Apararea reputatiei profesionale a doamnei Elisabeta Dragut, procuror general la PCA Craiova

In şedinţa din data de 21 octombrie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de doamna Elisabeta Drăguţ, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, stabilind că articolul intitulat „Procurorii George Bălan şi Elisabeta Drăguţ au mape profesionale cu probleme", publicat în ediţia din data de 7 octombrie 2010 a ziarului "Cotidianul", i-a afectat grav reputaţia profesională şi imaginea publică.

În conţinutul articolului de presă sunt inserate opinii ale autorului în legătură cu presupuse susţineri atribuite Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în favoarea doamnei Elisabeta Drăguţ, în calitate de candidată la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. În context, sunt amintite şi alte aspecte susceptibile să pună sub semnul întrebării activitatea doamnei Elisabeta Drăguţ în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, pe baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară, următoarele:

Faptul că Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a felicitat printr-un comunicat, cu prilejul Zilei Justiţiei 2010, pentru activitatea meritorie desfăşurată în perioada 2009 - 2010, un număr de 175 procurori, printre care şi pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ, nu are nicio relevanţă în contextul alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii. În acelaşi timp, informaţia cuprinsă în articol, potrivit căreia Procurorul General la PICCJ ar intenţiona să organizeze Reuniunea Procurorilor Generali ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel în perioada turului II al alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii nu este conformă cu realitatea, întrucât această Reuniune nu urmează să fie organizată la Craiova iar Procurorul General al PICCJ nici nu a avut o astfel de intenţie.

Doamna procuror Elisabeta Drăguţ a ocupat postul de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, ca urmare a promovării concursului organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii, ale cărui rezultate au fost validate prin Hotărârea nr. 510 din 26 octombrie 2005.

Nemulţumit de rezultatul concursului, procurorul Niculeanu Costel, de la aceeaşi unitate de parchet - care a participat, de asemenea, la acel examen - a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii anularea concursului, iar în urma respingerii contestaţiei formulate, acesta s-a adresat cu o nouă contestaţie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a fost respinsă, rezultatele concursului rămânând definitive.

La data de 17 februarie 2006, procurorul Mirea Valerica, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, a solicitat cercetarea disciplinară a procurorului general Elisabeta Drăguţ, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată. În conţinutul sesizării, procurorul Mirea Valerica a susţinut că procurorul general Elisabeta Drăguţ a dispus la data de 16 februarie 2006, mutarea sa de la Secţia judiciară la Secţia de urmărire penală, măsură apreciată ca abuzivă, întrucât nu s-a avut în vedere experienţa procurorului în sectorul judiciar.

Prin rezoluţia nr. 20/CDP/2006 din 11 aprilie 2006, s-a dispus clasarea lucrării privind plângerea formulată de procurorul Mirea Valerica, constatându-se că în sarcina procurorului general Elisabeta Drăguţ nu se poate reţine săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, întrucât luarea unei decizii pentru buna desfăşurare a activităţilor într-un sector de activitate, cu respectarea dispoziţiilor legale, nu poate fi considerată o exercitare abuzivă ori cu rea-credinţă a atribuţiilor.

Prin Hotărârea nr. 88 din 1 februarie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a admis cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de procurorul Niculeanu Costel de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, referitor la susţinerile din conţinutul articolului „Culisele bătăliei pentru funcţia de procuror general" apărut în numărul 1382 din 23 septembrie 2005 al cotidianului local „Ediţie specială". Hotărârea arată că „nu se confirmă afirmaţia domnului procuror referitoare la activitatea de iniţiere sau sprijin desfăşurată de doamna procuror general adjunct Drăguţ Elisabeta, în vederea apariţiei respectivului articol denigrator, chiar dacă, dintre cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general, în articolul susmenţionat se făceau aprecieri pozitive numai faţă de procuror Drăguţ Elisabeta".

Cei doi procurori au depus împotriva procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova plângeri penale, toate făcând obiectul unor dosare penale. Cercetările efectuate în aceste dosare penale au fost finalizate, fără excepţie, prin dispunerea de către procurori a neînceperii urmăririi penale faţă de Elisabeta Drăguţ, întrucât faptele imputate nu s-au confirmat.

