Apărarea reputaţiei profesionale şi independenţei procurorilor

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit nota Inspecţiei Judiciare întocmită ca urmare a verificărilor efectuate cu privire la pretinsa încălcare a principiului independenţei în activitatea procurorilor de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna Laura Codruţa Kövesi, şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, domnul Codruţ Olaru.

De asemenea, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a examinat şi a admis cererile de apărare a reputaţiei profesionale formulate de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna Laura Codruţa Kövesi, precum şi de către procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, domnul Codruţ Olaru.

La data de 17 noiembrie 2009, Consiliul Superior al Magistraturii s-a sesizat din oficiu, urmare afirmaţiilor foştilor procurori Ciurea Angela Elisabeta şi Nastasiu Călin Ciprian, preluate în mass-media centrală.

Prin afirmaţiile doamnei Ciurea Angela Elisabeta publicate în revista „Q Magazine" ori redate în cadrul emisiunii „Ora de foc" difuzată la postul de televiziune „Realitatea", precum şi cele ale domnului Nastasiu Călin Ciprian, prezentate cu prilejul conferinţei de presă susţinută cu ocazia lansării cărţii „Prădarea României" se acredita ideea unei imixtiuni a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna Laura Codruţa Kövesi şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, domnul Codruţ Olaru, în activitatea de urmărire penală a procurorilor.

Totodată, Procurorul General, Laura Codruţa Kövesi şi Procurorul şef Codruţ Olaru, au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată şi modificată, apărarea reputaţiei profesionale, pe motiv că afirmaţiile menţionate anterior le-au afectat imaginea şi prestigiul profesional.

Ca urmare a verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut următoarele: Revista „Q Magazine" a publicat la data de 16.11.2009 un interviu cu fostul procuror Ciurea Angela Elisabeta din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, sub titlul „Exclusiv - Angela Ciurea: Laura Codruţa Kövesi făcea frecvent presiuni asupra mea în dosare!". În cuprinsul articolului se fac trimiteri cu privire la imixtiunea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în activitatea în activitatea de procuror a doamnei Ciurea, pentru perioada activităţii desfăşurate în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

În interviul acordat revistei „Q Magazine" dar şi în cadrul emisiunii „Ora de foc" difuzată de Realitatea TV, fostul procuror a lansat acuzaţii grave la adresa Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism afirmând că „se intervenea în organizarea şi desfăşurarea anchetei" în dosarele intitulate sugestiv „Fuga lui Hayssam", „Trafic de arme" şi „Alro".

În susţinerea demersului jurnalistic, pentru a crea aparenţa realităţii, fostul procuror a adoptat un limbaj agresiv prin sugestivitatea referirilor sale „presiunile care s-au făcut asupra mea şi a colegilor mei erau toate legate de aceste dosare şi erau foarte greu de suportat. Actorii principali: Şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Procurorul General. Erau zile în care urcam şi coboram scările la Cabinet de zeci de ori şi nu ca să fim felicitaţi."

Afirmaţiile fostului procuror Nastasiu Călin Ciprian făcute la conferinţa de presă din data de 16.11.2009, cu prilejul lansării cărţii „Prădarea României", difuzată de mai multe posturi de radio şi televiziune s-au referit la presiunile exercitate de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cât şi la intervenţia în efectuarea anchetelor.

Aspectele şi împrejurările semnalate de fostul procuror Ciurea Angela Elisabeta în interviul acordat revistei „Q Magazine" şi în nota de relaţii referitoare la dosarul „Fuga lui Hayssam" considerate ca o imixtiune în activitatea sa, au constat în:

- solicitarea insistentă din partea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de a se cerceta în mod exclusiv modalitatea de ieşire din ţară a lui Omar Hayssam cu nava „Iman T", verificarea unei alte piste fiind „prohibită";

- alterarea principiului independenţei procurorului în activitatea de urmărire penală prin instituirea unor obligaţii în sarcina acestuia de a informa conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la orice act şi măsură efectuată din acest dosar;

- impunerea preluării cauzei spre soluţionare de un alt procuror, în acest sens precizând că „am fost silită să las dosarul unui alt coleg".

