Apărarea reputaţiei şi independenţei Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din data de 14 octombrie 2010

- a admis cererea de apărare a reputaţiei şi a independenţei doamnelor judecător Viorica Costiniu, Cristina Rotaru şi Luciana Mera, din cadrul Curţii de Apel Bucureşti;

- a hotărât să adreseze o solicitare redacţiei ziarului Evenimentul zilei şi redacţiei emisiunii „Naşul" al postului de televiziune B1 în vederea prezentării punctului de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii;

- a hotărât să sesizeze Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru a analiza respectarea de către postul de televiziune B1 şi de către realizatorul emisiunii „Naşul" a prevederilor Legii nr. 504/2002, prin raportare la conţinutul emisiunii din data de 16.09.2010.

- a hotărât să sesizeze Baroul Bucureşti cu privire la conduita domnului avocat Cătălin Dancu prin raportare la Statul profesiei de avocat şi la Codul deontologic al avocatului european.

Consiliul a hotărât că, prin discuţiile purtate în cadrul emisiunii de televiziune „Naşul „ din data de 16.09.2010 şi prin publicarea articolului „Cum a înclinat balanţa Costiniu în favoarea lui Vântu„ de către Evenimentul zilei, a fost adusă atingere independenţei şi reputaţiei profesionale a judecătorilor care au soluţionat dosarul nr. 43238/3/2010 de pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Prin cererea formulată la data de 21.09.2009, doamnele judecător Viorica Costiniu, Cristina Rotaru şi Luciana Mera, din cadrul Curţii de Apel Bucureşti au solicitat, în temeiul art. 30 din Legea nr. 317/2004, discutarea de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a modalităţii în care a fost reflectată în presă deliberarea membrilor completului de judecată care a condus la adoptarea soluţiei de admitere a recursului formulat de către inculpaţi, ce a făcut obiectul dosarului nr. 43238/3/2010, în contextul în care este creată impresia conform căreia discuţiile purtate de către judecători, cu ocazia deliberărilor, pot fi monitorizate şi aduse la cunoştinţa publicului.

Au fost invocate discuţiile care au avut loc în emisiunea „ Naşul" de pe postul de televiziune B1-TV, la care au participat jurnalistul Andreea Pora şi avocatul Cătălin Dancu, în cadrul cărora s-au făcut afirmaţii denigratoare cu privire la membrii completului de judecată şi în legătura cu modul de soluţionare a cauzei respective, preluate de către cotidianul Evenimentul Zilei din 17.09.2010 în cadrul articolului intitulat „Cum a înclinat balanţa Costiniu în favoarea lui Vântu„.

Cauza având ca obiect recursurile formulate de către inculpaţii Stoian Alexandru, Ţurcan Octavian şi Vântu Sorin Ovidiu împotriva încheierii de şedinţă din 09.09.2010, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub numărul 43238/3/2010 şi repartizată completului de judecată format din judecătorii Viorica Costiniu, Rotaru Cristina şi Luciana Mera.

Dezbaterile au avut loc la termenul din 15.09.2010, pronunţarea fiind amânată pentru data de 16.09.2010, ora 15, 00. Prin decizia nr. 386/16.09.2010 instanţa a hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea recursurilor formulate de către cei trei inculpaţi, punerea lor în libertate, de îndată, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză, precum şi luarea măsurii de a nu părăsi ţara pentru inculpaţii Ţurcan Octavian şi Vântu Sorin Ovidiu.

Opinia separată făcută în cauză de către unul din membrii completului a vizat numai recursurile formulate de către inculpaţii Ţurcan Octavian şi Vântu Sorin Ovidiu.

În seara zilei de 16.02.2010, pe pagina de internet a cotidianului Evenimentul zilei, anunţa că, în exclusivitate, a doua zi la ora 9 va prezenta opiniei publice cum a influenţat judecătoarea Viorica Costiniu în mod decisiv rezultatul deliberării.

La data efectuării verificărilor anunţul era şters de pe pagina respectivă de internet, dar existenţa lui a fost atestată de către doamna Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice, precum şi de către domnul Victor Alistar, director al Transparency Internaţional România.

Astfel, deşi nu mai sunt în măsura a indica cu exactitate formularea anunţului, acesta a fost de natură să inducă ideea că ziariştii cunosc conţinutul discuţiilor judecătorilor care au avut loc în cadrul deliberării din cauza respectivă.

În seara aceleiaşi zile de 16.09.2010, la ora 20, 12, în cadrul emisiunii „Naşul" a postului de televiziune B1, cu participarea jurnalistei Andreea Pora şi a avocatului Cătălin Dancu, au fost purtate discuţii cu privire la modul în care cei trei membri ai completului de judecată au ajuns la luarea deciziei de punere în libertate a celor trei inculpaţi.

