Conferinţa„Formarea profesională a magistraţilor în spaţiul european standarde, strategii, programe, formatori", organizată de Institutul Naţional al Magistraturii

D-na judecător Florica Bejinaru, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii participă la conferinţa „Formarea profesională a magistraţilor în spaţiul european: standarde, strategii, programe, formatori", organizată de Institutul Naţional al Magistraturii în perioada 22 - 23 noiembrie 2010

„Din perspectiva Consiliului Superior al Magistraturii profesionalismul întregului personal din sistemul judiciar presupune dezvoltarea continuă a programelor de formare profesională a magistraţilor şi a personalului auxiliar din cadrul instanţelor şi parchetelor, prin adecvarea acestora la necesităţile concrete de formare ale sistemului judiciar", a precizat d-na jud. Florica Bejinaru.

Institutul Naţional al Magistraturii a fost reglementat în România ca instituţie responsabilă cu recrutarea, formarea iniţială şi continuă a magistraţilor, în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, în acord cu recomandările europene în materie. În acest sens, Consiliul Consultativ al Judecătorilor europeni (CCJE) subliniază că autoritatea competentă pentru stabilirea programelor de formare trebuie să fie independentă de puterile executivă şi legislativă şi că cel puţin jumătate din membrii săi trebuie să fie judecători (Avizul nr. 4 din 2003 al CCJE). CCJE recomandă, de asemenea, ca activitatea de formare să fie încredinţată unei instituţii speciale autonome cu buget propriu subordonat autorităţii judecătoreşti sau unei alt organism independent.

Principalele atribuţii prevăzute de lege în sarcina CSM, în realizarea rolului său de coordonator al activităţii de formare iniţială şi continuă organizate de către Institut constau în aprobarea programelor de formare iniţială şi continuă, inclusiv a formatorilor INM. Consiliul aprobă strategiile de formare elaborate de către Institut şi, în acelaşi timp, evaluează activităţile de formare organizate de către acesta, în principal din perspectiva adecvării acestora la necesităţile de formare ale sistemului judiciar.

A fost evidenţiată activitatea Institutului Naţional al Magistraturii începând cu anul 2004, care s-a desfăşurat având în vedere obiectivele, direcţiile principale de dezvoltare şi principiile cuprinse înstrategiile INM (respectiv Strategia de formare iniţială, Strategia de formare continuă, Strategia de recrutare şi formare a formatorilor şi Strategia de formare în domeniul informatic), aprobate de Plenul Consiliului Superior la Magistraturii.

În anul 2009, la propunerea INM, Plenul Consiliului a aprobat cele 3 noi strategii ale INM privind formarea iniţială şi formarea continuă a magistraţilor, precum şi recrutarea, formare şi evaluare a formatorilor Institutului Naţional al Magistraturii, pentru perioada 2009-2012. Obiective privind formarea iniţială şi continuă a judecătorilor şi procurilor au fost incluse în Strategia de resurse umane a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptată prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1320/27 noiembrie 2008.

În stabilirea obiectivelor strategice au fost avute în vedere: analiza activităţilor de formare profesională organizate/coordonate de către Institutul Naţional al Magistraturii în anii anteriori, necesităţile de formare profesională ale sistemului judiciar rezultate din structura personalului din sistem; obligaţiile de formare profesională rezultate din analiza legislaţiei interne şi a documentelor strategice care conţin angajamentele României rezultate din actul aderării, în principal obligaţiile care rezultă din Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei aprobat prin HG 1346/31.10.2007 şi cu precădere priorităţile în domeniul formării profesionale rezultate din rapoartele de monitorizare ale Comisiei europene; obligaţiile de formare profesională a judecătorilor şi procurorilor care rezultă din analiza documentelor, studiilor sau rapoartelor internaţionale referitoare la sistemul judiciar ori statutul judecătorilor şi procurorilor.

Documentul programatic care a ghidat stabilirea obiectivelor de formare începând cu anul 2008 este Rezoluţia Consiliului şi a reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi în cadrul Consiliului privind formarea profesională a judecătorilor, a procurorilor şi a personalului din justiţie în cadrul Uniunii Europene adoptată în cadrul reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne ce a avut loc la 24 octombrie 2008 la Luxembourg, care urmăreşte, în principal, următoarele obiective generale:

1.să contribuie la dezvoltarea unei culturi judiciare europene veritabile, bazate pe diversitatea sistemelor juridice şi judiciare ale statelor membre şi pe unitatea asigurată de dreptul european;

2.să îmbunătăţească cunoaşterea dreptului primar şi derivat al Uniunii Europene de către judecători, procurori şi personalul din justiţie, inclusiv favorizarea cunoaşterii procedurilor aplicate în cadrul CJUE, în special procedura de obţinere a unei hotărâri preliminare privind validitatea şi/sau interpretarea unor dispoziţii ale dreptului european;