- solicitarea Procurorului General de a fi formulată propunere de arestare preventivă faţă de mai multe persoane cercetate în cauză, contrar convingerilor sale că probele administrate nu sunt suficiente pentru a fi dispusă această măsură preventivă.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut ca urmare a verificărilor

efectuate următoarele:

Cu privire la susţinerile doamnei procuror Ciurea Angela Elisabeta referitoare la faptul că i-a fost afectată independenţa cu prilejul desfăşurării activităţii de procuror, verificările efectuate au

relevat faptul că în niciun moment în acest dosar nu s-a cerut în scris sau verbal de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de vreo altă persoană, să se efectueze un anume act sau să se ia o anumită măsură procedurală.

Referitor la obligarea preluării cauzei spre soluţionare de către un alt procuror nu se pot identifica elemente care să contureze săvârşirea unei abateri disciplinare, preluarea cauzei făcându-se cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la acordul procurorul care efectua urmărirea penală.

Susţinerile doamnei Angela Ciurea prin care invocă ca formă a imixtiunii în activitatea sa, refuzul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de a semna mai multe documente având ca obiect comisiile rogatorii cu Satele Unite ale Americii, Franţa, Turcia, Liechtenstein, Cipru, Elveţia şi Germania precum şi furnizarea către mass-media a mai multor date aflate la dosarul cauzei, nu pot fi primite întrucât din verificările efectuate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a rezultat faptul că procedura în ceea ce priveşte comisiile rogatorii internaţionale a fost respectată, iar documentele şi modul de soluţionare a cererilor au fost primite în cursul anului 2008.

Rezultatul comisiilor rogatorii cu Statele Unite ale Americii şi Germania nu a fost comunicat încă.

În ceea ce priveşte datele furnizate mass-mediei, acestea au fost iniţial prezentate de procurorul şef Codruţ Olaru deoarece nu exista birou de presă în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Informaţiile au fost comunicate mass-mediei cu respectarea dispoziţiilor din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

De altfel, prin afirmaţiile sale, Ciurea Angela Elisabeta nu a exemplificat ca atare o „informaţie" care să fie exceptată de la aceste proceduri legale.

În privinţa dosarului „Alro", Ciurea Angela Elisabeta a precizat în cadrul emisiunii „Ora de foc" difuzată de postul de televiziune „Realitatea TV" că Procurorul General şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism „îmi atrăgeau (...) atenţia să mă potolesc şi să o las puţin mai moale cu acest dosar (...)".

Totodată, a mai precizat că „după obţinerea autorizaţiilor de interceptare în acest dosar, am fost chemat la cabinetul procurorului general şi mi s-a reproşat că ar fi trebuit să informez, în prealabil, despre acest demers pe care aveam de gând să-l facem, cu a cui

permisiune am cerut interceptarea unor astfel de persoane (...)".

Verificările prealabile au evidenţiat faptul că dosarul „ALRO" este înregistrat în evidenţele Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi se află în curs de soluţionare.

Din verificări a rezultat că acest dosar nu a fost instrumentat de fostul procuror Ciurea Angela Elisabeta.

Pe de altă parte, s-a apreciat că solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de soluţionare a dosarelor mai vechi aflate în lucru şi de respectare a dispoziţiilor legale de soluţionare cu celeritate a cauzelor nu poate fi considerată ca o imixtiune în activitatea procurorilor.

În ceea ce priveşte imixtiunea procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin refuzul acestuia de a solicita mai multe documente şi informaţii de la Preşedinţia României, din verificările efectuate nu s-a confirmat acest aspect.

Totodată, fostul procuror Ciurea Angela Elisabeta a declarat ulterior, pe data de 17.11.2009, pentru Agenţia de Presă „HotNews.ro" că nu are nici o probă privind imixtiunea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Laura Codruţa Kövesi în activitatea procurorilor.

În cadrul conferinţei de presă din 16.11.2009 ocazionată de lansarea cărţii „Prădarea României" preluată de mai multe posturi de televiziune şi radio, fostul procuror Nastasiu Călin Ciprian a afirmat că „în România se face o presiune extraordinară pe procurori la cazuri deosebite".

La întrebarea unui jurnalist dacă poate să dea un exemplu în care Procurorul General l-a împiedicat în desfăşurarea anchetei, Nastasiu Călin Ciprian a precizat: „Revocarea, vă dau un exemplu scurt, 3 iulie , ... deplasarea în Siria".

