. Pentru multi români evenimentele din 1989 sunt cuprinse de mister. Din cei intervievați, 48.4% spun că simt nevoia de a înțelege ce s-a întâmplat atunci. Multi, 40,9%, sustin ca toți președinții României post-decembriste au făcut prea puțin pentru a dezvălui adevarul celor petrecute atunci. 

Traian Băsescu a încercat să controleze dezbaterea despre trecutul comunist și să ii acuze pe oponenții săi că se opun modernizării României. In ciuda eforturilor sale, 12.8% îl văd drept candidatul la președinție cel mai apropiat de valorile comunismului și de oamenii fostului regim, al treilea după Corneliu Vadim Tudor (22.1%) și Mircea Geoana (19.1%). Politica, se pare, încă influențează istoria în România, însă sperăm ca nu va fi nevoie de încă 20 de ani până când românilor li se va permite să își evalueze cu adevarat trecutul comunist. In decembrie vom marca 20 de ani de cand 1104 oameni au plătit cu viața curajul de a se opune acelui regim. Să fie oare adevărat că sacrificiul lor a fost uitat sau că a fost făcut degeaba?

Dan Muresan este director pentru Europa la Marsh Copsey + Associates Inc. din Washington, DC, una din cele mai mari firme de consultanță politică din lume.
Mircea Munteanu este coordonatorul Centrului de Istorie Internațională a Războiului Rece din cadrul Institutului Woodrow Wilson din Washington, DC.
Putem fi contactati la: dan@marshcopsey.com sau mircea.munteanu@wilsoncenter.org