Forfetarul Grapini dezavantajează întreprinderile cu profituri mici și îi avantajează pe cei cu profituri mari

Forfetarul Grapini, călăul firmelor cu profituri mici
 
În 2009 s-a introdus pentru prima dată impozitul forfetar. Momentele excepționale cereau măsuri excepționale. Doamna Grapini, vicepreședintele PC, considera forfetarul drept „perna pusă pe fața IMM-urilor”. Astăzi, ministrul Grapini susține cu tărie reintroducerea impozitului forfetar pentru hoteluri, pensiuni, restaurante, spălătorii sau service-uri auto. Nu degeaba guvernul Ponta este ‘Guvernul – Fabrica de Impozite și de Șomeri‘. Incompetent, Guvernul Ponta sugrumă mediul de afaceri. Economia bate pasul pe loc.
 
Soluția PDL
PDL nu susține introducerea unui nou impozit și propune relaxare fiscală pentru relansarea economiei românești și crearea de locuri de muncă. Firmele nu trebuie să fie împovărate cu taxe suplimentare, ci încurajate cu facilităţi fiscale. Firmele nu mai trebuie sufocate de birocrație și proceduri inutile. PDL susține cu tărie dezvoltarea clasei de mijloc și a IMM-urilor, reducerea și introducerea opționala a impozitului pentru microîntreprinderi de la 3% la 1,5% pe cifra de afaceri și tot opțional TVA-ul la încasare, reducerea cotei unice la 12%, reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, creșterea salariului minim la 1.000 de lei și scutirea de la impozit a profitului reinvestit, la care am adăugat propunerea legislativă pentru crearea Autorității Naționale pentru Protecția Întreprinzătorilor.
 
Cine va trebui să plătească noul impozit forfetar?
Toți contribuabilii care vor îndeplini cumulativ următoarele condiții:
·        sunt persoane juridice române care desfăşoară activităţi principale în domeniile serviciilor de cazare şi alimentaţie publică: hoteluri, pensiuni, restaurante, baruri, cafenele (coduri CAEN: 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629 şi 5630) şi în domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor (cod CAEN: 4520); detalii suplimentare privind codurile CAEN afectate de introducerea impozitului forfetar găsiți AICI;
·        au realizat o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate;
·        ponderea veniturilor obţinute în anul precedent din desfăşurarea activităţilor cu codurile CAEN vizate în total venituri este de peste 70%;
·        au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250;
·        nu se află în dizolvare.

 
Cum se va calcula impozitul forfetar?
Impozitul forfetar anual va fi calculat pe baza unor formule stabilite distinct pentru fiecare domeniu vizat în parte. De exemplu, la restaurante se va ține cont în calculul impozitului forfetar anual de valoarea impozitului standard, de localizare, de suprafața utilă a unității, de un coeficient de sezonalitate și de un coeficient de ajustare pentru spațiu tehnic, în timp ce la hoteluri se va ține cont de valoarea impozitului standard (calculată în funcție de zonă și de clasificarea hotelului) și de numărul de locuri de cazare. Detalii complete privind calcului impozitului forfetar găsiți AICI.
 
Care sunt marile probleme create de impozitul forfetar?
În primul rând, și cel mai important, impozitul forfetar îi dezavantajează pe întreprinzătorii mici și îi favorizează pe cei mari. Să luăm un exemplu concret. Conform formulei de calcul a noului impozit forfetar, un vânzător ambulant de înghețată cu o suprafață sub 30 mp (adică i se aplică cea mai mică variabilă de suprafață) și localizat în cea mai proastă zonă a Bucureștiului (zona D) va avea de plătit la finalul anului un impozit forfetar de aproximativ 2.000 euro, iar cel mai luxos restaurant cu o suprafață de peste 300 mp (adică i se aplică cea mai mare variabilă de suprafață) și localizat în cea mai bună zonă a Bucureștiului (zona A) va avea de plătit aproximativ 5.000 euro impozit pe an. Cu alte cuvinte, unităţile mici din domeniul alimentaţiei publice care fac un profit nesemnificativ vor plăti un impozit anual la aproape jumătate din impozitul plătit de cele mai rentabile restaurante de lux din centrul capitalei.
În al doilea rând, există o mulțime de probleme privind criteriile de calcul. De exemplu, ce rost are introducerea criteriului de zonă în cazul unei firme de catering, care poate livra mâncare oriunde în oraș? Sau, cum se poate aplica în cazul hotelurilor un impozit forfetar în funcție de numărul de locuri de cazare, fără să se ţină cont de gradul de ocupare sau de sezonalitate?
În al treilea rând, acest nou impozit va fi foarte complicat de calculat şi colectat, ceea ce va presupune costuri suplimentare pentru firme pentru ținerea corectă a contabilității. Mă refer aici în special la firmele care au mai multe domenii de activitate pe aceeași societate, unele supuse impozitului forfetar și altele nu.
 

Care vor fi efectele introducerii impozitului forfetar?
Impozitul forfetar pe care Guvernul intenţionează să îl introducă din 2014 are ca scop limitarea evaziunii fiscale şi majorarea încasărilor la bugetul de stat. Aceasta doar în teorie pentru că, în practică, noul impozit va avea mai degrabă efecte negative. Multe firme mici vor ieși de pe piață, iar cele care vor rămâne vor fi nevoite să crească preţurile.
Primul efect negativ produs de acest nou impozit va fi pierderea locurilor de muncă. Acest lucru se va întâmpla deoarece multe întreprinderi mici şi mijlocii ce activează în domeniile vizate nu vor putea să ţină pasul cu acest impozit și vor dispărea de pe piață, înmulțind astfel numărul șomerilor. Deci creșterea veniturilor bugetare cu 11,3 mil. lei din impozitul forfetar estimată de Guvern pentru anul 2014 ar putea fi mult mai mică sau chiar s-ar putea transforma în scădere din cauza pierderii locurilor de muncă.
Al doilea efect negativ va fi creșterea prețurilor. Întreprinderile mici şi mijlocii ce activează în domeniile vizate care vor rămâne pe piață vor fi nevoite să introducă impozitul în prețurile lor de vânzare.