În aceeaşi zi, în cadrul emisiunii „Sinteza zilei" de la postul de televiziune „Antena 3", Nastasiu Călin Ciprian a detaliat în sensul afirmaţiilor anterioare că „doamna procuror general Kövesi a fost cea care a împiedicat momentul în care doream să fac comisiile rogatorii în Siria iar ordinul nu a mai conţinut şi Damascul".

În nota sa de relaţii Nastasiu Călin Ciprian îşi menţine afirmaţiile anterioare considerând că Procurorul General a intervenit nejustificat în activitatea de urmărire penală prin faptul că nu s-a aprobat deplasarea în Siria pentru îndeplinirea mai multor activităţi.

Totodată, susţine că o altă imixtiune în activitatea sa s-a realizat prin revocarea din funcţia de procuror al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în momentul în care efectua urmărirea penală într-un dosar penal.

Verificările au relevat faptul că la data de 01 noiembrie 2006 procurorul Nastasiu Călin Ciprian a solicitat aprobarea deplasării în Irak şi Siria pentru efectuarea mai multor acte de urmărire penală; viza pentru Republica Arabă Siriană nu a fost acordată deoarece nu a existat un acord prealabil al autorităţilor siriene, şi pe cale de consecinţă, solicitarea de asistenţă judiciară formulată de autorităţile române nu a primit niciun răspuns.

În aceste condiţii, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţionat olograf pe referatul întocmit de Nastasiu Călin Ciprian „aprob deplasarea cu excepţia Siriei pentru că nu avem viză".

Prin urmare este evident că nu poate fi considerată o imixtiune în activitatea fostului procuror Nastasiu Călin Ciprian neaprobarea de către Procurorul General a deplasării în Siria a acestuia, în condiţiile în care autorităţile siriene nu au acordat viza de intrare în această ţară.

În ceea ce priveşte revocarea sa din funcţia de procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, din verificări a rezultat că acest aspect este un efect al Hotărârii nr. 3P/28.03.2007 a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus aplicarea sancţiunii disciplinare a diminuării indemnizaţiei cu 15% pe o perioadă de 3 luni pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b şi h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată. Hotărârea de sancţionare disciplinară a fost menţinută prin decizia nr. 1 din 14.04.2008 a Completului de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia a fost comunicată la data de 29 iunie 2008.

În data de 30 iunie 2008, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii avizarea revocării lui Nastasiu Călin Ciprian din funcţia de procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Se impune precizarea că potrivit art. 75 alin.10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată cu completările ulterioare, procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea de revocare prin Hotărârea nr. 155 din 03 iulie 2008.

Prin Ordinul nr. 1365 din 04 iulie 2008, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kövesi a dispus revocarea din funcţia de procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a lui Nastasiu Călin Ciprian.

Se constată din cele expuse anterior că măsura revocării din funcţie nu a reprezentat o imixtiune în activitatea fostului procuror Nastasiu Călin Ciprian, ci o consecinţă a aplicării sancţiunii disciplinare.

Ulterior, Ciprian Călin Nastasiu a fost eliberat din funcţia de procuror prin demisie.

De asemenea, faţă de fostul procuror Ciurea Angela Elisabeta s-a dispus prin Hotărârea nr. 10P/16.09.2009 a Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, excluderea sa din magistratură pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i şi h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată. Împotriva hotărârii s-a declarat recurs, fapt pentru care, cauza se află în prezent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, prin Hotărârea nr. 18/21.01.2010 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât să înainteze Preşedintelui României propunerea de eliberare din funcţie, prin demisie, a doamnei Ciurea Angela Elisabeta, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti începând cu data de 01.01.2010.

În raport de rezultatul verificărilor efectuate în cauză, se constată că afirmaţiile din mass-media ale celor doi foşti procurori, au rămas singulare şi nu s-au coroborat cu nici un alt mijloc de probă, fapt pentru care nu s-au constatat indicii cu privire existenţa abaterii disciplinare privind imixtiunea în activitatea altor procurori prevăzute de art. 99 lit. b din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că nu există indicii cu privire la existenţa vreunei forme de imixtiune, în activitatea foştilor procurori Ciurea Angela Elisabeta şi Nastasiu Călin Ciprian de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna Laura Codruţa Kövesi, şi de către procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, domnul Codruţ Olaru.

