Comunicat privind aspectele semnalate în ziarul local „Gazeta de Cluj", referitoare la activitatea procurorului Teodora Molnar, fost procuror şef al DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj

În cuprinsul articolului, autorul face aprecieri cu privire la dispariţia sumei de aproximativ 20.000 euro, bani confiscaţi la data de 25 februarie 2004, cu prilejul percheziţionării autoturismului cu număr de înmatriculare B-93-EXP, aparţinând firmei „Ortadogu" şi în care se aflau cetăţenii turci G. B., M. S. şi numitul S. E. În esenţă, se susţine că există o diferenţă de bani între sumele menţionate în rechizitoriu ca urmând a fi confiscate şi banii indisponibilizaţi în conturile BCR - Sucursala Cluj-Napoca.

Din verificările efectuate de către Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori din cadrul Inspecţiei Judiciare a reieşit faptul că, prin rechizitoriul nr. 61/P/2004 din 18 martie 2004 întocmit de procurorul şef al Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog, Teodora Molnar, şi procurorul Doru Dobacan de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor I. I., P. V. M., G. C., G. M., G. B. şi M. S. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, respectiv art. 26 raportat la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000. S-a dispus şi scoaterea de sub urmărire penală faţă de învinuita M. E. şi neînceperea urmăririi penale faţă de S. E., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000. Totodată, din dosarul de urmărire penală menţionat, a rezultat că, în temeiul art. 118 lit. d Cod penal şi art. 17 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, s-a solicitat confiscarea bijuteriilor de aur şi a banilor găsiţi asupra inculpaţilor, cu precizarea că bijuteriile au fost predate în baza procesului verbal nr. 36 din 27 aprilie 2004 la Trezoreria Română.

Secţia pentru procurori a Consiliului a reţinut din verificări că, prin sentinţa penală nr. 296/2005 pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 5990/2004, definitivă prin decizia penală nr. 700/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, învestită cu formulă executorie, s-a dispus restituirea bunurilor şi a sumelor de bani mai sus prezentate şi supuse confiscării. Numiţii G. M., M. S., G. B. şi G. C. au formulat o cerere de executare silită împotriva debitorului Trezoreria Română, BCR şi Ministerul Public pentru bunurile şi sumele datorate. La data de 3 septembrie 2007, executorul judecătoresc a emis o somaţie către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj, act ce a fost comunicat contestatoarei la data de 4 septembrie 2007. Contestaţia la executare a fost formulată la data de 19 septembrie 2007, cu respectarea termenului prevăzut de art. 401 alin. 1 lit. c Cod procedură civilă. La data de 15 noiembrie 2007, creditorii au depus la dosarul execuţional o cerere prin care arată că solicită poprirea contului Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj, în vederea recuperării creanţelor menţionate în cererea de executare silită.

Prin sentinţa civilă nr. 8819/2008 a Judecătoriei Cluj, s-a reţinut că în cauză nu sunt incidente prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007, care reglementează modul şi condiţiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii în proprietatea privată a statului, deoarece sumele în litigiu nu au intrat în proprietatea statului, ci acestea au făcut obiectul unei măsuri asiguratorii, ele nu au ieşit din patrimoniul intimaţilor, ci numai au fost indisponibilizate, în vederea confiscării speciale, măsură care nu a mai fost luată de instanţa de judecată. Ca atare, în lipsa unui titlu executoriu opozabil acesteia şi în lipsa unei cereri de executare silită formulată de aceasta, instanţa a admis contestaţia la executare şi a dispus anularea formelor de executare silită efectuate în dosarul execuţional. Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs intimaţii creditori, recurs ce a fost admis în parte prin decizia nr. 1341/R/2008 din 20 noiembrie 2008 a Tribunalului Cluj, dispunând ca atare, continuarea executării pentru sumele de 15.107 Euro, 17.350 USD şi 2040 lei şi anulând formele de executare pentru toate celelalte sume. Aceste sume au fost plătite conform art. 117 pct. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 şi art. 40 din Hotărârea Guvernului nr. 731/2007 fiind virat cu Ordinele de plată nr. 116/20 februarie 2009, respectiv nr. 291 din 26 martie 2009, respectiv contravaloarea sumelor în valută. Totodată, prin sentinţa civilă nr. 9014/2009 din 17 iunie 2009 a Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a respins ca neîntemeiată contestaţia la executare formulată de contestatoarea Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj în contradictoriu cu intimaţii G. M., M. S., G. B. şi G. C., care, întrucât şi-au încasat debitul, renunţă să mai susţină excepţia autorităţii de lucru judecat. Sumele de bani confiscate au fost restituite pe cale civilă conform hotărârii judecătoreşti definitive susmenţionate, beneficiarii acestora (inculpaţii turci trimişi în judecată), neavând obiecţiuni cu privire la cuantumul acestora.

