Sinteza raportului privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2010- Direcţiile de acţiune ale Consiliului

În calitate de garant şi de reprezentant al autorităţii judecătoreşti, Consiliul Superior al Magistraturii s-a preocupat, şi în anul 2010, pentru îndeplinirea cu responsabilitate, eficienţă şi transparenţă a îndatoririlor sale legale şi constituţionale, cu precădere pentru realizarea obiectivelor şi măsurilor stabilite în noul Plan de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, adoptat de Guvernul României prin Hotărârea nr. 1346 din 31 octombrie 2007.

Prin Hotararea nr.1839/29.10.2009,Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat masurile intreprinse in perioada noiembrie 2009-30 iunie 2010,din cadrul conditionalitatilor 1 si 3 din proiectul noului Plan de Actiune vizand Mecanismul de Cooperare si Verificare.

Ca urmare a Raportului Comisiei Europene din anul 2010, au fost actualizate principalele direcţii de acţiune şi măsuri ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru perioada 2010 - 2011, prin Hotărârea nr. 841/2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, noua conducere a prezentat Plenului Consiliului în şedinţa din 21 ianuarie 2010 Direcţiile de activitate prioritare ale Consiliului Superior al Magistarturii pentru perioada ianuarie 2010 - ianuarie 2011 in vederea atingerii obiectivului fundamental al Consiliului Superior al Magistraturii şi ţinând cont, pe de o parte, de elementele specifice modului de funcţionare a Consiliului decurgând din caracterul său de organ colegial, precum şi, pe de altă parte, de atribuţiile care îi revin în conformitate cu Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii şi cu celelalte acte normative relevante, au fost stabilite următoarele direcţii de activitate prioritare:

I. Coordonate prioritare permanente

- direcţiile din Planul de acţiune.

II. Consolidarea independenţei justiţiei în cadrul democraţiei constituţionale

- stabilirea conţinutului şi mijloacelor de asigurare a independenţei justiţiei în acord cu standardele general recunoscute ale UE (Pactul puterilor privind justiţia, revenirea integrală în bugetul justiţiei a sumelor încasate din taxele judiciare de timbru, transferul bugetului instanţelor la ICCJ);

- garantarea, prin lege organică, a stabilităţii şi predictibilităţii carierei profesionale a magistraţilor;

- formarea de propuneri legislative pentru consolidarea statutului procurorilor ca magistrat.

III. Propuneri de îmbunătăţire a procedurilor şi mecanismului decizional în următoarele domenii de competenţă a Consiliului

1. Creşterea transparenţei şi eficienţei actului decizional prin:

- creşterea transparenţei organizării şedinţelor Plenului şi Secţiilor şi a hotărârilor adoptate prin publicare pe site într-un format clar şi accesibil a tuturor documentelor relevante care au fundamentat decizia, inclusiv a celor în materie disciplinară;

- unificarea practicii la nivelul Plenului, Secţiilor şi între Secţii prin prezentarea, cu ocazia dezbaterilor, a practicii anterioare a Consiliului şi a instanţelor judecătoreşti.

2. Perfecţionarea procedurilor de intervievare a candidaţilor pentru promovarea la ICCJ;

3. Eficientizarea şi optimizarea procesului de evaluare a magistraţilor, inclusiv prin perfecţionarea cadrului regulamentar şi legislativ;

4. Analiza optimizării identificării şi creării unor pârghii, instrumente în scopul eficientizării managementului funcţiilor de conducere la nivelul instanţelor şi parchetelor;

- perfecţionarea cadrului de desfăşurare a concursurilor de promovare în funcţii de conducere;

5. Flexibilitatea politicilor de comunicare în plan intern şi internaţional în scopul creări planificate a unei imagini corecte şi obiective a Consiliului şi îmbunătăţirea imaginii sistemului judiciar cu consecinţa creşterii încrederii publicului în actul de justiţie;

6. Creşterea rolului Consiliului în cadrul Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare prin participarea activă la activităţile iniţiate de către acest organism, în vederea realizării unui schimb de experienţă pe probleme importante ale sistemelor judiciare europene; dezvoltarea parteneriatelor bilaterale cu instituţii similare din state membre ale Uniunii Europene, în special cu cele care au sisteme judiciare compatibile cu cel din România ( ex. Italia, Spania, Olanda, Belgia, Franţa etc.); accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea unor proiecte care să contribuie la reforma justiţiei în România ( de ex., în domenii precum : resurse umane, inspecţie judiciară, formare profesională etc.).