Din verificările efectuate de Inspecţia Judiciară s-a mai reţinut faptul că, în anul 2009, procurorul Gheorghe Covei a fost propus pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, propunere însuşită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care a dispus numirea acestuia pe o perioadă de 3 ani. Faptul că acesta este în relaţie de rudenie cu o persoană cercetată penal nu poate pune la îndoială lipsa sa de competenţă, care să conducă la imposibilitatea exercitării funcţiei.

În ceea ce priveşte răspunderea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Elisabeta Drăguţ, pentru disfuncţionalităţile constatate în instrumentarea dosarului Gorbunov, la care se face referire în articolul de presă, aceasta nu poate fi reţinută, întrucât dosarul nu a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, nu a fost instrumentat şi nici coordonat personal de către acesta.

Dosarul în care este cercetat învinuitul I.M. a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 16 decembrie 2009, fiind preluat în baza art. 209 alin. 4¹ lit. d Cod procedură penală, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, cu acordul acestui parchet şi a fost înregistrat sub nr. 1083/P/2009. La data de 11 ianuarie 2010, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuit, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2, 4 Cod penal, vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 284 alin. 1, 3 Cod penal şi ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 2 Cod penal. După începerea urmăririi penale, în cauză a fost dispusă o expertiză medico-legală, care a presupus inclusiv exhumarea unei victime la data de 8 iulie 2010. În prezent expertiza este finalizată, urmând a fi trimisă organelor de urmărire penală. În legătură cu stadiul de soluţionare al acestui dosar, au fost emise trei comunicate de presă la datele de 15 iulie 2010, 27 iulie 2010 şi 30 august 2010, la solicitarea unor jurnalişti şi a unor cotidiene locale şi centrale. În ultimul comunicat de presă, semnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, se exprimă îndoiala cu privire la veridicitatea presupuselor afirmaţii ale procurorului care instrumentează dosarul, potrivit cărora „acest caz este închis", câtă vreme cauza este încă în curs de urmărire penală, nefiind finalizată expertiza medico-legală dispusă pe baza probelor ridicate în ziua de 8 iulie 2010, urmare exhumării.

Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul Român de presă, prevede obligaţia jurnalistului de a „da publicităţii numai informaţiile de a căror veridicitate este sigur, după ce, în prealabil, le-a verificat din cel puţin două surse credibile". În exercitarea dreptului la liberă exprimare, presa trebuie să acorde atenţie deosebită selectării informaţiilor şi a modalităţilor prin care acestea sunt prezentate, astfel încât să nu depăşească limitele dreptului la informare.

Dreptul la reputaţie figurează printre drepturile garantate de art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ca element esenţial al dreptului la respectarea vieţii private. Reputaţia profesională este o consecinţă a integrităţii profesionale şi morale de care trebuie să dea dovadă fiecare procuror şi include atitudinea de ansamblu pe care magistratul o adoptă în relaţiile cu colegii, justiţiabilii, avocaţii, persoanele cu care intră în contact, în exercitarea profesiei. Totodată, se află în strânsă legătură cu independenţa, imparţialitatea şi integritatea pe care trebuie să le manifeste fiecare procuror în exercitarea profesiei. Reputaţia profesională conferă magistratului credibilitate şi siguranţă în exercitarea profesiei, autoritate în examinarea opiniilor, cu precădere a celor profesionale şi totodată, reprezintă părerea pe care magistratul o creează în conştiinţa colectivă despre modul în care îşi exercită profesia.

În situaţia în care se creează o părere publică defavorabilă pe baza unor afirmaţii tendenţioase, făcute în scopul discreditării onoarei sau reputaţiei unei persoane, atunci cererea de apărare a reputaţiei profesionale este întemeiată.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că materialul de presă este de natură să lezeze reputaţia profesională şi imaginea publică a doamnei Elisabeta Drăguţ, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi a admis cererea doamnei procuror, apărând reputaţia profesională a acesteia.

BIROUL DE INFORMARE PUBLICA SI RELATII CU MASS MEDIA