Comunicat de presă Apărarea independenţei sistemului judiciar în raport de afirmaţiile domnului Mihai Seplecan, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi domnului Radu Zlati, deputat în Parlamentul României

În şedinţa de azi, 15 septembrie 2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că afirmaţiile domnului Mihai Seplecan, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi domnului Radu Zlati, deputat în Parlamentul României, emise în spaţiul public în perioada 11 – 12 august 2015, preluate ulterior de majoritatea instituțiilor mass media, referitoare la activitatea procurorului general şi a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la modalitatea de numire a procurorului general al PÎCCJ, sunt de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.
 
Verificările au fost efectuate de Inspecția Judiciară la solicitarea din data de 13 august 2015 a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a sesizării domnului Marius Robert Cazanciuc, Ministrul Justiţiei.
Acestea au vizat afirmaţiile lansate în spaţiul public la adresa procurorului general şi a procurorilor din cadrul PÎCCJ, dar şi a judecătorilor, de către domnul Mihai Seplecan, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi domnul Radu Zlati, deputat în Parlamentul României, în contextul clasării plângerii penale formulate de Partidul Naţional Liberal – Filiala Cluj, împotriva domnului Victor Viorel Ponta, prim ministru al României, având ca obiect infracţiunea de abuz în serviciu, presupusă a fi săvârşită prin nerespectarea dispoziţiilor legale în materia organizării alegerilor pentru funcţia de preşedinte a Consiliului Judeţean Cluj.
Inspecția Judiciară a apreciat că afirmaţiile publice ale domnilor Mihai Seplecan şi Radu Zlati, în sensul că activitatea procurorilor din cadrul PÎCCJ este subordonată politic şi se circumscrie unor interese private, nerespectând legislaţia şi deciziile instanţelor de judecată, emanând soluţii nefondate, că procurorul general al PÎCCJ îşi exercită atribuţiile în mod discreţionar, favorizându-l pe prim ministrul României prin soluţiile dispuse de procurorii din subordinea sa, că numirea procurorului general al PÎCCJ s-ar fi realizat prin încălcarea procedurilor legale în vigoare, în sensul că un rol determinant l-ar fi avut prim ministrul României, că soluţia dispusă de procurorii din cadrul PÎCCJ în cauza anterior menţionată are un caracter politic, fiind de natură să afecteze independenţa judecătorilor care vor continua procedurile judiciare aferente şi că domnul Tiberiu Mihail Niţu, procuror general, este aservit politic premierului, sunt nefondate şi tendenţioase, de natură a pune în discuţie deontologia profesională a procurorilor şi a judecătorilor, aducând atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi implicit a independenţei magistraţilor.
În ceea ce priveşte numirea în funcţia de procuror general al PÎCCJ a domnului Tiberiu Mihail Niţu, procedura s-a derulat cu respectarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel încât nu se poate reţine vreo încălcare a dispoziţiilor legale de către domnul Victor Viorel Ponta - în calitate de ministru interimar al justiţiei la acel moment - în numirea pentru funcţia de procuror general, ci doar îndeplinirea unei atribuţii ce-i revenea în calitatea precizată.
Prin prisma funcţiilor domnului Mihai Seplecan, respectiv preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi domnului Radu Zlati, deputat în Parlamentul României, s-a apreciat că afirmaţiile lansate în spaţiul public au un impact deosebit asupra opiniei publice, fiind de natură să submineze autoritatea judecătorească şi să aducă atingere independenţei sistemului judiciar. Acestea creează dubii greu de înlăturat cu privire la independenţa magistraţilor, acreditând ideea că activitatea judecătorilor şi procurorilor implicaţi în înfăptuirea procesului judiciar se desfăşoară cu încălcarea principiului consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, conform căruia procesul penal se desfășoară conform dispozițiilor prevăzute de lege.
Plenul Consiliului a apreciat că declaraţiile politicienilor menţionaţi au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic şi ale libertăţii de exprimare, aşa cum sunt protejate de art. 10 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aducând atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.
 
Reamintim că, potrivit dispoziţiilor art. 1 şi 30 din Legea nr.317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei şi are obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.