A. Pornind de la faptul că prin Hotărârea nr. 1839/29.10.2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost adoptate măsurile intreprinse în perioada noiembrie 2009-30 iunie 2010,din cadrul condiţionalitatilor 1 si 3 din proiectul noului Plan de Actiune vizand Mecanismul de Cooperare si Verificare, în anul 2010 au fost întreprinse următoarele demersuri:

1. pentru Condiţionalitatea I din Planul de Acţiune al MCV:

a) Asigurarea formării judecătorilor, procurorilor şi a personalului auxiliar pentru aplicarea corespunzătoare a noilor Coduri

Ø Programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor pentru anul 2010 a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 165/4 martie 2010, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, cu observaţiile Comisiei resurse umane, în ceea ce priveşte obiectivele, domeniile de formare, numărul seminariilor ce vor fi organizate în fiecare domeniu şi procedura de selecţie.

Numărul seminariilor aporbate prin Programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor pentru anul 2010 a fost de 235 de seminarii, din care 155 din fonduri bugetare, restul fiind realizate în cadrul unor programe cu finanţare externă ai căror beneficiari au fost Consiliul Superior al Magistraturii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Ministerul Public sau Ministerul Justiţiei, în domenii ca: lupta împotriva corupţiei, unificarea practicii judiciare, protecţia victimelor, executarea pedepselor privative de libertate, criminalitate informatică.

Din cele 235 de acţiuni de formare aprobate prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 165/4 martie 2010, în anul 2010 s-au realizat efectiv de către Institutul Naţional al Magistraturii un număr de 202 seminarii, constatându-se o creştere semnificativă în raport cu numărul seminariilor organizate în anul 2009. Eforturile privind asigurarea resurselor financiare desfăşurării seminariilor programate pentru anul 2010 au luat în considerare şi necesitatea punerii la dispoziţia magistraţilor a unui număr suficient de acţiuni de formare în ultimul an al unui nou ciclu de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor (2008-2010), dat fiind faptul că participarea la programe de formare profesională este unul dintre indicatorii de evaluare a performanţelor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.

Ø Programul de formare continuă descentralizată pentru anul 2010 a fost aprobat odată cu programul de formare continuă centralizată, prin Hotărârea Plenului Consiliului nr. 165/4 martie 2010. Obiectivele programului au fost comune cu cele prevăzute pentru programul de formare continuă al Institutului Naţional al Magistraturii, dat fiind caracterul complementar al celor două programe, priorităţile formării continue descentralizate fiind unificarea practicii judiciare şi asigurarea unei formari conforme cu specializarea magistratului.

Ca şi elemente de noutate ale Programului de formare continuă descentralizată pentru anul 2010 sunt de menţionat stabilirea domeniilor obligatorii de formare şi a numărului minim de seminarii în mod diferenţiat pentru instanţe, respectiv pentru parchete, astfel încât tematica formării continue descentralizate să răspundă cât mai bine nevoilor de pregătire ale judecătorilor, respectiv procurorilor, precum şi stabilirea, în prealabil, în cadrul întâlnirilor cu responsabilii cu formarea descentralizată, a unui număr minim de seminarii obligatorii a se realiza în cadrul formării continue descentralizate în anul 2010 la nivelul unei curţi de apel, respectiv parchet de pe lângă curtea de apel (10 seminarii), demers necesar şi în vederea fundamentării de către instanţe şi parchete a proiectelor de buget pentru anul 2010.

Pentru realizarea obiectivelor specifice au fost prevăzute ca domenii obligatorii de formare în anul 2010:

• INSTANŢE: practică neunitară; formare specializată - drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, drept administrativ, drept financiar-fiscal, dreptul muncii şi al asigurărilor sociale, drept comercial, justiţie pentru minori, noile coduri; cooperare judiciară internaţională; drept comunitar/ CEDO; combaterea corupţiei/ criminalitate economico-financiară; formarea formatorilor şi a membrilor comisiilor de evaluare; abilităţi non juridice - comunicare interpersonală şi organizaţională, metodologia actului de justiţie, transparenţa actului de justiţie, relaţii publice şi relaţii cu mass-media, management judiciar, dezvoltare personală; IT şi Limbi străine;
• PARCHETE: practică neunitară; formare specializată - drept penal, drept procesual penal, criminalistică, criminologie, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, justiţia pentru minori criminalitate informatică, infracţiuni prevăzute în legi speciale, noile coduri; cooperare judiciară internaţională/ drept comunitar; CEDO; combaterea corupţiei/ criminalitate economico-financiară; formarea formatorilor şi a membrilor comisiilor de evaluare; abilităţi non juridice - comunicare interpersonală şi organizaţională, metodologia actului de justiţie, transparenţa actului de justiţie, relaţii publice şi relaţii cu mass-media, management judiciar, dezvoltare personală; IT şi Limbi străine.

