Comunicat de presă referitor la participarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la şedinţa de prezentare a raportului privind activitatea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Joi, 3 martie 2016, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecător dr. Livia Doina Stanciu, a participat la şedinţa de prezentare a  raportului privind activitatea desfăşurată în anul 2015 de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, eveniment ce a avut loc la sediul Institutului Naţional de Statistică.

 La eveniment au mai fost prezenți: ministrul justiţiei, doamna Raluca Prună, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna procuror Luminița Palade, consilierul prezidențial, doamna profesor universitar dr. Elena-Simina Tănăsescu, directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul Eduard Raul Hellvig, prim-adjunctul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul procuror Dimitrie Bogdan Licu, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice, precum şi ai altor instituţii publice.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având cuvântul în cadrul evenimentului, a adresat un mesaj de mulţumire conducerii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pentru invitaţia transmisă, felicitând cu acest prilej întregul corp profesional al Direcţiei pentru rezultatele deosebite obţinute în anul 2015, în lupta cu unul din cele mai crâncene şi perfide flageluri ale societăţii: criminalitatea organizată.

A mai remarcat, de asemenea, importanţa activităţii acestei structuri a Parchetului General, ce corespunde deplin cerinţei privind existenţa unui corp de profesionişti redutabili, capabili să facă faţă cu succes oricăror provocări, dar şi încărcăturii deosebite a muncii, profesioniști  de elită care, prin eforturile deosebite depuse, au ridicat semnificativ nivelul de încredere al opiniei publice în capacitatea de ripostă a instituțiilor statului împotriva celor care acționează în disprețul legii.

Preşedintele a mai arătat că, oricât de mari ar fi eforturile şi sacrificiile depuse de procurori şi, ulterior de instanţele de judecată, de a pune capăt răului social creat de flagelul crimei organizate, în lipsa unei atitudini intransigente în aplicarea măsurilor punitive dispuse odată cu condamnarea definitivă a celor care se fac vinovaţi de săvârşirea unor astfel de fapte, ne aflăm, ca societate, în faţa unui risc imens de a lipsi de eficienţă eforturile uriaşe depuse de sistemul judiciar în ansamblul său, dar şi de către celelalte structuri ale statului, în lupta cu principalele flageluri: corupţia şi crima organizată.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

******

*/Alocuţiunea/*


*/Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie/*

Domnule procuror şef,

Onorați membri ai prezidiului,

Distinși invitați,


Stimați  colegi,

Doamnelor și domnilor,

Mă simt onorată să iau parte, din nou, la şedinţa de bilanţ a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi vreau să încep prin a-i mulţumi domnului procuror şef  Daniel  Constantin Horodniceanu pentru invitaţia făcută şi prin a vă adresa, în numele tuturor judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cele mai calde felicitări pentru rezultatele obţinute în activitatea desfăşurată  în anul 2015.

Raportul de activitate întocmit de dumneavoastră relevă eforturile însemnate pe care le-aţi depus, la fel ca şi în anii anteriori, şi în decursul anului 2015, în lupta cu unul din cele mai crâncene şi perfide flageluri ale societăţii: criminalitatea organizată.

După cum se vede şi din acest bilanţ, care este un bilanţ nu doar realist, ci un bilanţ cât se poate de precis în termenii săi, DIICOT reprezintă o instituţie care şi-a dovedit în mod repetat rolul esenţial avut în cadrul structurii instituţionale a democraţiei româneşti, o instituţie ce a contribuit şi contribuie masiv, an de an, la creşterea credibilităţii sistemului judiciar prin creşterea credibilităţii efortului de a combate criminalitatea în plan intern şi de a colabora în scopul combaterii ei în plan european şi internaţional.

Am remarcat în mod deosebit creşterea semnificativă în anul 2015 a volumului de activitate, din datele raportate de dumneavoastră reieşind o creştere faţă de anul anterior de peste 22% a numărului cauzelor de soluţionat, dar şi o creştere de peste 28% a numărului cauzelor soluţionate sau a soluţiilor de trimitere în judecată.