Cu privire la o parte din valuta neconvertibilă, respectiv 6.050.000 lire turceşti, 750 lire turceşti în monedă, 400 forinţi şi 1.000 lire italiene, aceasta a fost depusă iniţial într-un plic cusut, în dosarul penal nr. 5990/2004 al Tribunalului Suceava, iar instanţa a dispus în şedinţa publică din data de 20 iunie 2008, păstrarea acestor sume în seiful judecătoriei. Prin sentinţa penală nr. 296 din 8 septembrie 2005 pronunţată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 5990/2004, definitivă prin decizia penală nr. 267/25 septembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 8808/39/2005, în ceea ce priveşte pe inculpaţii G. M., G. B., respectiv prin decizia penală nr. 700 din 7 februarie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ceea ce-l priveşte pe inculpatul G. C., s-a dispus restituirea sumelor de bani susmenţionate către inculpaţi

Din relaţiile transmise de conducerea Tribunalului Suceava, a rezultat că, până în prezent, nu au fost puse în executare dispoziţiile referitoare la restituirea sumelor de bani, întrucât inculpaţii G. M. şi G. B. se află în prezent în Penitenciarul Rahova, unde execută o pedeapsă de 10 ani închisoare fiecare, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, respectiv art. 26 Cod penal raportat la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000. În ceea ce priveşte inculpatul G. C., acesta a fost dat în urmărire internaţională prin Biroul Naţional Interpol nr. 7585 din 17 mai 2007, întrucât pe numele acestuia a fost emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea nr. 373/2005 în vederea executării pedepsei de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, precum şi mandatul european de arestare.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, în concluzie, că aspectele prezentate de autorul articolului susmenţionat, care a susţinut că, datorită neglijenţei sau a relei credinţe a procurorilor care au efectuat urmărirea penală în dosarul nr. 61/P/2004 al Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, au dispărut o parte a sumelor de bani individualizate în rechizitoriu, nu s-au confirmat.

Având în vedere aceste aspecte, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că autorul articolului a încercat, prin alegaţiile publicate, care nu au avut niciun corespondent în realitatea faptică, să o denigreze profesional şi moral, să o supună neîncrederii opiniei publice pe doamna procuror Teodora Molnar, fost procuror şef al DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj. În situaţia în care este afectat prestigiul procurorului, este vădit afectat şi prestigiul justiţiei în ansamblu, prin faptul că atingerea adusă imaginii unui magistrat afectează implicit şi imaginea justiţiei.

Secţia pentru procurori a apreciat, totodată, că reputaţia profesională şi imaginea publică a doamnei procuror au fost afectate în mod nejustificat, cu rea-credinţă, de consideraţiile de presă referitoare la presupusa lipsă de corectitudine, întrucât acestea sunt de natură să influenţeze încrederea cetăţenilor şi a justiţiabililor în modul în care sunt instrumentate cauzele penale de către procurori. Pe cale de consecinţă, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la apărarea reputaţiei profesionale a doamnei procuror Teodora Molnar.

BIROUL DE INFORMARE PUBLICĂ ŞI RELAŢII CU MASS MEDIA