Ca şi în anul precedent, luând în considerare dificultăţile întâmpinate de instanţe şi parchete pentru plata formatorilor Institutului Naţional al Magistraturii folosiţi în cadrul formării continue descentralizate, necesitatea sprijinirii responsabililor cu formarea continuă descentralizată în organizarea seminariilor, precum şi rolul Institutului Naţional al Magistraturii de coordonator al formării continue descentralizate, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 165/4 martie 2010 s-a aprobat propunerea Institutului Naţional al Magistraturii de organizare a unor programe comune de formare „formare continuă centralizată -formare continuă descentralizată", măsură care a dat posibilitatea suportării din bugetul Institutului a costurilor legate de plata formatorilor care desfăşoară activităţi în realizarea acţiunilor de formare organizate la nivel descentralizat, în oricare din domeniile obligatorii.

Ø Programul de formare continuă pentru anul 2010, precum şi Programul de formare continuă descentralizată pentru anul 2010 au fost completate prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1190/16 decembrie 2010 cu un Program de formare a judecătorilor şi procurorilor în vederea aplicării corespunzătoare a dispoziţiilor Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor.

Ø În exercitarea atribuţiei de coordonare a formării profesionale continue a grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 2145/10 decembrie 2009 programul de formare continuă a grefierilor din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea pentru anul 2010.

În cadrul programului de formare continuă pentru anul 2010 au fost păstrate disciplinele abordate şi în anul anterior, cu unele modificări în ceea ce priveşte temele propuse, ca elemente de noutate ale programului putând fi menţionate:

- au fost extinse şi la nivelul parchetelor seminariile de arhivare documente şi registratură;

- au fost prevăzute distinct acţiuni de formare în domeniul managementului pentru primii grefieri de la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea;

- a fost cuprins şi un seminar comun cu prim-grefierii de la curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, organizat sub forma unor ateliere de lucru în care sunt discutate, pe lângă aspecte ce ţin de managementul instanţelor şi parchetelor, propuneri de modificare a actelor normative care reglementează activitatea personalului auxiliar de specialitate, cu aceeaşi ocazie fiind evaluată şi eficienţa activităţilor de formare profesională organizate de SNG, cu formularea propunerilor de îmbunătăţire a programelor de formare.

b) Remedierea deficitului de personal creat de ieşirile impredictibile din sistem (pensionări şi posturi vacante temporar)

Din datele statistice existente la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, se constată o reducere semnificativă a vacanţelor înregistrate în anul 2010 faţă de cele din anul anterior, în principal în ceea ce priveşte eliberările din funcţie prin pensionare. Această diminuare poate fi motivată, pe de o parte, de reducerea numărului judecătorilor în funcţie care îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege pentru beneficiul pensiei de serviciu, iar, pe de altă parte, de multitudinea semnalelor publice, precum şi a celor din zona media, privind posibila eliminare a reglementării de favoare pensia de serviciu a magistraţilor.

Astfel, numărul total al judecătorilor şi procurorilor care au părăsit magistratura în anul 2010 a fost de 143, adică aproximativ 2,22 % din numărul total al magistraţilor, comparativ cu anul 2009, când au ieşit din sistem 646 magistraţi. Se constată că în anul 2010, prin raportare la anul anterior, numărul celor care au părăsit sistemul a scăzut cu peste 78%.

