Decizia Plenului CSM de apărarea a independenţei şi integrităţii procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în raport cu declaraţiile domnului Nicuşor Constantinescu

6 februarie 2014

COMUNICAT
privind decizia Plenului CSM de apărarea a independenţei şi integrităţii procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în raport cu declaraţiile domnului Nicuşor Constantinescu şi Comunicatul postat pe site-ul Consiliului Judeţean Constanţa


În şedinţa de azi, 6 februarie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară – Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori privind posibila încălcare a independenţei şi integrităţii procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în raport cu declaraţiile publice ale domnului Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa şi Comunicatul postat pe site-ul Consiliului Judeţean Constanţa.

Verificările efectuate de către Inspecţia Judiciară - Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori au relevat următoarele:
1. Domnul Constantinescu Nicuşor Daniel este urmărit penal, având calitatea de învinuit în două dosare aflate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial C. Ambele dosare s-au constituit ca urmare a sesizărilor din oficiu ale procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial C şi privesc săvârşirea unor infracţiuni prevăzute de Legea nr.78/2000 şi Codul penal. În una dintre cauze urmărirea penală a fost începută împotriva învinuitului Constantinescu Nicuşor Daniel iar prin ordonanţa s-a dispus extinderea cercetărilor penale faţă de acesta. In al doilea dosar învinuitul Constantinescu Nicuşor Daniel a fost citat, de mai multe ori, la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial C., în vederea aducerii la cunoştinţă a învinuirii.
Din verificările efectuate de inspectorii judiciari a rezultat că învinuitul nu s-a prezentat la sediul DNA – Serviciul Teritorial Constanţa la nici unul dintre termenele la care a fost citat. La termenele stabilite s-a prezentat apărătorul acestuia, care a nu a comunicat organelor de urmărire penală documente care să confirme împrejurarea că suferă de afecţiuni medicale care îl împiedică să se prezinte la chemări ori care îl obligă să părăsească teritoriul României şi nu a indicat perioada în care nu se va afla în ţară, destinaţia probabilă sau data la care s-ar fi putut prezenta pentru audieri şi nici motivul care îl împiedicase să se prezinte la sediul DNA.
În dosar, s-a dispus emiterea unui mandat de aducere pe numele învinuitului, fiind totodată delegaţi să participe la punerea sa în executare şi lucrători de poliţie judiciară din cadrul DNA – Structura Centrală.
Învinuitul a fost localizat în parcarea Consiliului Judeţean Constanţa, procedându-se la punerea în aplicare a mandatului de aducere.
Cu referire la ofiţerii de poliţie, care au fost delegaţi să desfăşoare aceste activităţi, din verificările efectuate de inspectorii judiciari a rezultat că aceştia s-au legitimat şi au prezentat învinuitului mandatul de aducere, solicitându-i să îi însoţească la sediul DNA. Învinuitul a refuzat să se conformeze, însă în cele din urmă a urcat în autoturismul poliţiştilor DNA fără a fi încătuşat şi fără ca asupra sa să se folosească mijloace de imobilizare.
Totodată, verificările efectuate au relevat faptul că punerea în aplicare a mandatului de aducere a învinuitului a fost considerabil îngreunată de acţiunile angajaţilor Consiliului Judeţean Constanţa, ale apropiaţilor învinuitului şi ale gărzilor de corp ale acestuia, aflaţi la faţa locului.

La sediul DNA – Serviciul Teritorial Constanţa, în prezenţa apărătorului său ales, învinuitului i s-au adus la cunoştinţă învinuirile formulate împotriva sa, acesta refuzând să dea declaraţii în cauze. Ulterior luării măsurii obligării învinuitului de a nu părăsi ţara pe o durată de 30 de zile, acesta a depus la dosar înscrisuri din care rezultă că există posibilitatea de a suferi de o afecţiune medicală serioasă, motiv pentru care, la cererea sa, i-a fost acordată încuviinţarea de a părăsi teritoriul României pe o perioada de timp determinată.
Inspectorii judiciari au constat că dosarele penale în care domnul Nicuşor Constantinescu are calitatea de învinuit s-au format într-un cadrul legal, urmare a sesizării din oficiu a Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial C., în baza unor indicii substanţiale privind necesitatea de cercetare penală a aspectelor constatate, respectiv conform art. 221 teza a III-a Cod procedură penală, care prevede că „organul de urmărire penală este sesizat prin plângere sau denunţ ori se sesizează din oficiu când află pe orice altă cale că s-a săvârşit o infracţiune”.

2. Cu referire la Comunicatul Consiliului Judeţean Constanţa inspectorii judiciari au constatat că acesta prin titlu şi conţinut transmite un mesaj denigrator, de natură de a crea suspiciuni privind buna administrare a justiţiei, prin structura specializată de investigare penală la care se face trimitere, totodată fiind reiterată şi ideea, fără corespondent suportiv veridic, a incidenţei politicului în justiţie, vizându-se în mod evident deturnarea opiniei publice privind activitatea procurorilor DNA cu efectul implicit de suspicionare de către segmentul social cu privire la independenţa şi integritatea acestuia.

* * *
Conform art. 1 pct. (4) din Constituţia României se consacră expres principiul separaţiei puterilor legislativă, executivă şi judecătorească astfel, în considerarea acestui principiu reprezentanţilor celorlalte puteri, respectiv legislativă şi executivă, nu le e permisă exprimarea unor opinii cu privire la calitatea actului de justiţie şi a celor care - l înfăptuiesc.
Unui exponent al uneia dintre cele două puteri nu îi este permis să extrapoleze nemulţumirile proprii referitoare la modalitatea de instrumentare a unei cauze asupra întregului sistem judiciar.
În contextul în care se procedează de această manieră, persoana care face afirmaţii de acest gen, aduce inevitabil atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, cu consecinţa iminentă a afectării grave a prestigiului justiţiei şi implicit a independenţei şi reputaţiei magistraţilor.

Intervenţia Consiliul este prevăzută în scopul realizării în condiţii corespunzătoare a actului de justiţie şi se justifică în măsura în care se asigură protecţia judecătorului şi procurorului aflaţi în exercitarea efectivă a atribuţiilor de serviciu.
Principiile independenţei şi imparţialităţii magistraţilor sunt consfinţite de reglementări interne, astfel se face trimitere la prevederile art. 124 alin. 3 din Constituţia României, art. 3 alin.1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi în art. 3 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
Referiri privind aceste principii se regăsesc şi în reglementări internaţionale.
În principiile fundamentale referitoare la independenţa magistratului, adoptate la Milano în anul 1985 şi confirmate de Adunarea Generală a ONU se precizează la articolul 1 că „independenţa magistraturii trebuie garantată de către stat şi enunţată în Constituţie sau altă lege naţională, iar toate instituţiile guvernamentale sau altele trebuie să o respecte” .
Conform articolului 2 se menţionează că „sistemul juridic va decide în problemele care îi sunt înaintate imparţial, pe baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără vreo restricţie, influenţă incorectă, sugestie, presiune, ameninţare sau interferenţă, directă sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv“.
Recomandarea (94) 12 a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor, adoptată la 13 octombrie 1994, vizând să promoveze independenţa sistemului judiciar a elaborat mai multe reguli cu valoare de principiu.
Documentul prevede că sintagma de „independenţa judecătorilor” nu se referă exclusiv la judecători, ci acoperă sistemul judiciar în întregime.
Conţinutul acestui principiu constă în obligaţia executivului şi legislativului să se abţină de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea submina independenţa judecătorilor. Pe lângă toate acestea, se precizează în document, „că nu ar trebui să fie permis grupurilor de presiune să submineze independenţa sistemului judiciar”.


* * *

Luând în considerare aspectele prezentate în raportul Inspecţiei Judiciare şi calitatea de învinuit a domnului Nicuşor Constantinescu în cadrul unei proceduri judiciare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că afirmaţiile publice ale acestuia nu au fost de natură să afecteze independenţa şi integritatea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în contextul în care marea majoritate a persoanelor implicate în proceduri judiciare fac afirmaţii denigratoare sau tendenţioase la adresa sistemului judiciar sau a reprezentanţilor acestuia judecători şi procurori.
* * *
Cu privire la Comunicatul de presă publicat la data de 15 ianuarie 2014, pe pagina oficială de internet a Consiliului Judeţean Constanţa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că demersul făcut de această instituţie publică, precum şi afirmaţiile din cuprinsul documentului, prin natura şi impactul asupra opiniei publice, sunt de natură să afecteze independenţa şi integritatea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Plenul Consiliului a decis că se impune apărarea independenţei şi integrităţii procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie în raport cu afirmaţiile din cuprinsul Comunicatului postat pe pagina de internet oficială a Consiliului Judeţean Constanţa, la data de 15 ianuarie 2014.

PLENUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII