Delta Dunarii durabilitatea merita

Trei ani de implicare intensă se apropie de sfârşit: Pe data de 23 septembrie Prietenii Naturii Internaţional (NFI) şi Prietenii Naturii România au invitat la conferinţa de închidere a iniţiativei Delta Dunării – Peisajul anului 2007-2009.

Motto-ul Promovarea economiei durabile – cheia conservării naturii &biodiversităţii , a fost ales în mod deliberat, după cum a explicat seretarul general al NFI, Christian Baumgarter: “ În aceste timpuri de criză am vrut să subliniem încă odată potenţialul economic al unor soluţii durabile, concentrându-ne asupra a două sectoare economice importante ale regiunii: utilizarea stufului şi turismul.

”Ambele aspecte au jucat un rol major în cadrul proiectului Peisajul anului, deşi acestea s-au desfăşurat în contexte diferite: în timp ce dezvoltarea turismului (durabil) este o chestiune aflată în mod constant în centrul discuţiilor publice, după cum reiese din numeroasele seminarii, proiecte şi strategii utilizarea durabilă şi inovativă a stufului a fost dezbătută, până în prezent, doar de către experţi.

Acest lucru se poate schimba în curând: o audienţă de 50 de persoane – printre care s-au numărat primari din satele deltei, decidenţi regionali, antreprenori în domeniul prelucrării stufului, profesori şi elevi ai liceelor tehnice – a urmărit introducerea făcută de Rudolf Denk privind fascinantele posibilităţi de utilizare a stufului, care nu sunt utopice – după cum au demonstrat numeroasele exemple din Austria şi Germania, ci sunt deja o realitate în cadrul arhitecturii inovative şi eficiente din puncte de vedere energetic.

Stuful – o resursă regenerabilă la îndemână

Datorită caracteristicilor fizice, stuful este un material de construcţie ideal: este rezistent, dar uşor; păstrează căldura şi absoarbe zgomotul, şi poate fi combinat perfect cu alte materiale cum ar fi chirpici, calcar, lemn şi beton.

Avantajele sunt apreciate în arhitectura modernă, în cadrul căreia panourile prefabricate de stuf, având grosimi şi consistenţe diferite combină armonios confortul sporit cu calităţile sale ecologice: sunt produse fără aditivi chimici, nu implică emisii şi deşeuri şi pot fi debarasate prin realizarea de compost.

“În prezent, materialele de construcţie ecologice sunt importate din Austria în România. Dece, din moment ce acestea ar putea fi produse aici în Delta Dunării cu uşurinţă, unde materiaprimă creşte chiar în spatele curţii?” s-a întrebat expertul din zona lacului Neusiedl (Austria).“Aici, soluţia optimă ar consta în crearea unui flux economic circular, la nivel regional, caresă cuprindă recoltarea, procesarea, comercializarea şi utilizarea.

”Un circuit economic ar satisface deasemenea şi necesităţile ecologice, după cum afirmăSilviu Covaliov, expert al Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării:“Stuful trebuie recoltat la intervale regulate pentru a menţine balanţa nutrienţilor stabilă şipentru a evita colmatarea. În prezent se recoltează (şi exportă) doar stuful de calitatesuperioară utilizat la acoperişe, în timp ce arii întinse de stuf neexportabil şi de calitate redusăse transformă într-o problemă ecologică din ce în ce mai gravă.

”Acest stuf poate fi procesat şi utilizat ca material de izolaţie termică, fie sub formă granulată sau fulgi.

Acest lucru reprezintă încă o viziune în Delta Dunării, dar o viziune fezabilă.Deşi există încă chestiuni nesoluţionate, cum ar fi controlul de calitate al UE şi, bineînţeles,preocupări cu privire la costuri, Rudolf Denk este convins: “Adevăratele obstacole sunt înmintea noastră. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în regiunea noastră. Din acest motiv este atât deimportant să găsim parteneri combatanţi şi să creem exemple bune.

”O modalitate ar fi prin implicare publică. În cazul regiunii Neusiedl, Administraţia ParculuiNaţional a decis, din motive economice şi de calitate, utilizarea pentru centrele de vizitatoriizolaţie de stuf – demonstrând locuitorilor şi vizitatorilor, printrun efect adiţional, “căfuncţionează”. De ce nu se procedează la fel şi în cadrul unuia dintre noile centre de vizitatoriplanificate în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării?

Expoziţii la Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării

În vederea conştientizării, la un nivel mai înalt, Prietenii naturii au organizat împreună cuCentrul Muzeal Eco-Turistic expoziţia Aurul verde – utilizarea tradiţională şi inovativă astufului, care a fost inaugurată official la sfârşitul seminarului. Această expoziţie va putea fivizitată la Centrul de eco-turism din Tulcea până la sfârşitul lunii noiembrie, urmând ca apoisă fie prezentată în diferite locuri din deltă.

În paralel cu expoziţia de stuf a fost expusă o selecţie a celor mai bune fotografii din cadrulCampionatului de Fotografie NFI 2008 intitulat Dunărea şi tributarii săi. Această competiţiea fost organizată în cooperare cu Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea(ICPDR) iar fotografiile au fost deja expuse la Viena şi Budapesta.La răscruce: dezvoltarea turismului în Delta DunăriiDezvoltarea şi promovarea turismului durabil în Delta Dunării, atât la nivel conceptual, cât şiîn ceea ce priveşte măsurile ce se impun, a fost principalul obiectiv avut în vedere prinPeisajul anului. Din acest motiv, discuţia Turismul în deltă – quo vadis? a avut ca scoptrasarea concluziilor cu privire la toate eforturile depuse şi să specifice paşi şi responsabilităţiconcrete.La această discuţie au participat doi dintre cei mai importanţi actori locali: AdministraţiaRezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) şi Consiului Judeţea Tulcea, precum şi experţiregionali, naţionali şi internaţionali care au fost implicaţi în mod activ în dezvoltareaturismului în regiune, în ultimii trei ani1.

