Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Comunicat CSM referitor la propunerile de modificare a „Legilor Justiţiei”, aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
Comunicat CSM referitor la propunerile de modificare a „Legilor Justiţiei”, aprobate de Plenul Consiliului
30 Oct, 2015 16:17
ZIUA de Constanta
1320
Marime text
1320
Marime text
În şedinţa din data de 27 octombrie 2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, în temeiul art. 38 alin. 5 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, sesizarea ministrului justiţiei cu propunerile de iniţiere a procedurilor de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Propunerile aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sunt expresia preocupării constante pentru consolidarea independenţei justiţiei, creşterea calităţii actului de justiţie şi îmbunătăţirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislaţiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar, prin adoptatrea celor patru noi coduri în materie civilă şi penală. Acestea au modificat competenţele instanţelor şi parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze şi proceduri, au determinat ample reorganizări ale secţiilor şi completelor instanţelor.
De asemenea, Plenul CSM a constatat că realităţile şi nevoile sistemului judiciar s-au modificat parţial în perioada de un deceniu de la republicarea legilor justiţiei, impunându-se o analiză şi asupra necesităţii reformării lor. Astfel, actualul sistem de evaluare a activităţii judecătorilor şi procurorilor nu şi-a dovedit eficienţa aşteptată la momentul adoptării legii, rareori oferind semnale relevante în cazul diminuării performanţelor individuale şi nereuşind să evidenţieze, acolo unde există, diferenţele între judecători, respectiv între procurori.
În aceeaşi perioadă, gradul de ocupare a posturilor în sistem şi media vechimii judecătorilor şi procurorilor s-au schimbat, iar corpul magistraţilor a ajuns, în majoritatea lui, la un moment de maturitate sub aspect profesional. Modificările aduse în ultimii ani procedurii de promovare la instanţa supremă au reprezentat începutul unui demers de îmbunătăţire a selecţiei magistraţilor care funcţionează la jurisdicţiile superioare.
Pe de altă parte, Consiliul apreciază că nu poate ignora percepţia performanţelor sistemului din exteriorul acestuia, rezultatele sondajelor privind încrederea cetăţenilor în justiţie, unele nemulţumiri manifestate în mediul public legate de calitatea hotărârilor judecătoreşti şi a actelor procurorului, criticile aduse comportamentului unora dintre magistraţi, tipurile de abateri disciplinare cel mai frecvent întâlnite în practica Secțiilor.
Consiliul are în vedere faptul că justiţia este un serviciu public, care trebuie să contribuie la consolidarea ordinii de drept prin aplicarea corectă a legii situaţiilor concrete aflate pe rolul organelor judiciare, iar hotărârile judecătoreşti şi actele procurorului trebuie să permită justiţiabilului să înţeleagă modul în care ”s-a spus dreptul” în cauza sa.
De asemenea, s-a constatat necesitatea asigurării unui management coerent, eficient şi responsabil de către conducerile instanţelor şi parchetelor, prin intermediul unor instrumente specifice, corespunzătoare atribuţiilor conferite de lege, în scopul bunei funcţionări a acestor autorităţi şi, evident, al îmbunătăţirii performanţelor sistemului judiciar.
În cadrul Comisiilor constituite la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a început încă din anul 2011 o analiză de fond a legilor justiţiei şi s-au formulat propuneri de modificare şi completare a acestora, ţinând seama în special de sesizările primite de la judecători şi procurori, dar şi de cele mai frecvente sesizări venite din afara sistemului, precum şi de problemele generate de interpretarea diferită a unor texte de lege şi de dificultăţile în aplicarea unitară a unora dintre acestea în practică. Modificările propunerilor iniţiale şi consultările repetate ale sistemului denotă preocuparea Consiliului pentru găsirea celor mai eficiente soluţii legislative ce pot îmbunătăţi activitatea sistemului judiciar, activitate a cărei calitate depinde în principal de calitatea resursei umane care înfăptuieşte justiţia, în toate dimensiunile ei: cunoștințele profesionale, echilibrul, maturitatea, seriozitatea şi dedicarea.
În acest context, Plenul Consiliului a considerat prioritară modificarea prevederilor privind evaluarea, promovarea şi numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, rezolvarea situaţiilor în care magistraţii sunt în imposibilitate de a-şi exercita funcţia, precum şi eficientizarea managementului instanţelor şi parchetelor. În ceea ce priveşte Legea nr. 317/2004, propunerile Plenului CSM vizează înlocuirea prevederilor declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr.196/2013, urmărind responsabilizarea judecătorilor şi procurorilor aleşi membri ai Consiliului în acord cu mandatul şi statutul prevăzut de lege.
Schimbările propuse de Consiliu sunt în acord cu recomandările de esenţă cuprinse în rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi reprezintă rezultatul propunerilor şi consultărilor repetate ale sistemului pentru identificarea celor mai eficiente soluţii legislative ce pot îmbunătăţi activitatea sistemului judiciar.
Propunerile de modificare a „Legilor Justiţiei” pot fi vizualizate accesând link-ul: http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/28_10_2015__76757_ro.pdf iar rezultatul centralizării* voturilor exprimate de judecători şi procurori, în cadrul adunărilor generale din luna septembrie 2015, pot fi vizualizate accesând link-urile:
[instante] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/30_10_2015__76799_ro.pdf
[parchete] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/30_10_2015__76800_ro.pdf
[instante + parchete] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/30_10_2015__76801_ro.pdf
Precizăm că propunerile de modificare şi/sau completare a textelor care nu au întrunit numărul de voturi necesare aprobării, precum şi cele care presupun corelări cu alte texte de lege în vigoare urmează a fi reevaluate şi supuse aprobării Plenului CSM în cadrul unei viitoare şedinţe.
