Punct de vedere referitor la durata mandatului în curs al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii

Articolul 133 alin.(4) din Constituţia României revizuită prevede că „Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani". Inexistenţa unor dispoziţii exprese privind data începerii mandatului şi data încetării acestuia în chiar Legea fundamentală a dus la interpretări diferite privind aceste aspecte.

Începerea exercitării funcţiei de demnitate publică este, de regulă, determinată de momentul depunerii jurământului. Cum membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu depun vreun jurământ la începerea mandatului, pentru a se determina data începerii mandatului lor trebuie interpretate dispoziţiile constituţionale, în raport de ansamblul normelor care reglementează funcţionarea altor organe alese, dar mai ales prin prisma dispoziţiilor Capitolului III al Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care se referă chiar la funcţionarea Consiliului.

1. Articolul 22 din Legea nr. 317/2004 prevede că:

„(1) În termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 21, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de constituire.

(2) În şedinţa de constituire, prezidată de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Verbul „a (se) constitui" înseamnă, cu sensul lui propriu, a (se) forma, a (se) întemeia, a (se) înfiinţa. În consecinţă, considerăm că data la care a avut loc şedinţa de constituire, respectiv 12 ianuarie 2005, este data începerii mandatului în ceea ce priveşte actualul Consiliu Superior al Magistraturii.

De la această dată începe să curgă durata de 6 ani a mandatului persoanelor alese în anul 2004 şi validate prin Hotărârea Senatului României nr. 65 din 27 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1268 din 29 decembrie 2004.

2. Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit, conform articolului 3 din Legea nr. 317/2004, din membri aleşi şi membri de drept, precum şi din 2 reprezentanţi ai societăţii civile, numiţi de Senatul României. În mod evident durata mandatului membrilor de drept nu poate fi una predeterminată, deoarece aceştia fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii numai câtă vreme ocupă funcţiile arătate la articolul 133 alin. (2) litera c) din Constituţie. În consecinţă, problemele privind începutul mandatului şi durata acestuia se pun numai în ceea ce-i priveşte pe membrii aleşi.

Conform rolului şi atribuţiilor conferite de articolele 133 şi 134 din Constituţie, dar şi din perspectiva modalităţii în care se iau hotărârile, atât de către plen, cât şi de către secţii, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ colectiv. Îndeplinirea tuturor atribuţiilor prevăzute de Capitolul IV din Legea nr. 317/2004 presupune întrunirea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sau a secţiilor acestuia, deci nu o activitate separată a membrilor Consiliului.

Exercitarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi concepută în afara existenţei organului colectiv, deci anterior „constituirii" Consiliului în acea primă şedinţă de constituire.

Prioritatea acestei şedinţe de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii faţă de exercitarea oricăror atribuţii care decurg din calitatea de membru al Consiliului rezultă şi din alineatul (3) al articolului 22 din lege, care arată că: „În termen de 15 zile de la şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate."

3. Caracterul de organ colectiv al Consiliului Superior al Magistraturii şi stabilirea unei singure date pentru începerea mandatului pentru toţi membrii acestuia sunt importante şi datorită faptului că, în mod obişnuit, validarea membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii şi, respectiv, alegerea de către Senatul României a reprezentanţilor societăţii civile care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii au loc la date diferite.

De exemplu, prin Hotărârea nr. 55 din 6 decembrie 2004, Senatul a ales pe doamna Irina Zlătescu şi pe domnul Avram Filipaş ca reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 6 ani. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 1191 din 14 decembrie 2004.

Aşa cum s-a arătat, Hotărârea Senatului României nr. 65 din 27 decembrie 2004, prin care au fost validaţi magistraţii aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1268 din 29 decembrie 2004.

Dacă s-ar porni de la premiza că data publicării hotărârii senatului în Monitorul Oficial este data începerii mandatului acestor membri, atunci s-ar ajunge la concluzia paradoxală că reprezentanţii societăţii civile şi-au început mandatul înaintea tuturor celorlalţi membri aleşi sau de drept ai Consiliului. Această situaţie este de neconceput şi datorită faptului că ar presupune, practic, ca reprezentanţii societăţii civile să facă parte, pe parcursul aceluiaşi mandat, din două Consilii ale Magistraturii diferite, respectiv o perioadă de 15 zile (între 14 decembrie 2004 şi 29 decembrie 2004) au făcut parte din Consiliul Superior al Magistraturii anterior şi după aceea din actualul Consiliu.

Constatând, deci, că această concluzie inacceptabilă este rezultatul faptului că premiza însăşi este greşită, pentru a păstra acelaşi raţionament cu privire la începutul şi durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, atunci soluţia corectă este aceea deja arătată, respectiv că mandatul acestora începe la aceeaşi dată, care este data şedinţei de constituire a actualului Consiliu Superior al Magistraturii.

4. Articolul 22 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte, aşa cum stabilea şi articolul 23 din forma iniţială a legii, un termen limită până la care să aibă loc şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii. Acest termen de maxim 15 zile se raportează la data publicării hotărârilor Senatului şi se situează în continuarea calendarului alegerilor şi al validării noilor membri. Chiar textul aliniatului 1 al acestui articol este semnificativ, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind cel care convoacă, prin invitaţii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii în vederea întrunirii lor în şedinţa de constituire.

