Moșii de vară (Moșii de Rusalii sau Moșii de oale)

Tradiții și obiceiuri identificate și promovate în cadrul campaniei de comunicare online ”Cultura și tainele pâinii”, derulate de Russenart Communications și Gold Maya.
 
Moșii de vară reprezintă o sărbătoare precreștină care precede Duminica Rusaliilor și care face parte din vechiul cult al Moșilor și strămoșilor.
 
Conform lui Romulus Vulcănescu (Mitologie română), poporul român a păstrat un cult complex (domestic, comunitar, funerar, sărbătoresc și ludic) acestor moși și strămoși, menținut prin transmiterea din generație în generație, până la începutul secolului XX.
 
Între comunitatea viilor și a morților s-a păstrat o permanent legătură în viața poporului roman, prin pomelnice, praznice, pomeni, sâmbete ale morților și sărbători funerare.
 
Conform etnografului și folcloristului român, Sim. Fl. Marin, cultul moșilor la români cuprinde pomeni și jertfe aduse acelor morți care s-au identificat cu destinele comunităților.
 
Cultul moșilor și strămoșilor cuprindea 19 zile tradiţionale: Moșii de Crăciun, Moșii de iarnă, Moșii de paresimi, Moșii de Florii, Moșii de Joia Mari, Moșii de Paşti, Moșii de Sângeorge, Moșii de Ispas, Moșii de Rusalii, Moșii de Rusitori, Moșii de Sânziene, Moșii de Sân-Petru, Moșii de Sântilie, Moșii de Schimbarea la faţă, Moșii de Sânta Maria, Moșii de Ziua crucii, Moșii de Sân Medru, Moșii de Mărţişor, Moșii de Corastră. (Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei, 1985, Bucureşti, p. 326).
 
Moșii de vară – obiceiuri și tradiții
Mosii de vara, tinuti in sambata Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. Inainte se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi.
 

Sarbătoarea este ținută în special de femei care adună din timp cele necesare pentru pomenirea moşilor și de împărţit la rude, vecini şi săraci.
 
În prezent Sărbătoarea Moşilor de vară este încreştinată, tradițiile și obiceiurile sale fiind combinate cu traditiile de Rusalii iar darurile care sunt destinate moşilor se sfinţesc.
 
Darurile sunt duse la biserică într-un coş de răchită, cu toartă, pe care se pune un şervet cusut cu motive naţionale sau un prosop nou, peste care se aşează cele necesare: o sticlă de vin lângă colivă, prescură, căpeţel, lumânari, tămâie. O parte din coliva de pe fiecare platou este tăiată (luată) de dascăl (de cântăreţ) şi rămâne la biserică. În biserică mai rămân, pe lângă colivă, prescura şi căpeţelul. Fiecare femeie merge cu un pomelnic în faţa altarului, dându-l preotului, cu o sumă de bani, spre a citi, în timpul slujbei, acest pomelnic, cu numele morţilor ei. Separat sunt plătiţi dascălul şi clopotarul.
 
După ce se termină slujba, femeile merg la cimitir, unde preotul şi dascălul, unul pe o parte a cimitirului, celălalt pe cealaltă, vin la fiecare mormânt. Femeile între timp au aprins lumânările, la capul celui decedat. Fiecare femeie aprinde lumânări la mormântul morţilor săi, pune flori şi tămâiază.
 
Fiecare femeie, lângă mormântul morţilor săi, dă sticla cu vinul sfinţit preotului sau dascălului, care, în timp ce se roagă, stropesc cu el mormântul. În timp ce preotul stropeşte mormintele cu vin, clopotul bate încontinuu. Fiecare femeie aprinde lumânări la mormântul morţilor săi, pune flori şi tămâiază.

 
Întrucât ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, mormintele sunt curățate si impodobite din timp iar lumânările ard intreaga perioada în care se desfasoară ceremonialului de pomenire. Împăcarea sufletelor morților și întoarcerea lor fără incidente în morminte depinde de bogăția ofrandelor (pomenilor) și de respectarea ritualului.
 
Ajunse acasă, femeile împart la săraci, la vecini şi rude cele pregătite în acest scop: colaci, alimente, ouă, dulciuri şi vasul în care se pun acestea.
 
Cand se împart oale de pământ sau străchini, la moşii de vară, se leagă de toartă bucheţele de flori sau cireşe și sunt umplute cu lapte, vin sau apă. De Moşi nu se consumă deloc băuturi alcoolice.
 
Cultul strămoșilor, prin pomana colacului ritualic și a primelor fructe se îmbină cu obiceiul culinar al plăcintei cu poame (cireșe, vișine, căpșuni) când finii veneau la casa nașei și a moașei lor, cu prima ofrandă a lui Cireșar ca legătură a nașterii cu prima recoltă de fructe.