Lansare la Lisabona Vanzatorul de trecuturi - o punte peste timpuri si spatii lusofone

O după-amiază caldă, de final de primăvară lisaboneză, a reuşit să adune, într-unul din noile amfiteatre ale Facultăţii de Litere a Universităţii din Lisabona, un public preponderent academic, atras nu numai de personalitatea jovială, dar şi de calitatea indubitabilă a scrierilor lui José Eduardo Agualusa. Vineri, 21 mai 2010, a avut loc un eveniment literar de excepţie, organizat în cadrul „Lunii Africii" de către CLEPUL (Centrul de Literaturi şi Culturi Lusofone şi Europene), Grupul Editorial Corint din Bucureşti şi Editura Dom Quixote din Lisabona.

Este vorba de lansarea versiunii în limba română a romanului Vânzătorul de trecuturi (O Vendedor de Passados) publicat de Editura LEDA (Grupul Editorial Corint), în anul 2009 în traducerea Ancăi Milu-Vaidesegan. Romanul scriitorului angolez José Eduardo Agualusa, unul din cei mai la modă scriitori africani de limbă portugheză, cu un succes notabil atât în rândul criticii de specialitate, cât şi al publicului larg, a câştigat „Independent Foreign Fiction Prize 2007, fiind, totodată şi romanul cu cele mai numeroase traduceri.

Ineditul lansării l-a constituit faptul că a fost vorba de o carte publicată în România. Practic, lansarea a constituit un pretext pentru o „tertulie" literară care, prin participarea unor personalităţi ale lumii academice şi literare portugheze, s-a transformat rapid într-un veritabil periplu cultural afro-luso-român, cu abordări dintre cele mai originale, privind istoria, geografia, tradiţiile cultrale şi realităţile politico-sociale ale spaţiului african de limbă portugheză.

Este o onoare să menţionăm, prezenţa, alături de celebrul scriitor, a Prof. Univ. Annabela Rita (Preşedinta Centrului de Literaturi şi Culturi Lusofone şi Europene) a Prof. Univ. Fernando Cristóvão (Director-adj. al Centrului de Literaturi şi Culturi Lusofone şi Europene), a Prof. Univ. José Eduardo Franco, a scriitoarei angolane Ana Paula Tavares şi a Prof. Univ. José Horta (Şeful Catedrei de Studii Africane a Facultăţii de Litere), a istoricilor Maria João Coutinho si Rosa Fina, membre ale CLEPUL. Nu în ultimul rând, se cuvine a aminti de Prof. Dr. Simion Doru Cristea care a făcut o recenzie cât se poate de inspirată, doctă şi documentată a romanului Vânzătorul de trecuturi, abordând tema timpului şi a curgerii sale din perspectivă borgesiană si vergiliană. Prezentarea domniei sale a fost cu atât mai interesantă, prin oferirea unor citate, atât în limba română cât şi în limba portugheză, care, prin alegerea inspirată, au suscitat o adevărată încântare în rândul publicului, surprins de similitudinile lexico-fonetice dintre cele două idiomuri şi, fără doar şi poate, cucerit de sonoritatea limbii noastre.

Agualusa a fost succint prezentat de scriitoarea Ana Paula Tavares, pe care o consideră „mama sa literară", ea descoperindu-l, în urmă cu câţiva ani, în cercurile literare din Luanda, având un rol hotărâtor în încurajarea şi promovarea lui în lumea literelor nu numai lusofone, dar şi internaţionale.

Fiind un scriitor de mare talent, dar şi o prezenţă extrem de agreabilă, care reuşeşte să atragă şi să capteze un public numeros, fiind, neîndoielnic un răsfăţat al criticilor şi cititorilor, Jose Eduardo Agualusa a fost asaltat de un tir continuu de întrebări din partea studenţilor, profesorilor, cercetătorilor în domeniul istoriei Africii şi al relaţiilor afro-lusitane. Cu atât mai mult cu cât a fost o adevărată performanţă organizarea, în timp record, a acestei lansări, având în vedere că scriitorul se află într-o perpetuă pendulare între Lisabona, Luanda şi Rio de Janeiro (unde deţine o mică editură). Vorbind despre diversele sale scrieri (romane, povestiri), despre modul în care le-a conceput, despre personajele pe care le imaginează şi care îşi conturează existenţa pe măsură ce naraţiunea avansează, scriitorul şi-a manifestat satisfacţia faţă de calitatea versiunii româneşti, reliefând faptul că o traducere bună este, practic, o rescriere a operei în cauză, conferindu-i, astfel, şansa supravieţuirii într-un alt context lingvistic şi cultural. Nu putem să nu pomenim cât de plăcut surprins a fost, când un profesor portughez a remarcat că, în urma unei vizite făcute la Cluj, cu un an înainte, a văzut cartea Vânzătorul de trecuturi expusă la loc de cinste, în vitrina celei mai mari librării din oraş. Desigur că ne-am exprimat şi noi dorinţa şi speranţa ca literaturile africane de limbă portugheză să suscite un interes din ce în ce mai crescând în rândurile editurilor româneşti care, ar avea, fără îndoială, mult de câştigat, prin publicarea unor opere de certă valoare, dar insuficient cunoscute.

Anca Milu-Vaidesegan

Lisabona, 2010