3.să promoveze, printr-o formare profesională corespunzătoare, aplicarea dreptului european de către judecători, procurori şi personalul din justiţie, care să respecte pe deplin drepturile fundamentale şi principiile recunoscute la art. 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi reflectate în Carta drepturilor fundamentele a Uniunii Europene;

4.să favorizeze cunoaşterea sistemelor juridice şi a dreptului celorlalte state membre, în special prin promovarea unor cursuri pertinente de drept comparat;

5.să îmbunătăţească competenţele lingvistice ale judecătorilor, procurorilor şi ale personalului din justiţie de pe întregul teritoriu al Uniunii Europene;

6.să favorizeze o abordare colectivă a problematicilor comune judecătorilor, procurorilor şi personalului din justiţie;

7.să promoveze reflecţia comună asupra dezvoltării spaţiului de libertate, securitate şi justiţie şi a implicaţiilor acestuia pentru buna funcţionare a justiţiei.

D-na jud. Florica Bejinaru a enunţat obiectivele Institutului Naţional al Magistraturii în ceea ce priveşte formarea profesională iniţială: reformarea sistemului de recrutare a magistraţilor, transferându-se accentul pe selectarea acelor candidaţi care dovedesc o bună cunoaştere a principalelor ramuri şi instituţii de drept, capacitatea de a interpreta şi aplica normele de drept şi existenţa unei gândiri logice, structurate, precum şi dobândirea de către viitorii magistraţi a unor cunoştinţe juridice aprofundate de drept substanţial naţional şi internaţional precum şi de procedură.

În privinţa formării profesionale continue s-a urmărit cu prioritate asigurarea accesului magistraţilor la acţiuni în funcţie de propriile domenii de interes, asigurarea anuală a unui număr de locuri la acţiunile de formare continuă cel puţin egal cu 1/3 din numărul de magistraţi, precum şi creşterea calităţii procesului de formare continuă.

Sub aspectul conţinutului programelor de formare, au fost stabilite ca principale obiective: pregătirea magistraţilor în vederea asigurării cunoştinţelor necesare pentru ca sistemul judiciar românesc să fie compatibil cu sistemele judiciare al statelor europene:drept comunitar, CEDO, cooperare judiciară internaţională în materie civilă şi penală ; asigurarea unei formări axate pe specializarea judecătorilor şi procurorilor, în concordanţă cu nevoile sistemului; unificarea practicii judiciare; dezvoltarea abilităţilor non-juridice specifice profesiei de magistrat prin crearea unei punţi de comunicare eficiente între magistraţi şi societate; întărirea cooperării europene şi regionale; asigurarea pregătirii judecătorilor şi procurorilor admişi în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; implicarea judecătorilor şi procurorilor în dezvoltarea politicilor publice în justiţie; întărirea încrederii reciproce între magistraţii români şi cei ai altor state, prin oferirea de burse, stagii, vizite în străinătate pentru auditorii de justiţie şi magistraţii români şi organizarea de stagii pentru magistraţii străini în România; dezvoltarea cursurilor şi modulelore-learning: drept comunitar, CEDO, restituirea imobilelor naţionalizate, fond funciar.

Începând cu anul 2008, având în vedere şi recomandările cuprinse în rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene, pregătirea în domeniul unificării practicii judiciare şi al combaterii corupţiei au fost incluse ca domenii prioritare de formare în programele de formare centralizată şi descentralizată pentru 2010.

Cerinţele stabilite pentru perioada următoare: transformarea judecătorului român într-un judecător european; permanenta modificare a legislaţiei şi apariţia sau creşterea în amploare a unor fenomene sociale determină creşterea numărului acţiunilor de formare; creşterea importanţei studierii limbilor străine; necesitatea dezvoltării abilităţilor non juridice specifice profesiei de magistrat; uniformizarea formării oferite magistraţilor.

Ca prioritate de formare pe termen scurt a fost stabilită asigurarea formării profesionale a judecătorilor şi procurorilor în vederea aplicării corespunzătoare a legii micii reforme includerea noilor coduri în programele de formare continuă a judecătorilor şi procurorilor, la nivel centralizat şi descentralizat şi dezvoltarea învăţământ la distanţă.

La conferinţă participă reputaţi specialişti din străinătate şi români interesaţi în dezvoltarea politicilor publice în domeniul justiţiei: d-na prof. dr. Camelia Toader- judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, domnul Cătălin Predoiu- ministrul justiţiei, judecător Victor Hall- secretar general al EJTN, Eric Minnegheer- Director adjunct, Şef al Departamentului de Relaţii internaţionale din cadrul Şcolii Naţionale de Magistratură din Franţa, d-na judecător Maria Isabel Tomas Garcia, şef al Departamentului de Relaţii externe al Şcolii de Magistratură din Spania, etc.

BIROUL DE INFORMARE PUBLICĂ ŞI RELAŢII CU MASS MEDIA