După o serie de comentarii generale la adresa funcţionării sistemului judiciar, a unor presupuse tensiuni înregistrate la nivelul relaţiei procurorilor şi judecătorilor şi a practicii judiciare considerate neunitare în privinţa modului de apreciere a pericolului pentru odinea publică, ca temei al luării măsurii arestării preventive, discuţia a fost focalizată asupra cauzei privitoare la propunerea de arestare preventivă a celor trei inculpaţi, sus menţionaţi.

Iniţial au fost exprimate suspiciuni în ceea ce priveşte lipsa de obiectivitate a doamnei judecător Viorica Costiniu în soluţionarea unei astfel de cauze, în contextul derulării unui proces similar faţă de soţul său şi a impactului mediatic creat cu ocazia respectivă.

În continuare, realizatorul emisiunii a adus în discuţie ştirea care urma să apară a doua zi în cotidianul Evenimentul zilei cu privire la modalitatea în care completul de judecată a ajuns la adoptarea soluţiei respective.

Jurnalista Andreea Pora afirmă că, din surse judiciare neprecizate, are cunoştinţă de faptul că doamna judecător Viorica Costiniu a influenţat celălalt membru al completului, respectiv doamna judecător Lucina Mera, profitând de indecizia acesteia, şi a convins-o să adopte soluţia admiterii recursului formulat de către cei trei inculpaţi.

Ulterior, realizatorul citează din articolul care urma a fi publicat în ziarul Evenimentul zilei, în sensul că „ Viorica Costiniu a considerat că, la fel ca în cazul soţului său, măsura arestării preventive nu se justifică. Pe de altă parte, judecătorul Cristina Rotaru a avut o opinie clară: Vântu şi oamenii săi trebuie să rămână după gratii atâta vreme cât s-a dovedit că au continuat să îl susţină pe fugarul Nicolae Popa şi după ce au fost puşi sub acuzare şi li s-a interzis să părăsească ţara şi să ţină legătura între ei. Viorica Costiniu a speculat indecizia Lucianei Mera şi a convins-o că, în cazul în care Vântu este obligat să nu părăsească localitatea - nu ţara - localitatea Corbeanca, Ilfov, nu va reprezenta un pericol pentru ordinea publică. Au avut pe această temă o discuţie lungă şi au reuşit să o atragă de partea ei" .

Redactorul ziarului Evenimentul zilei, Raluca Dan, în cadrul unei intervenţii telefonice în direct a confirmat ştirea, în sensul în care " potrivit surselor noastre, doamna Costiniu ar fi profitat de influenţa pe care o are asupra magistraţilor mai tineri - şi mă refer aici la colega de complet, Luciana Mera - şi a profitat, oarecum, de indecizia acesteia, pentru a o convinge că, în cazul în care Sorin Ovidiu Vîntu va primi interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu, adică Corbeanca, Ilfov, nu poate reprezenta un pericol public. Au avut o discuţie destul de lungă, am înţeles de la sursele noastre şi în urma acestei discuţii a reuşit să o convingă că, atâta vreme cât nu calcă în Bucureşti, nu reprezintă un pericol public."

Luările de poziţie ale participanţilor la emisiune au acreditat ideea că discuţiile purtate de către judecătorii membri ai completului cu privire la soluţia ce urmează a fi pronunţată şi prezentarea argumentelor în susţinerea unei anumite opinii reprezintă un abuz al acestora şi o imixtiune în activitatea colegilor de complet.

Astfel, reacţia imediată a domnului avocat Cătălin Dancu a fost următoarea : „ Judecătorii sunt independenţi şi fiecare în biroul lui decide. Dacă acel lucru s-a întâmplat, atunci ar trebui, pe surse judiciare - că aşa se spune, da? - ca CSM-ul imediat să le verifice pentru că este inadmisibil ca un judecător să influenţeze decizia celuilalt în forma citită de dumneavoastră. Este inadmisibil. Legal vorbind, este ceva care, pentru mine, eu nu pot să cred. Credeţi-mă: nu pot să cred"

*

Se constată astfel, că atât participanţii la discuţiile din cadrul emisiunii de televiziune, cât şi semnatarul articolului nu s-au limitat la exprimarea unor rezerve faţă de obiectivitatea unuia dintre membrii completului de judecată, ceea ce s-ar fi înscris în limitele libertăţii de exprimare a jurnaliştilor cu privire la o temă care a suscitat interes la nivel naţional, ci au prezentat în mod distorsionat însăşi actul deliberării.

Deliberarea reprezintă procesul prin care judecătorul stabileşte silogismul juridic pe baza căruia va pronunţa o anumită soluţie, plecând de la raţionamentul şi mijloacele de probă propuse de către titularul cererii pe care îl confruntă cu raţionamentul şi mijlocele propuse de către partea adversă, pentru ca apoi, să stabilească faptele care au fost dovedite şi să stabilească dacă se încadrează în regula de drept aplicabilă.

