Guvernul României Actele normative adoptate în cadrul ședinței Guvernului României din 25 aprilie 2024

 
INFORMAŢIE DE PRESĂ
privind actele normative adoptate în cadrul ședinței
Guvernului României din 25 aprilie 2024
 

 
 

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, o ordonanță de urgență prin care Compania Națională de Investiții (CNI) devine structură de implementare pentru noi proiecte cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență, din domeniul sănătății, turismului și culturii și al bunei guvernanțe.
Actul normativ aprobat modifică și completează cadrul legal care să permită utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, pentru implementarea jaloanelor și țintelor din PNRR în diverse domenii. Printre aceste domenii se regăsesc:

Valoarea totală a celor trei proiecte de modernizare a sediilor Judecătoriilor din Buzău și Galați și Alba este de peste 276 milioane de lei.
Aceste modificări legislative sunt destinate să permită implementarea și finanțarea eficientă a acestor proiecte esențiale pentru dezvoltarea și îmbunătățirea diferitelor sectoare ale economiei.
Comunicatul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: https://bit.ly/3Uyyigg
 
 

Prin hotărârea adoptată de Guvern se aprobă deschiderea unui punct de trecere a frontierei de stat la Beba Veche (România) - Kübekháza (Ungaria), în vederea descongestionării traficului rutier în zonă și pentru a facilita trecerea atât în Ungaria, cât și în Serbia (prin Ungaria). Punctul de trecere a frontierei va fi destinat traficului internațional de persoane, precum și traficului internațional de mărfuri, până la limita de greutate totală de 3,5 tone. Data deschiderii se va conveni pe cale diplomatică, după crearea condițiilor necesare de personal, tehnice și de infrastructură.
De asemenea, se reglementează preluarea unui sector de drum județean din domeniul public al județului Timiș și din administrarea Consiliului Județean Timiș, în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a infrastructurii Rutiere – S.A. și se încadrează în categoria funcțională a drumurilor de interes național.
 

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.
 

Portul Drobeta Turnu Severin va beneficia de investiţii de 124,56 milioane lei, urmând a fi modernizat, potrivit unei Hotărâri de Guvern aprobate astăzi de Executiv. Prin acest act normativ, se aprobă indicatorii tehnico-economici și se alocă fondurile necesare pentru reabilitarea a două dintre cele trei amplasamente ale portului Drobeta Turnu Severin, respectiv în portul comercial și portul de pasageri.
Pentru portul comercial, principalele lucrări planificate includ: reabilitarea cheului vertical existent pe întreaga lungimea de 300 m, reabilitarea platformei și a liniilor de cale ferată pe o distanță de 260 m, precum și reabilitarea platformei de beton pentru depozitare-operare de mărfuri pe o suprafață de 3.500 mp.

Pentru portul de pasageri, se vor realiza următoarele tipuri de lucrări: reabilitarea cheului pereat existent, cu o lungime de 580 m, prin refacerea locală a betonului degradat din pereu și grinda intermediară; modernizarea cheului pe o lungime de 170 m; reabilitarea a 10.850 mp de platforme și drum; reabilitarea a 3.040 mp de trotuare de-a lungul cheului; montarea a două stații de alimentare cu energie electrică pentru autoturisme (11 sisteme duble de alimentare 1×5, 2×3).
Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de 124,56 milioane lei, iar durata de realizare a investiției este de 24 luni.
Lucrările de refacere a cheului vertical vor contribui la dezvoltarea traficului de mărfuri în port. De asemenea, prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii portuare se vor asigura condiții optime de lucru, desfășurarea normală a activităților specifice și se vor crea noi locuri de muncă. Aceste investiții vor duce la dezvoltarea locală și regională.
Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile prin Program Transport (PT) 2021-2027 și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu ceastă destinație, conform programelor de investiții publice aprobate potrivit legii.
 

Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru construirea unui nou stadion dedicat fotbalului (categoria 4 UEFA) în Timișoara.
Cu o capacitate de 30.000 de locuri, această investiție de aproximativ 837 de milioane de lei va fi de tipul stadioanelor dedicate fotbalului, fără pistă de atletism, cu tribunele construite imediat în jurul terenului. Cea mai mare parte a finanțării va fi asigurată din bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, contribuția autorităților locale fiind de 22 de milioane de lei.
Durata de execuție a proiectului este estimată la 26 de luni.
Comunicatul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: https://bit.ly/3Uyyigg
 

 

Actul normativ aprobat aduce o serie de modificări și completări la Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, aprobate prin HG nr. 94/2006.
Hotărârea stabilește eliminarea obligației persoanei fizice majore alta decât părinte sau tutore, care însoțește minorul la ieșirea din țară, de a prezenta certificatul de cazier judiciar. Polițiștii de frontieră pot verifica situația judiciară a însoțitorilor adulți ai minorilor, prin intermediul Sistemului Naţional de Evidență Informatizată a Cazierului Judiciar – ROCRIS, iar cazierul judiciar poate fi emis pe loc. Polițiștii de frontieră au acces la cele mai recente informații cuprinse în certificatul de cazier judiciar al unei persoane.
Prevederile au fost deja cuprinse în Legea nr. 329 din 2023 care modifică Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, iar acum se elimină și din Normele metodologice.
În plus, se reglementează posibilitatea de expediere a pașaportului simplu electronic, prin servicii de curierat, la orice adresă de pe teritoriul României, cu costurile acoperite de solicitant, expedierea în cauză realizându-se în contul sumei plătite cu titlu de contravaloare a pașaportului. Sistemul va fi operaționalizat de la data asigurării condițiilor tehnice necesare, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2025.
 

