O nouă anchetă de opinie evidenţiază faptul că insecuritatea sau reorganizarea locului de muncă este considerată a fi cea mai frecventă cauză a stresului legat de muncă

Bilbao, 2013-05-09

O nouă anchetă de opinie evidenţiază faptul că insecuritatea sau reorganizarea locului de muncă este considerată a fi cea mai frecventă cauză a stresului legat de muncă
 

• Jumătate dintre lucrătorii europeni sunt de părere că stresul legat de muncă este un fenomen frecvent, iar patru din zece consideră că acesta nu este gestionat corespunzător la locul lor de muncă.

 

• La nivel european, insecuritatea sau reorganizarea locului de muncă este considerată a fi cea mai frecventă cauză a stresului legat de muncă.

 

• Există un grad scăzut de conştientizare privind existenţa unor programe sau politici de facilitare a continuării lucrului până la vârsta de pensionare sau după aceasta, deși majoritatea lucrătorilor susţin introducerea unor astfel de măsuri.

 
Acestea sunt principalele concluzii ale celei de-a treia ediţii a anchetei de opinie paneuropene efectuate de Ipsos MORI în numele Agenției Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA). 
 
Stresul legat de muncă
 
Aproximativ jumătate dintre lucrătorii europeni (51 %) consideră că stresul legat de muncă este un fenomen frecvent la locul lor de muncă, 16 % dintre aceștia descriindu-l drept „foarte frecvent”. Femeile sunt mai înclinate decât bărbații să considere că stresul legat de muncă este frecvent (54 % față de 49 %), iar lucrătorii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 54 de ani sunt mai înclinați spre această apreciere (53 %) decât cei cu vârsta peste 55 de ani (44 %). Percepția asupra stresului legat de muncă variază și în funcție de sectorul de activitate, lucrătorii din domeniul sănătății sau al serviciilor de îngrijire fiind cei mai înclinați să considere că stresul legat de muncă este frecvent (61 %, dintre care 21 % descriu fenomenul drept „foarte frecvent”).
 
Potrivit doamnei Christa Sedlatschek, directorul EU-OSHA, „41 % dintre lucrătorii europeni afirmă că stresul legat de muncă nu este gestionat corespunzător la locul lor de muncă, 15 % dintre aceştia declarând că este gestionat «absolut necorespunzător». Ne concentrăm foarte mult asupra abordării riscurilor psihosociale la locul de muncă, de exemplu a stresului. Tema de anul viitor a campaniei noastre pentru locuri de muncă sigure şi sănătoase va fi «Gestionarea stresului». Mesajul pe care dorim să-l transmitem întreprinderilor din Europa, indiferent de dimensiunile lor sau de sectoarele în care activează, este că riscurile psihosociale pot fi abordate în acelaşi mod logic şi sistematic ca şi alte probleme de sănătate şi securitate.”
 

Există o conexiune între procentul de lucrători care consideră că stresul legat de muncă este frecvent la locul lor de muncă și procentul celor care afirmă că fenomenul nu este gestionat corespunzător. Șapte din zece (72 %) lucrători europeni care consideră că stresul legat de muncă este rar la locul lor de muncă afirmă și că acesta este gestionat corespunzător, în timp ce șase din zece (58%) lucrători care consideră același fenomen ca fiind frecvent la locul lor de muncă afirmă totodată că nu este gestionat corespunzător. 
 
În Europa, cea mai frecventă cauză a stresului legat de muncă este considerată a fi insecuritatea sau reorganizarea locului de muncă (72 %), urmată de numărul de ore lucrate sau volumul de muncă (66 %). Totuși, printre lucrătorii mai tineri (18-34 de ani), ambele cauze ocupă primul loc (fiecare totalizând un procent de 69 %). De asemenea, lucrătorii din domeniul sănătății sau al serviciilor de îngrijire sunt mult mai înclinați decât media să indice numărul de ore lucrate/volumul de muncă (77 %).
 
În țările cu datorie publică mare, lucrătorii sunt mai înclinați să perceapă insecuritatea sau reorganizarea locului de muncă drept cauza principală a stresului legat de muncă; 73 % dintre lucrătorii din țări cu datorie publică de peste 90 % din PIB au semnalat drept cauză frecventă a stresului legat de muncă insecuritatea sau reorganizarea locului de muncă, față de 66 % în țările cu datorie publică de maximum 60 % din PIB[1].
 
Comportamentele inacceptabile precum intimidarea sau hărțuirea sunt percepute drept cauză frecventă a stresului legat de muncă de către șase din zece lucrători (59 %). Un număr mai mic de lucrători menționează drept cauze frecvente lipsa de sprijin din partea colegilor sau a superiorilor (57 %), neclaritatea rolurilor și a responsabilităților (52 %) sau posibilitatea redusă de a gestiona modul de organizare a muncii (46 %).
 
 

Îmbătrânirea activă
 
La nivel european, jumătate dintre respondenți (52 %) se așteaptă ca procentul de lucrători cu vârsta peste 60 de ani de la locul lor de muncă să crească până în 2020 (43 % consideră această evoluție improbabilă). Lucrătorii cu vârsta peste 55 de ani sunt mai înclinați să considere că procentul lucrătorilor cu vârsta peste 60 de ani de la locul lor de muncă va crește până în 2020 (59 %) decât respondenții cu vârsta cuprinsă între 35 şi 54 de ani (54 %) sau mai tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani (45 %).
 
Unul din opt lucrători (12 %) este conștient de existența unor politici și programe de facilitare a continuării lucrului pentru lucrătorii în vârstă până la vârsta de pensionare sau după aceasta. Gradul de conștientizare a politicilor este direct proporțional cu dimensiunea întreprinderii angajatoare, variind de la 7 % în cazul celor mai mici întreprinderi (1-10 angajați) până la 19 % în cazul celor mai mari (cu peste 250 de angajați). Dintre respondenții care nu știu despre existența acestui tip de programe și politici, 61 % susțin introducerea lor. Printre grupurile mai înclinate să sprijine astfel de politici menționăm femeile, lucrătorii cu fracțiune de normă, lucrătorii din domeniul sănătății sau al serviciilor de îngrijire și angajații întreprinderilor mari. Lucrătorii în vârstă, de peste 55 de ani, sunt doar puțin mai înclinați să sprijine astfel de politici decât cei tineri (64 %, comparativ cu 61 % dintre lucrătorii cu vârsta cuprinsă între 35 şi 54 de ani, respectiv 60 % dintre lucrătorii cu vârsta cuprinsă între18 şi 34 de ani).
 
La întrebarea dacă sunt de părere că lucrătorii în vârstă, de peste 60 de ani, sunt mai predispuși la anumite comportamente decât alții:
 

• doar doi din zece lucrători (22 %) consideră că persoanele în vârstă suferă mai multe accidente de muncă decât colegii lor mai tineri (procentul rămâne valabil pentru majoritatea grupurilor, deși lucrătorii manuali sunt puţin mai înclinați înspre această percepție);

 

• aproximativ trei din zece (28 %) consideră că lucrătorii în vârstă, de peste 60 de ani, sunt mai puțin productivi la locul de muncă decât colegii lor mai tineri;

 

• patru din zece (42 %) consideră că lucrătorii în vârstă sunt mai înclinaţi să sufere de stres legat de muncă decât colegii lor mai tineri, în timp ce un procent doar cu puțin mai mare (48 %) apreciază contrariul;

 

• Șase din zece lucrători (60 %) sunt de părere că lucrătorii cu vârsta peste 60 de ani sunt mai puțin capabili să se adapteze schimbărilor de la locul de muncă decât colegii lor mai tineri, această percepție fiind împărtășită de jumătate (49 %) dintre lucrătorii mai vârstnici, de peste 55 de ani [trebuie totuși precizat că, pe întregul eșantion, unul din trei lucrători (33 %) consideră că este mai capabil decât alții să se adapteze la modificările survenite la locul de muncă].

 

Linkuri

Rezultatele complete la nivelul UE și pe țări
Raportul general în limba engleză

 

---

 
Note pentru redactori
 
1. Misiunea Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA)este de a face din Europa un loc de muncă mai sigur, mai sănătos şi mai productiv. Agenţia cercetează, dezvoltă şi distribuie informaţii fiabile, echilibrate şi imparţiale privind securitatea şi sănătatea şi organizează campanii paneuropene de conştientizare. Înfiinţată de Uniunea Europeană în 1996 şi având sediul la Bilbao, Spania, agenţia reuneşte reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai guvernelor statelor membre, ai organizaţiilor sindicale şi patronale, precum şi experţi de renume din fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE şi din alte ţări.
 
Acum puteţi fi permanent la curent cu activităţile noastre pe Twitter, puteţi vizitablogul agenţiei sau vă puteţi abona la buletinul informativ lunar OSHmail. De asemenea, vă puteţi înregistra pentru a primi periodic informaţii de la EU-OSHA prin fluxurile RSS. http://osha.europa.eu
 
 
2. EU-OSHA a comandat societății Ipsos MORI să elaboreze și să efectueze o anchetă de opinie privind sănătatea și securitatea în muncă în rândul lucrătorilor cu normă întreagă, al celor cu fracțiune de normă și al celor care desfășoară o activitate independentă. Ipsos MORI a organizat sondaje de opinie în 31 de țări europene (în cele 27 de state membre actuale ale UE, precum și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția), realizând în total 16 622 de interviuri între 23 noiembrie 2012 și 5 februarie 2013. Numărul de interviuri a variat de la 200 în Liechtenstein la 770 în Elveția, media fiind de 536 de interviuri pe țară.
 
Interviurile au fost realizate telefonic în 26 de țări, respectiv față în față în Bulgaria, Republica Cehă, Malta, România și Slovacia. Acolo unde a existat această posibilitate, s-au folosit anchete omnibus (în Austria, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Suedia, Elveția și Regatul Unit), în restul țărilor realizându-se anchete ad-hoc.
 
După încheierea activității de teren, s-a realizat o ponderare a rezultatelor, pentru a corecta eventualele mici diferențe dintre distribuția reală a interviurilor și ținta propusă pentru țara respectivă (pe categorii de vârstă, sex și regiune). Cu ocazia agregării rezultatelor la nivel global pentru cele 31 de țări, datele au fost ponderate și în funcție de dimensiunea populației active din fiecare țară, astfel încât țările mai mici să nu fie suprareprezentate, iar țările mai mari subreprezentate în rezultatele anchetei.

 

Anchete de presă
Birgit Müller - Presă internaţională +34 94 479 35 52 | news@osha.europa.eu
Marta Urrutia - Presă spaniolă +34 94 479 57 46 | noticias@osha.europa.eu
Brenda O’Brien - Biroul de legătură din Bruxelles +32 2 401 68 59 |obrien@osha.europa.eu