Pe de altă parte, pentru asigurarea ocupării posturilor vacante de execuţie de judecător şi procuror la nivelul instanţelor şi parchetelor de fond, au fost derulate toate procedurile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume:

v Repartizarea auditorilor de justiţie, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, promoţia 2010 - au fost numiţi în funcţia de judecători stagiari un număr de 59 de auditori de justiţie iar în funcţia de procuror stagiar au fost numiţi un număr de 96 de auditori de justiţie.

v Numirea în magistratură pe bază de concurs, conform dispoziţiilor art. 33 alin. 1 - 4 din Legea nr. 303/2004 - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător a 98 de candidaţi admişi şi în funcţia de procuror a 64 candidaţi admişi la concursului organizat în data de 21 martie 2010. În prezent este în curs de finalizare concursul de admitere în magistratură din data de 21 noiembrie 2010.

v Numirea, la cerere, a procurorilor în funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţia de procuror - au fost eliberaţi din funcţie 22 de procurori şi numiţi în funcţia de judecător şi, respectiv a fost eliberat din funcţie un judecător şi numit în funcţia de procuror. Totodată, a fost numit în funcţia de judecător, ca urmare a promovării examenului de capacitate, un procuror care a optat în acest sens.

v Reîncadrarea în funcţia de judecător şi procuror a foştilor judecători şi procurori - această modalitate de ocupare a posturilor vacante a fost fructificată în anul 2010, când s-a propus reîncadrarea a 9 foşti judecători şi 2 foşti procurori, pentru care au fost emise şi decretele de numire în acest sens.

În ceea ce priveşte ocuparea posturilor de execuţie la instanţele şi parchetele superioare, la data de 09 mai 2010 s-a organizat concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie efectivă, iar urmare finalizării acestui concurs s-a dispus:

- promovarea efectivă a31 de judecători la curţile de apel şi a 86 de judecători la tribunale, începând cu data de 15 iunie 2010

- promovarea efectivă a 31 de procurori la parchetele de pe lângă curţile de apel şi a 71 de procurori la parchetele de pe lângă tribunale.

De asemenea, prin valorificarea rezultatelor acestui examen, s-a dispus promovarea a încă 43 de judecători (17 la curţile de apel şi 26 la tribunale) şi 15 procurori (5 la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 10 la parchetele de pe lângă tribunale).

Tot în cursul anului 2010, pe baza prevederilor legale în vigoare şi a noului Ghid de selecţie aprobat de Plenul Consiliului, în cursul anului 2010 au fost promovaţi, în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 22 de judecători şi un procuror, ca urmare a 3 selecţii şi ca urmare a finalizării procedurii declanşate la sfârşitul anului 2009, avându-se în vedere şi rapoartele consultative întocmite de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În prezent este în curs de desfăşurare cea de a patra procedură de promovare la instanţa supremă, declanşată la data de 8 noiembrie 2010, pentru ocuparea a 10 posturi vacante de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

c) Echilibrarea schemelor de personal în raport cu volumul de activitate la instanţe şi parchete

v În anul 2010, a fost continuat procesul de redistribuire a posturilor de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 798/2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, au fost redistribuite, prin ordin al ministrului justiţiei, 4 posturi la nivelul judecătoriilor, 6 posturi la nivelul tribunalelor şi 4 posturi la curţile de apel.

În aceste condiţii, din cele 55 de posturi de judecător supuse procesului de redistribuire între instanţe de acelaşi grad, până în prezent s-a finalizat redistribuirea pentru:

- 25 de posturi la nivelul judecătoriilor (rămânând indisponibilizat un singur post);

- 12 posturi la nivelul tribunalelor (rămânând indisponibilizate 9 posturi);

- 7 posturi la nivelul curţilor de apel (rămânând indisponibilizat un singur post).

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat, în şedinţa din data de 16.09.2010, că, în prezent,nu este oportună o nouă procedură de redistribuire a posturilor de judecător la nivelul instanţelor judecătoreşti, însă este necesară suplimentarea posturilor de judecător la celepatru instanţe vizate în proiectul privind volumul optim, respectiv: Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Constanţa, Tribunalul Suceava şi JudecătoriaCluj-Napoca, urmând a fi sesizat Ministerul Justiţiei, în acest sens.

v În ceea ce priveşte proiectul stabilirii volumului optim de activitate a magistraţilor, a fost demarat „Programul privind stabilirea volumului optim de muncă şi de asigurare a calităţii activităţii în instanţe" prin Grupul de lucru privind stabilirea volumului optim de activitate pentru instanţele judecătoreşti.

Grupul de lucru, în realizarea acestui proiect, s-a întrunit în şedinţe bilunare, prima întâlnire având loc în aprilie 2009.

Pentru anul 2010 a fost întocmit „Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii în instanţe în anul 2010".

Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii în instanţe în anul 2011 a fost dezbătut în cadrul Comisiei Organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, fiind aprobat de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa din data de 4 noiembrie 2010 şi urmează a fi aplicat în instanţe începând cu data de 1 ianuarie 2011.

v În raport cu demersurile întreprinse de-a lungul perioadei 2005 - 2010 şi cu împrejurarea că, volumul de activitate la un număr semnificativ de judecătorii şi parchete s-a situat şi se situează, în continuare, sub pragul de 2000 de cauze iar această tendinţă s-a cristalizat, în intervalul 2005 - 2009, luat ca perioadă de referinţă, iar încărcătura de dosare/post de judecător/procuror la această categorie de instanţe şi parchete se află - de asemenea - sub media înregistrată la nivel naţional, s-a apreciat că se impune reluarea studiului privind raţionalizarea instanţelor şi parchetelor cu volum mic de activitate.

Propunerile grupului de lucru vizând desfiinţarea a 24 de judecătorii şi parchetele corespunzătoare (din care 9 nu funcţionează) au fost analizate în şedinţele Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 11 noiembrie 2010, respectiv 25 noiembrie 2010, când s-a apreciat că se impune o iniţiativă legislativă, în vederea modificării corespunzătoare a Anexei nr. 1A din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a introducerii unui ansamblu de norme tranzitorii, care să facă posibil un calendar de implementare a măsurilor menite să ducă efectiv la încetarea activităţii instanţelor şi parchetelor vizate şi la transferul activităţii la noile instanţe şi parchete competente teritorial.

În acest sens, întregul material a fost înaintat Ministerului Justiţiei, în vederea analizării şi dispunerii de măsuri concrete, conform competenţelor acestei instituţii.

Ministerul Justiţiei a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea avizării, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind desfiinţarea unor instanţe şi parchete. În şedinţa din data de 16 decembrie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât amânarea discutării proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a unor parchete de pe lângă acestea, în vederea consultării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.

d) Continuarea proiectului pilot privind transferul sarcinilor admnistrative de la judecător la grefier

Proiectul pilot privind transferul sarcinilor administrative de la judecători la procuror, prin adaptarea la noile tendinţe a acestuia a fost finalizat la data de 24 aprilie 2010, când Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit propunerile acestui grup şi ale Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios referitoare la modificarea şi completarea Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate şi al parchetelor de pe lângă acestea.

Cu aceeaşi ocazie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis transmiterea către Ministerul Justiţiei a materialului întocmit, însoţit de propunerile şi observaţiile rezultate în urma consultării instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, precum şi a materialelor transmise de sindicatele personalului auxiliar.

Implicarea Consiliului Superior al Magistraturii în acest proiect nu s-a încheiat în această etapă ci continuă, prin reprezentantul său, în cadrul activităţii grupului de lucru constituit prin Ordinul ministrului justiţiei nr.1806/C/2010 la nivelul Ministerului Justiţiei, având ca obiectiv elaborarea principiilor şi direcţiilor generale ce vor sta la baza modificării Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate şi al parchetelor de pe lângă acestea.

Aşadar, propunerile Consiliului Superior al Magistraturii, privind instituirea unei funcţii de grefier de nivel superior urmează să fie valorificate în cadrul analizei care va fi efectuată de acest grup de lucru şi care va cuprinde toate aspectele privind statutul şi cariera personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor.

 

e) Introducerea instituţiei managerului de instanţă

Proiectul „Asistenţă pentru eficientizarea sistemului judiciar prin dezvoltarea instituţiei managerului de instanţă" s-a derulat, în perioada noiembrie 2008 - noiembrie 2009, de Ministerul Justiţiei în parteneriat cu Germania, prin Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională

În cadrul proiectului, în perioada iunie - noiembrie 2009, a avut loc o fază de pilotare la cele 6 instanţe pilot, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Călăraşi, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Curtea de Apel Braşov şi Tribunalul Braşov.