Prin această hotărâre, se alocă fonduri în valoare de circa 9,33 miliarde lei pentru plata în avans, respectiv la începutul lunii mai, a pensiilor şi a altor drepturi prevăzute de legi speciale, aferente lunii aprilie 2024. 
Din această sumă, circa 8,3 miliarde de lei se asigură de la bugetul asigurărilor sociale de stat, respectiv un miliard de lei de la bugetul de stat. 
Sumele prevăzute se virează de către Casa Naţională de Pensii Publice prin casele teritoriale de pensii până pe data de 30 aprilie 2024.
Comunicatul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale: https://bit.ly/3w7uCbY
 

Prin acest memorandum, se alocă suma de 8,3 miliarde lei pentru devansarea plății pensiilor, aferente lunii aprilie, de către Casa Națională de Pensii Publice.
Fondurile se asigură prin majorarea limitelor de credite bugetare și credite de angajament pentru bugetul asigurărilor sociale de stat. 
Comunicatul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale: https://bit.ly/3w7uCbY
 

Memorandumul a fost aprobat.
 

Pentru a susține sistemul național de IT&C pe piețele emergente și a face posibilă accesarea de fonduri externe, Guvernul a aprobat un Memorandum ce include următoarele măsuri strategice:
1. Realizarea cadrului legal de selectare a societăților comerciale, cu precădere IMM-uri din domeniul IT&C, pentru participarea la proiecte de transformare digitală finanțate de Comisia Europeană în Africa Regional Branch, Latin America and the Caribbean Branch și NEAR Branch.
2. Realizarea unei strategii naționale de promovare a sectorului de IT&C din România pe piețele emergente. Strategia are ca scop crearea unui proces de angrenare si co-design de proiecte și planuri investiționale împreună cu acele organizații ce se vor arata interesate să se implice cu expertiză și resurse, în grupurile de lucru aferente Digital Governance și Cybersecurity.
Sectorul digital din România a cunoscut o creștere rapidă, având un venit total de peste 14 miliarde euro, echivalentul a peste 6% din PIB-ul național. 
Începând cu luna iunie 2023, România  face parte din Digital for Development Hub (D4D), ceea ce deschide oportunitatea accesării de fondurile externe alocate de către Comisia Europeană.
Începând din anul 2017, Comisia Europeană a dezvoltat politica de Digital4Development (D4D) ce a devenit una dintre prioritățile de politică externă a Uniunii Europene în relația cu țările în curs de dezvoltare. Din totalul de 79,5 miliarde Euro alocate prin instrumentul Neighbourhood, Development and International Cooperation Instrument (NDICI) pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană preconizează că aproximativ 6 miliarde euro vor fi alocate proiectelor de digitalizare
Strategia Global Gateway a Comisiei Europene își propune să mobilizeze 300 miliarde euro în investiții private, iar unul din principale obiective sunt și investițile în domeniul digital.
 

Prin acest memorandum aprobat de Executiv se prevede posibilitatea de contractare a tuturor proiectelor selectate, în limita bugetului alocat prin HG nr.1235/2022 și OUG nr.124/2021, precum și aprobarea utilizării sumei neangajate din supracontractarea aferentă primului apel de proiecte, în valoare de 19,7 milioane euro, necesară pentru realizarea a 148,6 km de rețele de alimentare cu apă, pentru a fi îndeplinit indicatorul final de 1.282 km.
Astfel, se propune semnarea contractelor aferente tuturor celor 225 de proiecte care au trecut de faza de selecție a apelului, pentru a putea fi îndepliniți indicatorii revizuiți, prin modificarea PNRR. Pentru implementarea Investiției 1, din cadrul Competentei 1 - ”Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori echivalenți”, indicatorii actualizați sunt de 1.282 km rețele de alimentare cu apă și 2.003 km rețele de canalizare. Alocarea financiară totală acordată pentru această investiție este de 780 de milioane euro (600 milioane euro, fonduri din PNRR, la care se adaugă 180 milioane euro supracontractarea, în procent de 30%).
Nesemnarea acestor contracte va genera un risc major ce poate conduce la nerealizarea indicatorilor și implicit sancțiuni financiare aplicate atât investiției cât și cererii de plată în cadrul căreia este transmisă investiția. Măsurile sunt necesare în scopul atingerii jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR.
 
 
Contact:
Biroul de presă al Guvernului