Comunicat de presă Cum să le vorbim copiilor noștri? Diferența între expresiile educative și cele needucative.
Comunicat de presă: Cum să le vorbim copiilor noștri? Diferența între expresiile educative și cele needucative.
14 Sep, 2015 13:37
ZIUA de Constanta
1197
Marime text
Băieții au nevoie de mai multă încredere și libertate de a face singuri lucrurile, iar fetele au nevoie de grijă și protecție, spun specialiștii. Felul în care le vorbim și modul în care ne comportăm cu micuții noștri își pun amprenta asupra dezvoltării lor, iar extremele – fie libertate prea mare sau protecție sporită – pot afecta dezvoltarea lui armonioasă.
Fiecare copil este unic, are resurse, nevoi, comportamente diferite și ritm propriu de înțelegere și dezvoltare, iar rolul părinților este să le observe această diversitate și să răspundă adecvat, consideră psihologul Iuliana Fűlaș. Mai mult decât atât, specialistul în psihologia copilului crede că, în educația acestuia, mulți părinți și profesori folosesc fraze needucative, fără a fi pe deplin conștienți de impactul lor negativ asupra juniorilor. “Spre exemplu, am constatat suficienți părinți care exclamă Nu faci nimic cum trebuie!’, când expresia Este normal să greșești! este alternativa educativă. Greșelile sunt firești în dezvoltarea copilului, iar ele trebuie privite ca pe oportunități de a învăța. Aceste reacții negative ale părinților sau ale profesorilor îl pot afecta suficient de mult pe copil, întrucât acesta învață încă de mic despre iubirea de sine și poate trezi în el sentimente de vinovăție, îi inhibă initiativa și creativitatea”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.
Alt exemplu de mesaj pentru educația pozitivă a copilului, pe care specialistul îl scoate în evidență, este folosirea mai des a expresiei “Este normal să ai emoții negative”, în locul comenzii, de genul “Nu mai urla! Ridică-te imediat de pe jos!”. Când copiii au crize de nervi, aceștia nu sunt suficienți de maturi încât să știe cum trebuie să le gestioneze mai bine, iar ajutați de părinți sau de profesori, aceștia vor învăța să și le accepte și să răspundă adecvat atunci când le vor recunoaște ca parte din dezvoltarea lor. Emoțiile negative care vor fi corect administrate, îi vor construi acestuia, în timp, o personalitate puternică și va avea capacitatea de a corecta și de a învăța din greșeli.
Totodată, unii părinți sau profesori au tendința de a le inhiba copiilor dorința de a vrea mai mult de la ei și de la viață. “Atunci când copiii cer mai mult decât li se oferă sau nu obțin ce vor, părinții le spun că sunt egoiști, răi sau răsfățați. În aceste condiții, copiii învață mai degrabă să renunțe sau să se resemneze, în loc să-și dorească mai mult. Nu e nimic rău în a-ți dori mai mult de la tine și de la viață, iar copilul poate fi educat în acest spirit, dar să știe să facă diferența între lăcomie și generozitate. Există părinți care le spun copiilor Tot timpul vrei, vrei, vrei, nu te mai saturi”. Educația pozitivă îi încurajează pe copii să-și exprime dorințele într-un mod respectuos față de ceilalți, iar expresia care-l va ajuta să se dezvolte mai bine, poate fi: Este normal să vrei mai mult, asta înseamnă că trebuie să muncești să ai”, spune specialistul Iuliana Fűlaș.
Prin integrarea acestor mesaje pozitive, proactive în educația copilului, îi putem oferi sprijin și încurajare pe termen lung pentru a-și descoperi resursele și a-și valorifica întregul potențial, devenind un adult cu o viață armonioasă și echilibrată, conchide psihologul Fűlaș.
Fiecare copil este unic, are resurse, nevoi, comportamente diferite și ritm propriu de înțelegere și dezvoltare, iar rolul părinților este să le observe această diversitate și să răspundă adecvat, consideră psihologul Iuliana Fűlaș. Mai mult decât atât, specialistul în psihologia copilului crede că, în educația acestuia, mulți părinți și profesori folosesc fraze needucative, fără a fi pe deplin conștienți de impactul lor negativ asupra juniorilor. “Spre exemplu, am constatat suficienți părinți care exclamă Nu faci nimic cum trebuie!’, când expresia Este normal să greșești! este alternativa educativă. Greșelile sunt firești în dezvoltarea copilului, iar ele trebuie privite ca pe oportunități de a învăța. Aceste reacții negative ale părinților sau ale profesorilor îl pot afecta suficient de mult pe copil, întrucât acesta învață încă de mic despre iubirea de sine și poate trezi în el sentimente de vinovăție, îi inhibă initiativa și creativitatea”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.
Alt exemplu de mesaj pentru educația pozitivă a copilului, pe care specialistul îl scoate în evidență, este folosirea mai des a expresiei “Este normal să ai emoții negative”, în locul comenzii, de genul “Nu mai urla! Ridică-te imediat de pe jos!”. Când copiii au crize de nervi, aceștia nu sunt suficienți de maturi încât să știe cum trebuie să le gestioneze mai bine, iar ajutați de părinți sau de profesori, aceștia vor învăța să și le accepte și să răspundă adecvat atunci când le vor recunoaște ca parte din dezvoltarea lor. Emoțiile negative care vor fi corect administrate, îi vor construi acestuia, în timp, o personalitate puternică și va avea capacitatea de a corecta și de a învăța din greșeli.
Totodată, unii părinți sau profesori au tendința de a le inhiba copiilor dorința de a vrea mai mult de la ei și de la viață. “Atunci când copiii cer mai mult decât li se oferă sau nu obțin ce vor, părinții le spun că sunt egoiști, răi sau răsfățați. În aceste condiții, copiii învață mai degrabă să renunțe sau să se resemneze, în loc să-și dorească mai mult. Nu e nimic rău în a-ți dori mai mult de la tine și de la viață, iar copilul poate fi educat în acest spirit, dar să știe să facă diferența între lăcomie și generozitate. Există părinți care le spun copiilor Tot timpul vrei, vrei, vrei, nu te mai saturi”. Educația pozitivă îi încurajează pe copii să-și exprime dorințele într-un mod respectuos față de ceilalți, iar expresia care-l va ajuta să se dezvolte mai bine, poate fi: Este normal să vrei mai mult, asta înseamnă că trebuie să muncești să ai”, spune specialistul Iuliana Fűlaș.
Prin integrarea acestor mesaje pozitive, proactive în educația copilului, îi putem oferi sprijin și încurajare pe termen lung pentru a-și descoperi resursele și a-și valorifica întregul potențial, devenind un adult cu o viață armonioasă și echilibrată, conchide psihologul Fűlaș.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii