Medicii și asistenții medicali din România au început deja să demisioneze

  Demisiile medicilor și ale asistenților medicali au început deja de câțiva ani, putând fi constatate în numărul tot mai mare al celor care părăsesc România pentru căutarea unui trai mai bun. Dacă ele vor fi urmate de „demisiile” pacienților români nu putem decât să constatăm faptul că este vorba de demisii din calitatea de cetățean al acestui stat.
 
  Migrația afectează în mod iremediabil capacitatea sistemului de a acorda servicii medicale de calitate.
 
  Intenția clară de migrație, urmată de demersuri în acest sens, se menține de cca. 7 ani între 12 și 14% din totalul salariaților din sănătate. Cca. 40% dintre salariații din sănătate iau în considerare posibilitatea plecării în alte state.
 
  Plecarea colegilor are drept principale efecte asupra celor rămași sporirea sarcinilor de serviciu și prelungirea programului de lucru, accentuate de blocarea angajărilor în sistemul sanitar, fără ca acestea să fie dublate de creșterea proporțională a veniturilor.

 
  Cca. 84% din salariați reclamă deficit de personal la locul de muncă. Peste 56% dintre salariați indică un nivel mare și foarte mare de stress la locul de muncă. Riscul de îmbolnăviri profesionale se situează pe primele locuri între factorii care afectează calitatea vieții profesionale, fiind indicat de peste 60% dintre respondenți.  Cca. 82% dintre salariați sunt nemulțumiți față de salariul pe care-l au; 30% din ei indică un nivel foarte mare al insatisfacției. Grija față de pacienți ocupă primul loc în opțiunile salariaților.
 
  Acestea sunt doar câteva informații pe care le oferă Studiul privind nevoile specifice de consiliere si orientare profesionala ale salariatilor din sanatate, care poate fi accesat aici.
 
  Studiul relevă totodată câteva din principalele probleme ale formării continue, în principal faptul că menținerea competențelor și mai buna pregătire a personalului se face în mod aproape exclusiv pe cheltuiala salariaților, accentuând astfel impactul negativ asupra veniturilor.
 

Concluziile studiului indică liniile directoare pentru o strategie în domeniu, abordând responsabilitățile tuturor factorilor de decizie în acest sens.
 
În opinia noastră singura posibilitate de remediere urgentă a situației atât în ceea ce privește situația salariaților cât și cea a pacienților poate fi deschisă doar de o reformă a sistemului de finanțare a sănătății, care să aibă drept rezultat o creștere semnificativă a resurselor financiare alocate unităților sanitare. În acest sens, creșterea salariilor în sistemul sanitar depinde de câțiva pași esențiali de reformă a sistemului:
 

• Creșterea încasărilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (planul de măsuri în acest sens a fost transmis către Ministerul Sănătății prin mai multe documente programatice);
• Asumarea cheltuielilor sociale de sănătate (aferente pacienților care beneficiază de scutiri) de către stat, la nivelul de cost al acestora și nu prin intermediul unei asigurări plătită la nivelul minim al cotizației, așa cum se practică în acest moment;
• Stabilirea pachetului de bază de servicii medicale luând în considerare costurile de piață ale acestora - ca nivelul de servicii medical ce poate fi asigurat în mod real populației în baza resurselor colectate;
• Introducerea asigurărilor complementare, în condițiile unui nivel de deductibilitate cât mai ridicat.

 
Președinte,
Viorel ROTILĂ