Andrei Blumer, reprezentantul Asociaţiei de Ecoturism din România (AER) a începutdiscuţia, sintetizând propunerile cheie a recent publicatei Strategii de zonare pentru recreere1 Andrei Blumer, AER; Carmen Chasovschi, GTZ Romania; Liliana Ivancenco, ARBDD; Alois Lang, NPNeusiedler See şi Seewinkel (AU); Octavian Motoc, TCC; Eugen Petrescu, Societatea Ornitologică Română(SOR) ; moderator: Christian Baumgartner, NFI.şi turism în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării2. Strategia clarifică şi concretizeazărecomandările conceptelor anterioare în paşi practici şi viabili:

- stabilirea unui număr de opt zone majore diferite de recreere şi turism în deltă, fiecareavând un profil individual pentru grupuri ţintă diferite, dar întotdeauna în strictă concordanţă şi adaptat la necesităţile de conservare a naturii

- înfiinţarea unui Comitet Regional de Turism, ca un organism de coordonare şi orientatspre servicii, care să includă actorii locali regionali publici şi privaţi, în special intreprinderile mici şi mijlocii (IMM), în calitate de parteneri egali. Sarcinile sale: săcreeze oferte de turism durabil, să dezvolte şi să promoveze marca Delta Dunării şi săofere instruiri privind serviciile de turism

- urmarea principiului “slowing down”: crearea unor oferte care să determine turiştii săaibă un sejur prelungit, crescând astfel beneficial local

- definirea unei Propuneri Unice de Vânzare (Unique Selling Proposition - USP) pentruîntreaga Deltă a Dunării pe piaţa europeană, fundamentată pe biodiversitatea şi culturasa extraordinară.

Pentru Alois Lang, expert în turismul internaţional şi co-autor al strategiei, este decisivădiferenţierea între activităţi de recreere şi turism . “Recreerea înseamnă: oameni careutilizează infrastructura, care îşi aduc mâncarea de acasă şi care creează deşeuri, dar nu bani.Doar turiştii care îşi petrec noaptea aici generează venituri semnificative la nivel local.

Din acest motiv este foarte importantă crearea unor oferte “slow-down” – în afara faptului că estesingurul mod în care se poate experimenta unicitatea deltei. Noul aeroport din Tulcea vadetermina, dimpotrivă, accelerarea turismului din deltă, dacă nu sunt dezvoltate oferte localespeciale pentru acest grup ţintă.”Dar ce face atât de dificilă cooperarea şi care ar fi rolul specific al fiecărei părţi interesate?“Românilor le place să stea în jurul mesei, dar o fac stând cu spatele. Din acest motiv trebuiesă ne întoarcem şi sa lucrăm împreună în cadrul aceluiaşi nivel şi la niveluri diferite. Oameniitrebuie încă să înveţe valoarea cooperării”, a concluzionat Carmen Chaşovschi din experienţasa participând la crearea structurii regionale de turism în Bucovina sau supervizând formareaadministratorilor de pensiuni din deltă.Din partea ARBDD, Liliana Ivancenco a subliniat responsabilitatea ce revine autorităţii de aasigura conservarea naturii şi biodiversităţii deltei, printr-un management al turiştilor adecvat. “ Înprimul rând trebuie să analizăm capacităţile de susţinere a diferitelor zone şi să elaborăm un sistem demonitorizare funcţional. În acelaşi timp dorim să intrăm în dialog cu turiştii, de exemplu prinintermediul unor elemente interactive pe website-ul nostru.” Rezultatele monitorizării ar ajuta laactualizarea şi revizuirea strategiei comune pentru turismul durabil.Pentru Consiliul Judeţean Tulcea este mult mai dificilă definirea unei poziţii clare, deoareceaceastă înstituţie trebuie să ţină cont de multe interese diferite. “Parteneriatele Public-Privat arputea contribui la dezvoltarea sectorului turistic, într-un mod sustenabil, dar din păcate nuexistă reglementări juridice în România, privitoare la acest domeniu”, a explicat OctavianMotoc ambiguitatea actuală a atitudinii Consiliului Judeţean.2 Benabdallah, J./ Blumer A./ Lang A.: Strategia de zonare pentru recreere şi turism în Rezervaţia BiosfereiDelta Dunării – un instrument pentru conservarea naturii şi dezvoltarea locală comandat de World Wide Fundfor Nature, Danube Carpathian Programme, Romania, 2009

Concluzie:

Dezvoltarea turismului în Delta Dunării se află la răscruce. Vestea bună: numeroaseledezbateri şi eforturile depuse în ultimii ani au dat rezultate. Soluţiile durabile sunt laîndemână.Acum este timpul pentru ca decidenţii publici (şi privaţi) să facă paşii necesari nudoar pe hârtie, ci în practică. Unde extistă voinţă (politică) există şi o cale. Chiar mai mult deuna!Stefanie Röder, 07-10-2009