Propunerile aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sunt expresia preocupării constante pentru consolidarea independenţei justiţiei, creşterea calităţii actului de justiţie şi îmbunătăţirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislaţiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar, prin adoptatrea celor patru noi coduri în materie civilă şi penală. Acestea au modificat competenţele instanţelor şi parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze şi proceduri, au determinat ample reorganizări ale secţiilor şi completelor instanţelor.
De asemenea, Plenul CSM a constatat că realităţile şi nevoile sistemului judiciar s-au modificat parţial în perioada de un deceniu de la republicarea legilor justiţiei, impunându-se o analiză şi asupra necesităţii reformării lor. Astfel, actualul sistem de evaluare a activităţii judecătorilor şi procurorilor nu şi-a dovedit eficienţa aşteptată la momentul adoptării legii, rareori oferind semnale relevante în cazul diminuării performanţelor individuale şi nereuşind să evidenţieze, acolo unde există, diferenţele între judecători, respectiv între procurori.
În aceeaşi perioadă, gradul de ocupare a posturilor în sistem şi media vechimii judecătorilor şi procurorilor s-au schimbat, iar corpul magistraţilor a ajuns, în majoritatea lui, la un moment de maturitate sub aspect profesional. Modificările aduse în ultimii ani procedurii de promovare la instanţa supremă au reprezentat începutul unui demers de îmbunătăţire a selecţiei magistraţilor care funcţionează la jurisdicţiile superioare.
Pe de altă parte, Consiliul apreciază că nu poate ignora percepţia performanţelor sistemului din exteriorul acestuia, rezultatele sondajelor privind încrederea cetăţenilor în justiţie, unele nemulţumiri manifestate în mediul public legate de calitatea hotărârilor judecătoreşti şi a actelor procurorului, criticile aduse comportamentului unora dintre magistraţi, tipurile de abateri disciplinare cel mai frecvent întâlnite în practica Secțiilor.
Consiliul are în vedere faptul că justiţia este un serviciu public, care trebuie să contribuie la consolidarea ordinii de drept prin aplicarea corectă a legii situaţiilor concrete aflate pe rolul organelor judiciare, iar hotărârile judecătoreşti şi actele procurorului trebuie să permită justiţiabilului să înţeleagă modul în care ”s-a spus dreptul” în cauza sa.
De asemenea, s-a constatat necesitatea asigurării unui management coerent, eficient şi responsabil de către conducerile instanţelor şi parchetelor, prin intermediul unor instrumente specifice, corespunzătoare atribuţiilor conferite de lege, în scopul bunei funcţionări a acestor autorităţi şi, evident, al îmbunătăţirii performanţelor sistemului judiciar.
În cadrul Comisiilor constituite la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a început încă din anul 2011 o analiză de fond a legilor justiţiei şi s-au formulat propuneri de modificare şi completare a acestora, ţinând seama în special de sesizările primite de la judecători şi procurori, dar şi de cele mai frecvente sesizări venite din afara sistemului, precum şi de problemele generate de interpretarea diferită a unor texte de lege şi de dificultăţile în aplicarea unitară a unora dintre acestea în practică. Modificările propunerilor iniţiale şi consultările repetate ale sistemului denotă preocuparea Consiliului pentru găsirea celor mai eficiente soluţii legislative ce pot îmbunătăţi activitatea sistemului judiciar, activitate a cărei calitate depinde în principal de calitatea resursei umane care înfăptuieşte justiţia, în toate dimensiunile ei: cunoștințele profesionale, echilibrul, maturitatea, seriozitatea şi dedicarea.
În acest context, Plenul Consiliului a considerat prioritară modificarea prevederilor privind evaluarea, promovarea şi numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, rezolvarea situaţiilor în care magistraţii sunt în imposibilitate de a-şi exercita funcţia, precum şi eficientizarea managementului instanţelor şi parchetelor. În ceea ce priveşte Legea nr. 317/2004, propunerile Plenului CSM vizează înlocuirea prevederilor declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr.196/2013, urmărind responsabilizarea judecătorilor şi procurorilor aleşi membri ai Consiliului în acord cu mandatul şi statutul prevăzut de lege.
Schimbările propuse de Consiliu sunt în acord cu recomandările de esenţă cuprinse în rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi reprezintă rezultatul propunerilor şi consultărilor repetate ale sistemului pentru identificarea celor mai eficiente soluţii legislative ce pot îmbunătăţi activitatea sistemului judiciar.
Propunerile de modificare a „Legilor Justiţiei” pot fi vizualizate accesând link-ul: http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/28_10_2015__76757_ro.pdf iar rezultatul centralizării* voturilor exprimate de judecători şi procurori, în cadrul adunărilor generale din luna septembrie 2015, pot fi vizualizate accesând link-urile:
[instante] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/30_10_2015__76799_ro.pdf
[parchete] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/30_10_2015__76800_ro.pdf
[instante + parchete] http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/30_10_2015__76801_ro.pdf
Precizăm că propunerile de modificare şi/sau completare a textelor care nu au întrunit numărul de voturi necesare aprobării, precum şi cele care presupun corelări cu alte texte de lege în vigoare urmează a fi reevaluate şi supuse aprobării Plenului CSM în cadrul unei viitoare şedinţe.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