Fără a mai intra într-o analiză de amănunţime a raportului dumneavoastră de astăzi, concluzia pe care îmi permit să o trag este aceea că, cifrele raportate în privinţa unei palete atât de largi a infracţionalităţii investigate (de la infracţiunile relaţionate traficului de fiinţe umane, traficului de droguri sau terorismului, până la cele relaţionate sferei economico-financiare, infracţiuni pe piaţa de capital, de evaziune fiscală, de spălare a banilor, etc) reprezintă cea mai vie dovadă a faptului că, în prezent, această structură a Parchetului General corespunde din plin cerinţei privind existenţa unui corp de profesionişti redutabili, capabili să facă faţă cu succes încărcăturii imense a muncii, să proceseze cum se cuvine şi în termenii legii o multitudine de informaţii, uneori sensibile, să ia decizii rapide şi eficiente, şi, mai ales, care să se afle întotdeauna, din punct de vedere creativ, înaintea reflexelor pe care infractorul le are în interiorul tuturor reţelelor de criminalitate organizată transnaţionale sau naţionale.

Dar dincolo de toate aceste rezultate consemnate scriptic, evaluabile în indicatori statistici clari şi precişi, şi fără îndoială obiectivi, vreau să vă spun că sunt foarte importante rezultatele avute în planul realităţii subiective, evaluabile mai ales prin intermediul impactului avut asupra opiniei publice, respectiv prin nivelul de încredere câştigat atât  în ochii cetăţenilor, cât şi în relaţiile cu restul instituţiilor cu care DIICOT îşi intersectează în mod firesc activitatea.

Şi vreau să vă spun că şi la acest capitol aveţi toate motivele să fiţi mândri. Cooperarea optimă la care aţi ajuns, vizibilă atât în plan intern, cât şi în plan extern, faptul că activitatea dumneavoastră este recunoscută şi apreciată de beneficiarii ei ultimi - cetăţenii acestei ţări- demonstrează o dată în plus eficacitatea şi concreteţea rezultatelor obţinute.

Stimați colegi,

Onorată asistenţă,

Este inutil, cred, să mai amintesc faptul că, activitățile ce compun crima organizată (evaziunea fiscală, contrabanda, spălarea de bani, prostituţia, proxenetismul, traficul de persoane, traficul  de minori, traficul de migranți, traficul de droguri, etc.) au un caracter secret şi bine organizat, din care cauză realizează un impact social deosebit de negativ, constituind un cancer perfid care vlăguieşte puterea societăţii, determină creşterea taxelor care se adaugă la preţul mărfurilor, periclitează siguranţa şi locurile de muncă ale cetăţenilor, aduce daune agenţilor economici aflaţi în competiţie, controlează prin forţa banilor factorii de decizie, ameninţă viaţa şi integritatea semenilor noştri, conducând, în final, la crearea unui mediu social ostil, caracterizat de sărăcie, violenţă şi insecuritate.

De aceea, munca acestei structuri a Parchetului General prezintă atâta importanţă pentru societate şi, până la urmă, pentru fiecare dintre noi în parte. Nu mă sfiesc să spun public faptul că, munca procurorilor DIICOT, ce implică, dincolo de profesionalism, integritate şi dăruire, în primul rând curaj, un curaj uneori nebun, de a ţine piept nu unor infractori obişnuiţi, ci capilor lumii mafiote, este o muncă eroică, plină de sacrificii şi de cele mai multe ori anonimă (sau, cel puţin, prea în mică măsură conştientizată la nivel de profunzime de către publicul larg), dar, desigur, prin aceasta, cu atât mai meritorie.

Dar aşa cum spuneam şi cu ocazia şedinţei de bilanţ a DNA, oricât de mari ar fi eforturile şi sacrificiile depuse de procurori şi, ulterior, de instanţe, de a pune capăt răului social creat de flagelul corupţiei şi al crimei organizate, în lipsa unei atitudini intransigente în aplicarea măsurilor punitive dispuse odată cu condamnarea definitivă a celor ce se fac vinovaţi de săvârşirea unor astfel de fapte, ne aflăm ca societate în faţa unui risc imens de a lipsi de eficienţă eforturile uriaşe depuse de sistemul judiciar în ansamblul său, dar şi de către toate celelalte structuri ale statului, în lupta dusă cu aceste două cumplite flageluri (corupţia şi crima organizată).

Lipsa de fermitate în aplicarea măsurilor punitive este manifestată, după cum am putut constata cu toţii, atât  prin uşurinţa cu care persoane condamnate la pedeapsa cu închisoarea beneficiază de reducerea pedepsei ca urmare a muncii depuse cu scrierea unor lucrări al căror caracter ştiinţific este cel puţin îndoielnic, cât şi prin acceptarea ca partea din dispozitivul hotărârilor de condamnare referitoare la confiscarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni să rămână neexecutată.

Mai ales acest ultim aspect, apreciez că prezintă o importanţă cu totul aparte.