În cursul anului 2010, a fost transmis Consiliului Superior al Magistraturii Raportul final al proiectului, întocmit de experţii germani pe baza activităţilor derulate în cadrul grupului de lucru şi a concluziilor rezultate din faza de pilotare, document în cuprinsul căruia s-au formulat, printre altele, următoarele propuneri:

- continuarea pilotării la cele 6 instanţe desemnate şi să se acorde posibilitatea şi celorlalte instanţe de a pilota;

- crearea funcţiei de manager de instanţă la curţi de apel, tribunale şi la judecătoriile cu peste 50 de posturi în statul de funcţii ( acest număr de posturi se referă la toate categoriile de personal). Înfiinţarea acestei funcţii la judecătoriile menţionate a fost argumentată prin aceea că, dată fiind mărimea lor, acestea necesită o administraţie proprie la fel ca şi tribunalele de mici dimensiuni, iar o astfel de măsură contribuie la scurtarea căilor de decizie şi facilitează o soluţionare rapidă a problemelor la faţa locului.

- pentru judecătoriile cu mai puţin de 50 de angajaţi primul grefier va ocupa şi funcţia de manager de instanţă.

- managerul de instanţă să fie subordonat preşedintelui instanţei şi să sprijine conducerea instanţei în derularea activităţilor administrativ-judiciare, răspunzând, în limita competenţelor lor, împreună cu preşedintele instanţei, pentru folosirea resurselor în mod eficient;

- personalul administrativ şi auxiliar, inclusiv managerul economic, să fie subordonat managerului de instanţă;

- managerii de instanţă să fie desemnaţi de preşedintele instanţei din personalul nejudecătoresc ( personalul auxiliar, funcţionarii publici sau personalul contractual), pe perioadă nelimitată ( în cazul tribunalelor şi judecătoriilor cu peste 50 de posturi în statul de funcţii această desemnare să se facă cu avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel).

În şedinţele din datele de 22 aprilie 2010 şi 13 mai 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturiia luatact de conţinutul Raportului final al proiectului.

Totodată, Plenul a hotărât:

- continuarea pilotării sistemului managerului de instanţă la cele 6 instanţe desemnate;

- respingerea propunerii din Raportul finalde acordare a posibilităţii şi altor instanţe judecătoreşti de a intra în programul de pilotare;

- transmiterea, către Ministerul Justiţiei, a observaţiilor formulate de direcţiile de specialitate ale Consiliului şi de instanţele judecătoreşti, cu privire la propunerile din Raportul final de modificare a Legii nr.304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a fi avute în vedere cu ocazia modificării acestui act normativ.

În prezent, la nivelul Ministerului Justiţiei se analizează propunerile de modificare a actelor normative incidente, în scopul introducerii instituţiei managerului de instanţă la nivelul sistemului judiciar românesc. Astfel de analize se efectuează şi la nivelul de grupului de lucru constituit la nivelul acestui minister, din care face parte şi un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii şi care are ca obiectiv elaborarea principiilor şi direcţiilor generale care vor sta la baza modificării Legii nr. 567/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

 

f) Analiza primului proces de evaluare a magistraţilor, în temeiul noului cadru normativ

Realizarea unei analize a primului proces de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor, desfăşurat în baza noilor dispoziţii, precum şi formularea de propuneri de îmbunătăţire a procedurii de evaluare a reprezentat una dintre principalele direcţii de acţiune asumate de Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere şi Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 22 iulie 2009.

Preocupările pentru eficientizarea actualului cadru privind evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor au continuat şi în anul 2010, prin activităţile desfăşurate în cadrul Proiectului Twinning "Creşterea eficienţei sistemului de evaluare profesională a magistraţilor", implementat în perioada ianuarie - iunie 2010 de către Consiliul Superior al Magistraturii din România în parteneriat cu Consiliul Superior al Magistraturii din Italia, care au constat în: vizite la instanţe şi parchete din Bucureşti şi din ţară; întâlniri cu magistraţi evaluaţi, membri ai comisiilor de evaluare şi formatori în evaluare de la instanţe şi parchete de nivele de jurisdicţie diferite; centralizare de chestionare comunicate instanţelor şi parchetelor; conferinţa din data de 24 februarie 2010 cu reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea; conferinţa internaţională cu privire la cele mai bune practici ale sistemelor de evaluare profesională a magistraţilor în Europa.

Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului s-au concretizat atât prin elaborarea unor propuneri de îmbunătăţire a sistemului actual de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, cât şi prin elaborarea unor propuneri privind crearea procedurilor şi metodologiei necesare în vederea introducerii evaluării sistemului judiciar în România, inclusiv prin elaborarea unui studiu de drept comparat privind evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor.

Pornind de la deficienţele constatate cu privire la primul proces de evaluare realizat în baza noilor dispoziţii, pe baza propunerilor cuprinse în Raportul privind analiza procesului de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, elaborat de către Direcţia resurse umane şi organizare în anul 2009, a concluziilor rezultate în cadrul atelierelor de lucru în domeniul evaluării profesionale organizate în cadrul Programului Phare 2006 - Întărirea capacităţii Consiliului Superior al Magistraturii de a-şi îndeplini atribuţiile, precum şi a propunerilor preliminare elaborate în cadrul Proiectului Twinning "Creşterea eficienţei sistemului de evaluare profesională a magistraţilor" (propuneri supuse dezbaterii şi în şedinţele Comisiei resurse umane şi Comisiei juridice) în şedinţa din 30 septembrie 2010 a Plenului Consiliului au fost aprobate propunerile de completare şi modificare a Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor şi a Ghidului de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor.

Modificările şi completările aduse legislaţiei secundare privind evaluarea profesională s-au făcut în limitele impuse de actualul cadru normativ şi au ca scop eficientizarea desfăşurării procesului de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor din perioada 2008 - 2010, proces care va avea loc în luna februarie 2011.

De asemenea, este de menţionat că, pe baza analizei efectuate privind actualul sistem de evaluare, în cadrul Comisiei resurse umane au fost elaborate şi propuneri de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având ca scop creşterea eficienţei evaluării activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor.

g) Îmbunătăţirea procesului de unificare a practicii judiciare

În anul 2010 au avut loc 7 întâlniri ale Comisiei de Unificare a practicii judiciare în cadrul cărora au fost dicutate un număr de 221 probleme de drept.

Comisia de unificare a coordonat, prin preşedinte său, domnul judecător Anton Pandrea, activităţile derulate în cadrul programului Twinning PHARE RO/2007-IB/JH/01 „Unificarea jurisprudenţei instanţelor şi parchetelor din România" care a beneficiat de asistenţa Germaniei prin Fundaţia Germană pentru Cooperare Legală Internaţională (IRZ), activităţi ce au avut loc în perioada august 2009 - august 2010.

Programul a inclus evaluarea cadrului legislativ existent şi a practicii judecătoreşti din România referitoare la interpretarea şi aplicarea unitare a legii şi elaborarea de propuneri de măsuri legislative în acord cu cele mai bune practici din Uniunea Europeană, elaborarea unei metodologii privind o abordare unitară de soluţionare a cauzelor şi iniţierea diseminării metodologiei în cadrul sistemului judiciar şi Consolidarea eforturilor pentru asigurarea unei jurisprudenţe consecvente în anumite domenii de drept în care lipsa unei practici unitare este resimţită mai acut.

În cadrul acestui program a fost elaborat „Manualul de Metodologie pentru o abordare unitară în soluţionarea cauzelor" conţine aspecte de metodică a soluţionării unui dosar, pentru ca dosarele să fie instrumentate în aceeaşi modalitate de către toate instanţele.

În data de 25 octombrie 2010, proiectul „Manualului de Metodologie pentru o abordare unitară în soluţionarea cauzelor, a fost publicat pe website-ul Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu o invitaţie lansată instanţelor pentru a trimite comentarii referitoare la acest document.

Judecătorii şi procurorii care au alcătuit proiectul Manualului în cadrul proiectului de înfrăţire instituţională „Unificarea jurisprudenţei instanţelor şi parchetelor din România"şi-au reluat activitatea în cadrul unui Grup de lucru sub coordonarea celor doi lideri de proiect ai Programului de Twinning, domnul preşedinte Anton Pandrea şi domnul dr. Dieter Schlafen în vederea întocmirii unor ghiduri de orientare pe baya acestui document. De asemenea, Fundaţia Germană pentru Cooperare Juridică Internaţională (IRZ) şi-a exprimat intenţia de a sprijini această activitate şi în viitor.

În cadrul programul Twinning PHARE RO/2007-IB/JH/01 „Unificarea jurisprudenţei instanţelor şi parchetelor din România" a fost elaborat un proiect de lege privind promovarea practicii unitare la nivelul instanţelor judiciare, care vizează promovarea practicii unitare, precum şi calitatea actului de justiţie în anumite domenii de drept importante şi sensibile.

Proiectul prevede şi anumite mecanisme procedurale, care să funcţioneze în aşa fel încât folosirea acestora să genereze o practică unitară, atât pe plan orizontal, în special la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cât şi pe plan vertical, adică de