Seminar profesional - Auditul financiar, necesitate a guvernanţei corporative

La 26 octombrie a.c. Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) a sărbătorit, pentru a 5-a oară de la instituire, Ziua Naţională a Auditorului Financiar, care are drept protector pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Pentru profesioniştii - membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România acest moment are multiple semnificaţii şi a reprezentat un bun prilej pentru a marca, cu satisfacţie, progresele considerabile înfăptuite în ultima perioadă, demonstrate prin prezenţa tot mai importantă a misiunilor de audit desfăşurate în societate şi în mediul economic, în slujba interesului public. Fie că este vorba de auditul unor companii, al unor proiecte cu finanţare din buget public ori din fonduri europene sau de alte servicii din sfera de activitate a profesiei, auditorii financiari au demonstrat - în majoritatea covârşitoare a cazurilor - profesionalism, ataşamentul faţă de valorile profesiei, spirit de independenţă şi obiectivitate, întrunind aprecierile mediului căruia i s-au adresat.

Consiliul CAFR a stabilit ca, în acest an, Ziua Naţională a Auditorului Financiar să fie marcată printr-un Seminar profesional cu tema: „Auditul financiar - necesitate a guvernanţei corporative. Investiţie în dezvoltarea afacerilor de succes", organizat de Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

Evenimentul a avut loc la 27 octombrie 2010 la Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Pe agenda manifestării au fost incluse expunerile a două teme profesionale: „Auditul financiar din perspectiva guvernanţei economice" - dr. Eugen Nicolăescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului CAFR; „Auditul financiar, procedurile şi politicile contabile - în contextul guvernanţei corporative" - prof.univ.dr. Maria Manolescu, vicepreşedinte al Consiliului CAFR; precum şi două mese rotunde, la care au participat auditori financiari, formatori în profesie şi reprezentanţi ai mediului de business.

În legătură cu acest eveniment, prof.univ. dr. Ion Mihăilescu, preşedintele CAFR, a declarat:

„Auditorul financiar este profesionistul, autorizat de către Camera Auditorilor Financiari din România şi aprobat de organismul de supraveghere a activităţii de audit, care preia informaţiile contabile din raportările financiare ale entităţilor şi le analizează în vederea formulării unui raport de opinie prin care oferă o asigurare asupra credibilităţii acestor raportări, de natură să constituie un element de decizie în interesul public - al guvernanţei corporative, al clienţilor, al băncilor, al investitorilor etc. Poate şi de aceea, auditorului financiar i se cere un nivel de pregătire profesională în domeniul contabil la fel de ridicat ca şi celor care întocmesc raportările financiare, aceasta pentru a stăpâni mecanismele tehnice de evaluare a modului în care funcţionează entitatea respectivă, precum şi ceva în plus şi anume cunoaşterea Standardelor Internaţionale de Audit şi a Codului Etic, emise de IFAC.

Cu alte cuvinte, auditul financiar reprezintă o activitate necesară economiei moderne, iar înfiinţarea Camerei Auditorilor Financiari din România prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 75/1999 a constituit o măsură de referinţă în cadrul reformei instituţionale din ţara noastră.

În perioada care a urmat de la înfiinţare, noul organism profesional a crescut, s-a organizat, a devenit cunoscut şi respectat atât în mediul de afaceri şi în general în societatea românească, cât şi în rândul instituţiilor şi organizaţiilor profesionale din străinătate. Implicit, membrii săi, auditorii financiari, în primul rând prin seriozitatea, prestanţa şi calificarea demonstrate în îndeplinirea misiunilor de audit, precum şi prin statutul câştigat ca urmare a activităţii Camerei Auditorilor Financiari din România, au devenit profesionişti de înaltă ţinută, de nivel european, capabili să răspundă provocărilor pieţei şi exigenţei, aşteptărilor îndreptăţite ale clienţilor cărora le sunt adresate serviciile activităţii auditorilor.

Organizaţia noastră profesională a crescut şi calitativ, dar şi numeric, în concordanţă cu cerinţele pieţei. CAFR are în prezent peste 3.500 membri persoane fizice şi 900 de membri firme de audit şi monitorizează activitatea a peste 3400 de stagiari aflaţi în diferite stadii de pregătire."

Legitimitatea şi răspunderile Camerei Auditorilor Financiari din România şi ale membrilor săi

În legătură cu evoluţiile care au intervenit în ultimul timp în cadrul de funcţionare al activităţii de audit financiar, în contextul evoluţiilor în domeniul economic pe plan internaţional şi european, preşedintele Ion Mihăilescu a precizat:

„Organismul nostru profesional este racordat direct la rigorile şi reglementările internaţionale şi europene. Astfel, Camera a adoptat integral Standardele Internaţionale de Audit şi Codul Etic, emise de IFAC şi a acţionat pentru aplicarea directivelor europene contingente profesiei.

De asemenea, ca urmare a obligaţiei ce revine ţării noastre de implementare a Directivei 43/2006, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 90/2008, privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, reglementare la elaborarea căreia specialiştii Camerei au avut un rol deosebit de activ. Acest act normativ a fost validat de Parlament prin Legea nr. 278/2008. De asemenea, se cuvine menţionată Legea nr. 26/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar. În aceste reglementări se reiterează, fără echivoc, rolul şi responsabilităţile Camerei Auditorilor Financiari în organizarea activităţii de audit în România. Dispunem în prezent de un cadru legislativ modern, coerent, conform reglementărilor europene. Prin normele pe care această lege le instituie se clarifică, se evită orice ambiguităţi în privinţa oricăror interpretări cu privire la autoritatea şi răspunderile CAFR, în calitate de organism profesional investit de lege pentru organizarea, coordonarea şi autorizarea desfăşurării activităţii de audit în România.