Pentru afirmaţiile făcute în mass-media de cei doi foşti procurori la data de 17.11.2009, atât Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna Laura Codruţa Kövesi, cât şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, domnul Codruţ Olaru au formulat cereri pentru apărarea reputaţiei profesionale.

Constituţia României a consacrat la nivel de principiu dreptul la propria imagine ca drept fundamental, complementar la dreptul la viaţă intimă şi privată.

Potrivit art. 30 alin. 6 din Constituţie „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine". În scopul de a preveni încălcarea acestui drept fundamental, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptata Rezoluţia nr. 1003 cu privirea la etica ziaristului precizând că „nici editorii sau proprietarii şi nici ziariştii nu trebuie să considere că informaţia le aparţine în exclusivitate, iar aceasta nu trebuie tratată ca o marfă ci ca un drept fundamental al cetăţeanului. În consecinţă, informaţiile sau opiniile nu trebuie exploatate în scopul creşterii numărului de cititori sau auditori, ori a resurselor publicitare şi nici pentru a compromite ori denigra demnitatea umană".

În acest spirit, orice persoană are dreptul la protecţia vieţii intime, familiale sau private împotriva oricărui act sau fapt care ar altera prestaţia sa socio-profesională şi dreptul la integritatea propriei imagini. Este adevărat însă, că libertatea de expresie reprezintă unul dintre fundamentele esenţiale ale demnităţii şi libertăţii umane şi ea implică pe de o parte dreptul de a face referiri la informaţii sau idei care sunt receptate favorabil sau sunt interpretate drept inofensive, dar vizează în egală măsură şi idei care pot ofensa sau ştirbi autoritatea morală, socială şi profesională a unei persoane în limitele respectării rigorii deontologiei ziaristice.

Verificările realizate de Inspecţia Judiciară atestă în mod neechivoc că în interviurile acordate de foştii procurori Ciurea Angela Elisabeta şi Nastasiu Călin Ciprian, atât în presa scrisă cât şi în ceea audio-vizuală, reprezintă un conglomerat între pretinse fapte şi atitudini reprobabile ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cât şi al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Afirmaţiile făcute în mass-media derulează în mod selectiv o incursiune în modul de îndeplinire a procedurilor penale în mai multe dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism iar prin agresivitatea expunerii induc ideea coagulării unei coaliţii oculte a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism împotriva celor doi foşti procurori pentru compromiterea lor şi antrenarea răspunderii penale.

Excede oricărui dubiu că în acest mod s-a urmărit compromiterea imaginii şi reputaţiei profesionale a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cât şi a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin prezentarea nuanţată şi tendenţioasă, fără raportări probatorii credibile, a modului cum a fost coordonată activitatea de urmărire penală în cele trei cauze mai sus menţionate.

Reputaţia profesională a magistratului ca element intrinsec al imaginii sale publice defineşte un ansamblu de însuşiri care vizează gratitudinea, consideraţia şi preţuirea faţă de abilităţile sale umane şi profesionale astfel cum au fost receptate în convingerile şi atitudinea grupului profesional din care face parte şi care împreună converg spre conturarea unui anumit prestigiu profesional şi moral în rândul colectivităţii.

În limitele reputaţiei profesionale astfel definite, s-a conchis în sensul că aprecierile subiective, denigratoare, declanşate în mass-media de foştii procurori Ciurea Angela Elisabeta şi Nastasiu Călin Ciprian împotriva procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, nesusţinute de realitatea juridică ori faptică a urmărit să iniţieze şi să întreţină o campanie defăimătoare de natură să-i discrediteze profesional şi moral.

În concluzie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că argumentele rezultate ca urmare a verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară sunt suficiente pentru a susţine admiterea cererilor de apărare a reputaţiei profesionale formulate de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamna Laura Codruţa Kövesi şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, domnul Codruţ Olaru şi, în consecinţă, a procedat la admiterea lor.

BIROUL DE INFORMARE PUBLICĂ ŞI RELAŢII CU MASS-MEDIA