În cazul în care deliberarea are lor în cadrul unui complet de judecată colegial, aceasta presupune prezentarea de către fiecare judecător în parte a propriei opinii şi a considerentelor de fapt şi de drept pe care şi le întemeiază, analizarea tuturor opiniilor şi respectiv prezentarea unor eventuale argumente contrare în scopul adoptării unei soluţii comune.

Potrivit alineatului 3 al articolului 308 Cod procedură penală, dacă din deliberarea rezultă mai mult decât două păreri, judecătorul care opinează pentru soluţia cea mai severă trebuie să se alăture celei mai apropiate de părerea sa.

Acreditarea ideii că discuţiile purtate de către judecătorii unui complet colegial cu ocazia deliberării, cu privire la soluţia ce urmează a se pronunţa în cauză, constituie o conduită abuzivă şi o imixtiune în activitatea colegilor de complet, împreună cu speculaţiile privitoare la presupusa subiectivitate a unuia dintre membrii completului şi influenţa pe care o exercită acesta asupra celorlalţi membri, a fost de natură a prejudicia prestigiul profesional şi a reputaţia profesională.

Efectele acestor distorsionări au fost cu atât mai puternice cu cât au prezentat girul unui avocat a cărui opinie, care se pretindea calificată, a fost exprimată în sensul că deliberarea presupune adoptarea unei opinii de către judecători în mod individual şi exprimarea, exclusiv, a unui vot în baza căreia urmează a fi adoptată soluţia. Mai mult decât atât, acesta susţine cu fermitate ideea unei încălcări grave a normelor de conduită de către judecătorii care şi-au expus argumentele în cadrul procesului deliberativ.

Pe de altă parte, potrivit art. 307 Cod procedură penală, completul de judecată deliberează în secret, prevederi similare regăsindu-se şi în art. 256 Cod procedură civilă.

Caracterul secret al deliberării şi, implicit, al modului în care membrii completului şi-au asumat o anumită opinie juridică reprezintă o garanţie importantă a independenţei judecătorilor, menită să elimine orice reţinere în exprimarea propriilor argumente în susţinerea unei anumite opinii manifestate cu ocazia soluţionării cauzei, în condiţiile prevăzute de lege.

Din discuţiile purtate cu toţi cei trei judecători care au format completul de judecată a rezultat că deliberarea a avut loc în biroul acestora, în care nu se mai găsea nicio altă persoană.

Prezentarea unui aşa-zis conţinut al deliberărilor şi susţinerile privind existenţa unor informaţii certe cu privire la discuţiile purtate de către judecători, în secret, chiar şi în condiţiile în care acesta ar reprezenta o speculaţie de presă, este de natură a aduce atingere independenţei judecătorilor şi sistemului judiciar în ansamblul său.

Ideea existenţei unei posibilităţii de monitorizare a deliberărilor într-o formă sau alta şi a încălcării caracterului secret al acestora poate fi de natură a induce un sentiment de nesiguranţă atât al judecătorilor, cât şi al opiniei publice în ceea ce priveşte independenţa sistemul judiciar.

Existenţa unei astfel de percepţii în rândul opiniei publice este demonstrată şi de punctele de vedere exprimate de către doamna Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice, şi se către domnul Victor Alistar, director al Transparency Internaţional România, care au perceput informaţiile furnizate cu privire la discuţiile purtate de către judecători drept o încălcare a secretului deliberării şi un atingere adusă independenţei sistemului judiciar.

Conform art. 5 şi 6 din Rezoluţia nr. 1003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privitoare la etica jurnalistică, exprimarea opiniilor jurnaliştilor poate implica comentarii asupra unor evenimente reale, care, deşi nu pot fi supuse criteriilor de corectitudine, trebuie exprimate în mod sincer şi etic.

De asemenea, potrivit art. 6 din aceeaşi recomandare, opiniile referitoare la persoane sau instituţii nu trebuie să încerce să nege realitatea faptelor sau a datelor.

În practica Curţii Europene a Drepturilor Omului se apreciază în mod constant că exercitarea dreptului de liberă exprimare de către jurnalişti şi transmiterea de informaţii şi idei către public în probleme de interes general, presupune în egală măsură responsabilităţi şi obligaţii. În acest sens, jurnaliştii sunt datori să acţioneze cu bună credinţă pentru furnizarea de informaţii în concordanţă cu etica jurnalistică ( Bladet Tromso and Stensaas versus Norvegia, nr.21980/1993, Rumyana Ivanova versus Bulgaria , decizia din 14.02.2008).

Prezentarea unor ipotetice discuţii ale judecătorilor, al căror caracter secret este prevăzut de lege, distorsionarea procesului de deliberare desfăşurat în condiţii procedurale şi transformarea acestora într-o manifestare abuzivă poate fi calificată drept o încălcare a eticii jurnalistice.

BIROUL DE INFORMARE PUBLICA SI RELATII CU MASS MEDIA