În această şedinţă sunt aleşi preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului, mandatul acestora fiind unul constituţional, cu durata de un an. Mandatul primului preşedinte al noului Consiliu constituit începe în acelaşi timp cu mandatul tuturor celorlalţi membri şi expiră la data corespunzătoare a anului următor, moment la care începe exercitarea mandatului de către următorul preşedinte şi, în mod corespunzător, are loc succedarea mandatelor de preşedinte, până la constituirea următorului Consiliu şi, concomitent, alegerea unui nou preşedinte dintre noii membri aleşi.

Concret, actualul Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi-a început acest mandat la data de 12 ianuarie 2010 şi îşi va înceta activitatea în această funcţie la data de 11 ianuarie 2011, care este şi data expirării mandatului său de membru al Consiliului.

Până la şedinţa de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii, precedentul Consiliu trebuie să funcţioneze, preşedintele acestuia fiind ordonator principal de credite, conform articolului 59 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată. Această activitate necesită o continuitate, neputându-se concepe existenţa unei perioade de întrerupere (între momentul validării noilor membri şi momentul alegerii noului preşedinte în şedinţa de constituire), dat fiind faptul că aceste schimbări au loc la sfârşit de an, când se dezbat şi se aprobă bugetele pentru anul viitor. De desfăşurarea continuă a acestei activităţi depind şi alte instituţii, nu numai personalul propriu, dat fiind faptul că în bugetul Consiliului sunt cuprinse şi bugetele Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri.

De asemenea, o serie de atribuţii care sunt specifice şi aparţin în exclusivitate Consiliului Superior al Magistraturii, referitoare la încuviinţarea percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive a judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor asistenţi, impun funcţionarea continuă a Consiliului Superior al Magistraturii, chiar şi în perioada dintre data publicării hotărârilor Senatului privind noii membri şi data şedinţei de constituire a noului Consiliu, perioadă în care secţiile se întrunesc având în componenţă membrii în funcţie ai Consiliului, nu noii membri aleşi şi validaţi.

5. Prevederile articolului 23 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care, în prima teză, arată că: „Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I", constituie baza pentru ca membrii aleşi să îndeplinească una dintre condiţiile nou introduse de Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Condiţia la care ne referim este aceea de a nu ocupa o funcţie de conducere concomitent cu cea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Incompatibilitatea între funcţiile de conducere de la instanţe şi parchete şi calitatea de membru al Consiliului a fost introdusă prin Legea 247/2005, urmare direcţiilor de acţiune ale Strategiei de reformă a sistemului judiciar pentru perioada 2005-2007.

Acest lucru rezultă din chiar expunerea de motive la Legea 247/2005 care arată că pentru îndeplinirea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei s-a reconsiderat fundamental modul de desfăşurare a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, prin instituirea desfăşurării activităţii permanente a membrilor.

În consecinţă, textul menţionat se referă la condiţiile pentru a face parte din Consiliul Superior al Magistraturii, nu la data începerii mandatului de membru.

6. Articolul 51 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 prevede, după ce alin. (1) arată durata de 6 ani a mandatului, condiţiile în care acesta încetează:

„Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum şi prin deces".

Se constată că printre situaţiile excepţionale în care mandatul încetează înainte de expirarea duratei acestuia, nu se regăsesc decât cauze individuale, care ţin de persoana respectivului membru (demisie, revocare, incompatibilitate, colaborarea cu serviciile de informaţii, starea de boală sau alte situaţii care îl împiedică să-şi exercite funcţia o perioadă determinată de lege, decesul etc.). Neregăsindu-se în acest text şi cauze care pot privi pe toţi membrii Consiliului, rezultă că nicio situaţie nu ar putea determina încetarea mandatului membrilor actualului Consiliul Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului lor.

7. Prevederile constituţionale exprese referitoare la prelungirea mandatului senatorilor, deputaţilor şi preşedintelui ţării nu contrazic această concluzie.

Astfel, alineatul (1) al articolului 63 din Constituţie, care prevede „Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora", trebuie interpretat sistematic, prin raportare la alineatul (2) al aceluiaşi articol, care arată că „Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului".

În consecinţă, prevederea privind prelungirea mandatului în aceste cazuri excepţionale este determinată de imposibilitatea organizării alegerilor pentru aceste funcţii, deoarece acestea ar trebui să se desfăşoare la un moment posterior datei expirării mandatului, spre deosebire de momentul declanşării alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care are loc, în conformitate cu articolului 6 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea mandatului actualilor membri.

În acelaşi sens sunt interpretate prevederile articolului 83 din Constituţie referitoare la prelungirea mandatului Preşedintelui României, „starea de război şi catastrofa fiind de natură a împiedica organizarea de alegeri prezidenţiale".

În cazul Consiliului Superior al Magistraturii nu se pune problema, ca în cazul parlamentului sau al preşedintelui ţării, de „continuitate a vieţii statale", tocmai de aceea nu s-au prevăzut expres cazuri de prelungire a mandatului din cauza imposibilităţii organizării alegerilor pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Documentul a fost publicat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii , www.csm1909.ro ,la rubrica „Noutati".