În prezent, Consiliul şi Executivul CAFR acţionează cu atenţie şi perseverenţă pentru a asigura condiţiile în vederea aplicării întocmai a noilor reglementări, pentru adaptarea tuturor prevederilor şi altor reglementări interne, dar şi pentru instruirea, în cadrul programelor de pregătire profesională continuă, a auditorilor, membri ai Camerei, în legătură cu aplicarea corectă a noii legislaţii în domeniul auditului statutar.

Camera desfăşoară, în acelaşi timp, o intensă activitate de conlucrare profesională, pe plan intern, dar şi internaţional, în interesul dezvoltării şi afirmării profesiei. După cum se ştie, CAFR, ca membru deplin al IFAC activează intens în structurile şi programele sale, iar preşedintele Federaţiei Europene a Contabililor a anunţat că în decembrie 2010 se va vota acceptarea CAFR ca membru cu drepturi depline ai acestei prestigioase organizaţii profesionale europene."

Piaţa auditului financiar şi interesul public

O problemă extrem de importantă în actualul context economic - care a făcut şi obiectul Seminarului profesional - o reprezintă satisfacerea aşteptărilor societăţii, ale mediului de afaceri în legătură cu efectuarea misiunilor de audit. Seminarul şi-a propus abordarea acesteia direct prin dialog între auditori şi oamenii de afaceri.

Auditorul financiar desfăşoară a activitate de interes public. Aşteptările mediului de afaceri şi în general ale beneficiarilor rapoartelor de audit vizavi de auditorii financiari sunt legate în principal de realizarea unor misiuni de audit de calitate, de natură să ofere asigurări pertinente cu privire la realitatea, la corectitudinea informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare şi astfel se poate da un mesaj important cu privire la starea sănătăţii entităţilor auditate.

În lumea afacerilor pe plan mondial numele unor firme de audit a fost coroborat uneori cu eşecul sau frauda în scandaluri de proporţii.

Din fericire, asemenea situaţii nu s-au ivit în ţara noastră, auditorii financiari români bucurându-se de o bună reputaţie.

Având în vedere prudenţa tot mai mare manifestată în piaţă pentru lansarea şi relansarea afacerilor, un raport de audit bine întocmit, realizat potrivit standardelor internaţionale în domeniu poate constitui un element esenţial în deciziile care se iau atât de către guvernanţa entităţii, cât şi de către alţi utilizatori ai informaţiilor contabile, precum băncile, asigurătorii, clienţii.

În fond şi despre auditul financiar, independent prin statutul său, se poate vorbi ca despre o formă de bună guvernanţă. Prin opiniile pe care le exprimă, auditul financiar transmite guvernanţei un mesaj privind modul în care consiliile de administraţie şi, implicit, managerii îşi fac datoria.

Prin opinii prudente, obiective auditorul financiar transmite, de asemenea, semnalul necesar spre a tempera elanul unor manageri de a raporta situaţii financiare exagerat de înfloritoare, profituri cât mai mari, escamotând adevărata faţă a lucrurilor şi distorsionând realitatea. Deci board-ul entităţii este înarmat cu informaţiile necesare pentru a lua măsuri.

Se consideră că atât din punct de vedere calitativ, dar şi numeric oferta actuală de audit financiar corespunde cerinţelor acestei pieţe specifice şi, implicit, interesului public. De altfel, partenerii auditorilor financiari - guvernanţa corporativă şi, în general, stakeholders - sunt din ce în ce mai convinşi de necesitatea acestei activităţi care adaugă valoare unei afaceri.

Acum mai mult ca oricând este în actualitate managementul riscurilor. Iar un risc major este cel legat de asigurarea continuităţii activităţii şi, în acest sens, este clar că măsurile ce se impun vor fi bine fundamentate, în măsura în care şi rapoartele de audit sunt realizate cu obiectivitate, desprinse de practicile manageriale curente ale entităţilor.

Cu alte cuvinte, serviciile de audit financiar trebuie tratate ca o investiţie în sănătatea afacerilor, iar pentru a se obţine efectul scontat este necesar ca auditorul să se bucure de independenţă în desfăşurarea activităţii sale.

De fapt, ce solicită oamenii de afaceri de la auditorii financiari? Nimic altceva decât un raport de audit corect întocmit, care să ţină seama întotdeauna de rigorile standardelor profesiei atât cele tehnice, cât şi cele etice.

În consecinţă, este necesar ca privirea auditorilor să fie aţintită nu numai asupra datelor contabile, ci şi spre informaţii conexe. Interesul este să se afle cum stau în realitate lucrurile în entitatea economică respectivă, astfel încât nu numai să se îndrepte eventualele erori, ci mai ales să se ofere argumente, elemente pentru dezvoltarea afacerii pe termen lung.

În esenţă, aşadar, chiar dacă auditorii financiari sunt priviţi uneori ca un rău necesar, realitatea demonstrează că această activitate poate adăuga valoare afacerii, iar investiţia în costul misiunilor de audit este în folosul afacerii.

O bună înţelegere a rolului „terapeutic" al auditorului poate fi un element major care să reprezinte „busola" pentru orientarea managementului.

De aceea, în seminar s-a subliniat ideea că buna comunicare a auditorilor cu guvernanţa entităţii şi cu ceilalţi utilizatori ai informaţiilor din rapoartele de audit poate ajuta la efortul de depăşire a actualei situaţii economice. Iar dialogul perseverent cu oamenii de afaceri este de natură să asigure o înţelegere mai bună a sensului misiunilor de audit, activitate specifică economiei concurenţiale, în care oamenii de afaceri, întreprinzătorii pot găsi sprijin calificat, pertinent şi obiectiv.