Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
„Joia verde“ sau Paştele ţiganilor Cine munceşte astăzi, atrage seceta şi dăunătorii în livezi
„Joia verde“ sau Paştele ţiganilor: Cine munceşte astăzi, atrage seceta şi dăunătorii în livezi
16 Apr, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
7113
Marime text
7113
Marime text
Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este numită Săptămâna Luminată și se termină în duminica următoare numită Duminica Tomii (a Sfântului Apostol Toma). Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare, care se termină după cincizeci de zile de la Paști, la Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).În unele regiuni ale ţării (Moldova, Muntenia, dar mai ales în Transilvania), în tradiţia locală există unele „sărbători“ care nu se regăsesc în calendarul creştin ortodox, nici în vreo carte bisericească sau sinaxar. Aceste „sărbători“ sunt destul de vechi, fiind respectate cu străşnicie, mai ales în mediul rural. Aşa se face că auzim de Joia necurată sau Joia rea (Joia de după Paşti din săptămâna luminată), care împreună cu prima joi de după Rusalii formează Joile verzi. În credinţa populară din Transilvania, femeile cred că, dacă muncesc de aceste sărbători, le va merge rău.
Aproape fiecare zi a săptămânii luminate (cea după Paşti), în vechime, era cinstită: marţea pentru boala cea rea, miercurea pentru tunete şi trăsnete, joia pentru grindină, vinerea pentru rodirea pământului.
Joia din Săptămâna Luminată poartă numele şi de „Joia Verde“, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, secetă şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea“ cere un ritual al morţilor: 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, două lumânări se aprind la toate cele patru capete iar apa astfel „binecuvântată“ se varsă apoi în fântâna din curte.
Obiecriuile strămoşeşti spun că celui ce lucrează în zilele de joi după Paşti şi marţi după Rusalii îi vor fi luate de Rusalii păsările şi animalele.Aproape fiecare zi a săptămânii luminate (cea după Paşti), în vechime, era cinstită: marţea pentru boala cea rea, miercurea pentru tunete şi trăsnete, joia pentru grindină, vinerea pentru rodirea pământului.
Joia din Săptămâna Luminată poartă numele şi de „Joia Verde“, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, secetă şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea“ cere un ritual al morţilor: 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, două lumânări se aprind la toate cele patru capete iar apa astfel „binecuvântată“ se varsă apoi în fântâna din curte.
În nordul ţării, Joia din săptămâna luminată poartă numele de Joia Albă şi este o zi dedicata morţilor, o zi în care moşii şi strămoşii noştri trebuie pomeniţi şi omeniţi cu pasca, vin şi ouă roşii. În Joia Luminată oamenii merg din nou în cimitire, încercând să păstreze legătura cu cei ce-au părăsit această lume, dar care veghează mereu la binele urmaşilor lor.
Mai către est, rromi suceveni sărbătoresc astăzi Joia Verde sau Paştele ţiganilor. Mai precis, rromii din satul Gulia, comună Dolhasca, sărbătoresc „Joia Verde“ sau „Paştele ţiganilor“, obicei păstrat de peste 70 de ani. În prima joi după Paşte, toţi rromii care se simt legaţi sufleteşte şi spiritual de Gulia se întorc în sat. Pentru ei, „Joia Verde“ este prilej de distracţie, de întâlnire cu familia şi cu cei dragi, care au părăsit satul cu mulţi ani în urmă. Pentru astăzi femeile pregătesc mâncăruri alese şi poartă cele mai bune haine pentru petrecere. De pe masa nu lipsesc pasca, ouăle roşii şi cozonacul. În Bucovina, în „Joia Verde“ nu se lucrează pentru ca gospodăriile să fie ferite de nenorociri.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