Crima organizată presupune o întreagă reţea (formală sau informală) de indivizi, grupuri şi organizaţii între care există relaţii de complicitate, tăinuire şi acoperire reciprocă, în scopul satisfacerii unor interese materiale şi morale, publice sau private. Totodată, spre deosebire de infracţiunile şi delictele cu caracter „tradiţional” (furturi, spargeri, omoruri, infracţiuni contra proprietăţii şi persoanei etc.), cele care implică „gulerele albe” şi clanurile mafiote sunt mult mai grave şi costisitoare din punct de vedere al consecinţelor lor economice şi sociale. Această categorie de infracţiuni costă societatea de câteva ori mai mult decât întreaga clasă de infracţiuni şi delicte comise contra proprietăţii, fiind, în acelaşi timp, mult mai puţin conştientizată de către populaţie.

Dacă e să analizăm lucrurile din perspectiva studiilor criminologice, putem simplifica întreaga strategie de luptă împotriva crimei organizate astfel:

- forţa crimei organizate rezidă, în principal, în trei aspecte:

(1) extraordinara coeziune a membrilor diferitelor grupări;

(2) caracterul secret şi

(3)  forţa economică pe care aceste grupuri ajung să o dobândească tocmai ca urmare a activităţii lor infracţionale.

Prin urmare, eficienţa luptei duse împotriva crimei organizate nu poate fi dată decât de un răspuns pe măsură:

(1) o deosebită organizare a structurilor abilitate să lupte împotriva ei, însoţită de o solidă coeziune socială;

(2) destructurarea caracterului secret prin aducerea la lumina cunoştinţei publicului larg atât a faptelor cât şi a făptuitorilor, şi

(3) mai important decât orice, distrugerea forţei economice a grupărilor de crimă organizată, prin confiscarea cât mai rapidă şi, pe cât se poate, completă, a produsului infracţional, şi astfel, lipsirea membrilor acestor grupuri de beneficiul activităţii lor infracţionale.

Iar dacă primele două aspecte sunt în prezent –astfel cum o demonstrează  şi raportul de activitate prezentat astăzi de DIICOT – la un nivel cel puţin satisfăcător, în privinţa ultimului aspect mă tem că nu conştientizăm încă, la nivel de societate, gravitatea consecinţelor negative, pe care lipsa măsurilor de remediere a pagubelor produse prin infracţiuni, o are.

Cred cu tărie că nu ne mai permitem ca societate să nu ne recuperăm pagubele suferite în plan economic în urma săvârşirii faptelor asociate criminalităţii organizate. Este esenţial să înţelegem, în  primul rând, faptul că dacă vom permite membrilor crimei organizate să se bucure de beneficiul economic al activităţii lor infracţionale, efectul disuasiv al restului de pedeapsă aplicat este unul iluzoriu.

Stimate domnule procuror şef,

Stimaţi colegi,

La finalul intervenţiei mele de astăzi nu pot decât să vă felicit, încă o dată, pentru rezultatele obţinute în anul 2015 şi să vă încurajez să continuaţi în eforturile depuse în perfecţionarea şi creşterea eficienţei acţiunilor de prevenire şi combatere a marii criminalităţi.

Profesionalismul activităţii desfăşurate de dumneavoastră până în prezent, oglindită nu doar în cifrele raportate an după an, ci evidenţiată cel mai bine, din punctul de vedere al judecătorului (şi acum mă adresez dumneavoastră în această calitate), în modul în care sunt instrumentate dosarele ce sunt trimise în judecată,  mă face să am totala convingere că DIICOT dispune de o structură de personal formată din oameni capabili să suporte, din pasiune şi din dorinţa de a asigura respectul legii, privaţiunile unei munci grele, cel mai adesea anonime, aflaţi continuu sub stresanta presiune a unei imense răspunderi: răspunderea de a descoperi de fiecare dată ADEVĂRUL.

Acesta este motivul pentru care nu am nicio îndoială că, dispunând de o asemenea forţă profesională, DIICOT va reuşi să facă faţă cu succes tuturor provocărilor instituţionale ce îi stau în faţă şi în anul 2016.

În încheiere, vă doresc mult succes în activitatea viitoare, iar tuturor doamnelor şi domnişoarelor prezente azi în sală, să le doresc o primăvară cât mai frumoasă şi mai luminoasă, bogată în împliniri şi momente frumoase!

Vă mulţumesc!

*Judecător dr. Livia Doina Stanciu*

*Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție*