Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice

4 februarie 2010

COMUNICAT

Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice

Magistraţii români amendează proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice datorită nerespectării normelor comunitare, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii Constituţionale, a nerecunoaşterii riscurilor profesionale, a ignorării incompatibilităţilor şi interdicţiilor pe care le presupun activităţile desfăşurate în cadrul sistemului judiciar, a încălcării principiului neretroactivităţii legii, precum şi al nediscriminării.

Consiliul Superior al Magistraturii a analizat amendamentele formulate la întâlnirea cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi a personalului auxiliar, ce a avut loc în data de 29 ianuarie 2009, la sediul C.S.M., precum şi cele formulate în scris de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Federaţiei Naţională Sindicală Justiţia şi formulează propuneri punctuale pentru îmbunătăţirea proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice.

1.Magistraţii şi personalul auxiliar din justiţie solicită executivului menţinerea dreptului la pensia de serviciu , drept dobândit odată cu intrarea în profesie şi recunoaşterea lui pentru viitor, reglementare care este similară unor ţări europene (Marea Britanie, Luxembourg, Cipru, Elveţia, Italia, Ungaria, Portugalia, Slovenia).

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, limitarea nejustificată a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie specială, drept nesocotit ulterior fără a exista o justificare rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare de proprietate în sensul art. l Protocol 1 al Convenţiei cât şi o discriminare în sensul art.14 şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 12 ( BUCHEN c. Republicii Cehia).

Acest drept este justificat de statutul special determinat de importanţa socială a muncii, specificul activităţii, riscurile, incompatibilităţile şi interdicţiile pe care le presupune exercitarea acestei profesii (legiuitorul interzice exercitarea altor activităţi producătoare de venituri, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior).

În viitorul sistem public de pensii trebuie să se regăsească sistemul de securitate socială european guvernat de Directiva nr. 86/378/CCE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în sistemele ocupaţionale de securitate socială, modificat prin Directiva nr. 96/97/CE aplicabil magistraţilor, militarilor, diplomaţilor şi funcţionarilor publici cu statut special.

2. În concordanţă cu normele europene, statul are obligaţia de a garanta judecătorului care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii. În acest sens, potrivit art. 6.4 din „Carta europeană privind statutul judecătorilor", adoptată în anul 1998 „ statutul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărui nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite

pentru activitatea jurisdicţională".

În acelaşi sens se pronunţă „Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor", adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului

European, care stabileşte obligaţia statelor membre „de a veghea ca statutul şi remuneraţia judecătorilor să

fie pe măsura demnităţii profesiei lor şi a responsabilităţilor pe care şi le asumă".

Curtea Constituţională a României, a reţinut în Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 „preocuparea organismelor care le-au adoptat de a se promova independenţa şi imparţialitatea judecătorilor, ţinând seama că judecătorii se pronunţă asupra vieţii, libertăţilor, drepturilor, îndatoririlor şi bunurilor cetăţeneşti. În acest context, o importanţă deosebită o au măsurile preconizate pentru asigurarea unui statut, a unei remuneraţii şi a pensiei adecvate pentru magistraţi, precum şi a garantării prin lege a acestora.

3. În legătură cu pensia anticipată

Magistraţii nu pot beneficia de pensie anticipată, întrucât, pentru a ieşi la pensie, la vârsta de 60 de ani, ar trebuie să plătească asigurări sociale pentru o perioadă de cel puţin 43 de ani, ceea ce ar impune să desfăşoare activităţi remunerate încă de la vârsta de 17 ani.

Potrivit proiectului legii, pensia anticipată poate fi acordată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei de pensionare - 65 ani, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul de cotizare prevăzut de lege, care este de 35 de ani. În aceste circumstanţe.Se impune şi modificarea dispoziţiilor alin. (2) şi al art. 62 din proiect, pentru a conferi şi magistraţilor dreptul de a beneficia de pensie anticipată, în situaţia realizării stagiului minim de cotizare, alături de cadrele militare şi funcţionarii cu statut special.

Se impune şi modificarea art. 16 lit. b, care prevede vechime în serviciu doar pentru funcţionarii cu statut special şi cadre militare, fiind exclusă categoria profesională a magistraţilor şi personalului auxiliar.

4. Despre recalcularea pensiilor

Noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare, deoarece este inadmisibil ca legea să opereze retroactiv.

Prin Decizia nr. 4612/2002, Curtea Constituţională a reţinut, analizând constituţionalitatea ordonanţei ce prevedea suspendarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, că: „deşi prin noua lege se reglementează un nou mod de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat, evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii."

Prin Decizia nr. 375/2005 Curtea a statuat că; „Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare."

Recalcularea pensiilor aflate în plată încalcă principiul neretroactivităţii legii, înscris în art. 15 alin. (2) din Constituţie.

În consecinţă, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispoziţie care să conducă la desfiinţarea unui drept câştigat, atâta vreme cât dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României.

5.Completarea principiilor proiectului cu „principiul compensării riscului profesiei".

Acesta presupune ca riscul profesiei, precum şi regimul interdicţiilor şi incompatibilităţilor să aibă influenţă semnificativă asupra condiţiilor de pensionare, reflectată, în special, asupra cuantumului pensiei.

6. Se impune şi completarea Anexei nr. 2 - ,,Lista cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiţii speciale" cu menţionarea activităţilor desfăşurate de judecători, procurori şi personalul auxiliar din cadrul autorităţii judecătoreşti.

Propunerea se justifică, în raport de conţinutul definiţiei dată locurilor de muncă în condiţii speciale prin proiectului de lege.

7. Proiectul se raportează în art. 154 alin. (2) şi art. 158 la dispoziţiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi cu modificările ulterioare, lege abrogată ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi cu modificările ulterioare.

8.Se impune recunoaşterea dreptului la pensie, pe bază de reciprocitate, cetăţenilor europeni în oricare din ţările Uniunii Europene, iar regulile naţionale să fie compatibile cu reglementările comunitare.

9. Proiectul actului normativ nu corespunde nici normelor de tehnică legislativă, el nu instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la stabilite şi eficienţă legislativă şi nici cerinţele armonizării legislaţiei naţionale eu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte (art. 6 alin, (1)).

Din acest punct de vedere soluţiile legislative sunt complet nefundamentate şi aleatorii, bazate în mod evident pe alte criterii decât cele de tehnică legislativă.

În România există cca. 150.000 de pensii speciale, care totalizează un efort bugetar de cca. 10 miliarde lei, din care în august 2009, potrivit datelor furnizate de CNPAS, existau doar 2.488 de persoane provenite din magistratură care beneficiau de pensie. Efortul anual cu pensiile din magistratură nu depăşeşte cifra de 60 milioane euro.

Existenţa unor sisteme de pensii speciale, aplicabile unor categorii profesionale diferite este în deplină concordanţă cu prevederile internaţionale.

Este necesar însă să fie evitată apariţia unor noi forme de discriminare între categoriile care desfăşoară activităţi supuse unui risc special şi cu o importantă deosebită în arhitectura socială.

Consiliul Superior al Magistraturii va transmite de urgenţă aceste amendamente Primului Ministru, Ministerului Justiţiei, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, comisiilor juridice ale celor două camere ale Parlamentului României, şi le va susţine în faţa acestor instituţii.

Consiliul Superior al Magistraturii solicită de urgenţă Primului Ministru al României o întrevedere pentru ca propunerile sistemului judiciar să se regăsească în noul proiect de lege.

BIROUL DE PRESĂ ŞI RELAŢII CU MASS-MEDIA