STAREA PSIHOLOGICA A POPULAŢIEI ROMANIEI ÎN ANUL 2013 RECLAMĂ APROBAREA URGENTĂ A UNUI PROGRAM NAŢIONAL PRIVIND ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ

Bucureşti, 1 august 2013
 
În perioada 19 iunie - 1 iulie 2013, AB Research Group România a efectuat la solicitarea Colegiului Psihologilor din Romania, un sondaj de opinie la nivel naţional, pe un eşantion reprezentativ de 1000 de respondenţi cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, privind situaţia serviciilor psihologice în Romania. Marja de eroare statistică este în procent de +/- 3%.
Pornind de la datele obţinute în ultimii ani de către Colegiul Psihologilor din România şi având în vedere Raportul de cercetare socială, vă aducem la cunoştinţă câteva aspecte deosebit de importante referitoare la starea serviciilor psihologice în România anului 2013.
Un procent de 68,8% dintre români nu a fost niciodată la psiholog, arată rezultatele studiului realizat. Cu toate acestea, România este una dintre țările care înregistrează cele mai mari cifre ale ratei şomajului, infracţionalităţii, consumului de droguri, numărului de accidente rutiere, numărului de divorţuri, numărului de bolnavi cronici, ca efecte directe ale crizei economice şi sociale pe care o traversează ţara noastră.
Analizând efectele acestei situaţii, am încercat să arătam faptul că romanii au probleme psihologice înregistrate de diferite instituţii publice, însă apelează în continuare la vrăjitoare, vraci, bioenergeticieni, specialişti în magie şi la alte forme neadecvate pentru soluţionarea problemelor de ordin psihologic, situaţie facilitată în primul rând de nedecontarea directă a serviciilor psihologice şi de lipsa unui Program naţional de asistenţă psihologică pentru populaţia României. În acelaşi timp, numărul psihologilor angajaşi în sistemul de sănătate este insuficient în raport cu numărul pacienţilor.
În Romania anului 2013, nu există programe de asistenţă psihologică pentru categorii de persoane vulnerabile din punct de vedere psihologic care să beneficieze de decontare prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum: consilierea psihologică pentru sarcină şi naştere, consilierea psihologică şi psihoterapia familiei, consilierea psihologică pentru siguranţa circulaţiei, asistenţa psihologică pentru adicţii, consilierea psihologică a copiilor, asistenţa psihologică a copiilor autişti si a familiilor acestora, asistenţa psihologică în cazuri de divorţ, asistenţa psihologică în cazuri de accident rutier, pentru victime şi autori, asistenţa psihologică a cadrelor didactice, asistenţa psihologică a persoanelor cu handicap, asistenţa psihologică a învinuiţilor şi inculpaţilor pe perioada urmăririi penale si a judecăţii, asistenţa psihologică a bolnavilor aflaţi în faza terminală, asistenţa psihologică a persoanelor aflate în şomaj şi a minorilor aflaţi în situaţia de risc de abandon şcolar, asistenţa psihologică a copiilor în cazul intervenţiile stomatologice, asistenţa psihologică a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, precum şi alte servicii psihologice de urgenţă.
Mai mult, în condiţiile în care instituţiile statului român încurajează direct sau indirect furnizorii ilegali de servicii psihologice să presteze în continuare aceste servicii, scăzând astfel nivelul calitativ al actului psihologic, asistăm la o imposibilitate a psihologilor de a păstra standardele de calitate optime pentru serviciile prestate.
Astfel, potrivit datelor obţinute, 79,6% dintre români consideră incorect ca policlinicile medicale să furnizeze servicii psihologice. În acest timp, cabinetele psihologice concurează cu greu practica ilegală a policlinicilor medicale si a altor societăţi comerciale, a căror practică este sprijinită prin pasivitatea autorităţilor statului, care tolerează această practică prin acceptarea avizelor şi rapoartelor psihologice emise de furnizori neautorizaţi. În aceste condiţii, cabinetele psihologice sunt sufocate de practica ilegală existentă în piaţă, iar beneficiarilor le sunt încălcate grav drepturile de consumatori ai serviciilor psihologice.
Relevant pentru nivelul calitativ la care furnizorii ilegali de servicii psihologice au adus aceste servicii în Romania sunt datele referitoare la permisul de conducere. Potrivit datelor obţinute, 46,2% dintre romani consideră că examenul psihologic pentru permisul de conducere a fost foarte uşor, iar 44,4% îl consideră uşor, în timp ce numai un procent de 2,3% dintre romani consideră că au trecut cu greu de examenul psihologic.
Date asemănătoare au fost înregistrate şi în ceea ce priveşte permisul de port arma. Potrivit raportului de cercetare socială, 65.2% dintre romani apreciază examenul psihologic pentru permisul de port arma ca fiind uşor, iar 17,4% îl consideră foarte uşor, în timp ce numai 17,4% îl apreciază ca fiind dificil. Raportat la numărul total al examinărilor, procentul de 17,4% coincide cu procentul aproximativ deşinut de cabinetele psihologice în piaţă.
Având în vedere aceste date, solicităm autorităţilor statului roman să adopte şi să faciliteze, după caz, în regim de urgenţă, următoarele masuri: Decontarea directă a serviciilor psihologice necesare populaţiei României, Sprijinirea şi implementarea măsurilor de evidenţă şi securizare a avizelor şi rapoartelor psihologice şi Adoptarea Programului naţional de asistenţă psihologică a populaşiei României.
Concomitent cu sistemul de evidenţă, Colegiul Psihologilor din Romania va elabora Ghidul de bune practici pentru fiecare examinare psihologică, normand în acest mod activitatea profesională şi stabilind o metodologie comună de lucru.
 
În concluzie, Colegiul Psihologilor din Romania va elabora în următoarea perioadă un proiect privind Programul naţional de asistenţă psihologică a populaţiei României, pe care îl va înainta Guvernului României în vederea susţinerii spre aprobare. De asemenea, în următoarea perioadă Consiliul director va analiza şi aproba implementarea unui sistem de evidenţă şi securizare a actelor profesionale ale psihologilor cu drept de liberă practică.
 
Pentru alte detalii şi declaraţii, îl puteţi contacta pe domnul Ştefan Iulian-Laurenţiu, tel. 0733.07.34.77.
Prof. univ. dr. Mihai Aniţei
Preşedintele Colegiului Psihologilor din Romania