Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Obiceiuri ciudate de Paște. Ce nu ai voie să faci în Noaptea de Înviere
Obiceiuri ciudate de Paște. Ce nu ai voie să faci în Noaptea de Înviere
01 May, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
8012
Marime text
8012
Marime text
Nu există sărbătoare românească fără tradiţii şi supersiţii, sau chiar obiceiuri ciudate, unele dintre ele respectându-se cu sfințenie în anumite zone din România.Iar cum Paştele nu putea lipsi de pe lista sărbătorilor pline de astfel de tradiții care de-a lungul anilor nu au murit ele fiind transmise de la o generație la alta.
Sărbătoarea Paștelui este una dintre cele mai importante ale creștinătății, iar în tradiția populară sunt câteva superstiții legate de această sărbătoare.
Iată ce nu ai voie să faci în Noaptea de Înviere:
În noaptea de sâmbătă spre duminică, creștin-ortodocșii sărbătoresc Învierea lui Iisus. Astfel, la miezul nopții credincioșii merg la biserică și iau lumină timp în care preotul strigă „Hristos a Înviat” iar ei răspund cu „Adevărat a Înviat”. Lumina Sfântă luată de la biserică se duce acasă și se trece cu ea prin fiecare cameră a casei, scopul fiind acela de a alunga răul.
Se spune că dacă vrei să fi ferit de rele pe tot parcursul anului, trebuie sa ajungi cu Lumina Sfântă acasă astfel încât să nu se stingă deloc. Potrivit spuselor bătrânilor, nu este bine să arunci lumânarea pe care ai avut-o la slujba de Înviere. Mai mult de atât, atunci când ai o problemă grea în viață pe care trebuie să o depășești se spune că trebuie să aprinzi lumânarea pe care ai adus-o acasă aprinsă de înviere.
O altă vorbă din bătrâni spune că persoana care se naște de Paște va fi una plină de noroc o viață întreagă. Din moși-strămoși se vorbește că cei care mor în Sâmbăta Mare se plimbă între Rai și Iad, între lumea viilor și cea a morților.
De asemenea, foarte important de știut pentru cei mai supersticioși că în Noaptea de Înviere nu este bine să pui mâna pe sare, deoarece se spune că îți vor transpira mâinile vara.
Obiceiuri ciudate de Paște:
În zona Moldovei, se sfințeau în ziua de Paşte resteiele de la jug, să nu se apropie diavolul de gospodărie. Se mai sfinţea şi „fundul pantalonilor” unui bărbat, care se întrebuinţau din când în când la strecurat laptele, în contra deochiului.
De asemenea, se sfinţea o bucată din cămaşă unei fete care a avut prima menstruaţie, această fiind apoi bună de afumat pentru boală cea rea, spariet şi când se umflă piciorul şi te doare de nu poţi să calci. Se mai sfinţea şi pânză cu care se ştergeau ouăle cele roşii, fiind bună tot de spariet şi de buboaie, umflătură şi de afumat vacă când „se strică”.
Pentru cei care doresc să aibă noroc la prins pește, când ia pască din biserică, n-o mănâncă; se duce şi o aruncă în rău şi tot anul prinde pește, dar acest lucru este considerat un păcat. Că să aibă cineva noroc la vânătoare, nafură ce o ia la Paşti, din Biserica, o pune în armă şi trage cu ea, pentru a nimeri vânatul. Şi acest gest e considerat un mare păcat, pentru că se împuşcă trupul lui Hristos.
Vă prezentăm și câteva superstiţii pascale:
Persoana care gustă mai întâi la masă de Paşte din usturoi şi hrean, va avea noroc că nu îl vor mânca puricii şi va fi sănătos în tot anul. În ziua de Paşti nu se merge pe la case, pentru că e că şi cum ai umblă cu cerşitul.
O altă superstiție este aceea câ în ziua de de Paşti nu se doarme, că-ţi ia strigoiul nafură dintre dinţi, o vinde diavolului şi atunci nu ai noroc, e sărăcie în casă şi-ţi plouă fanul în polog. Cine nu doarme în ziua de Paşti e tot anul vioi, nu e somnoros şi oriunde se duce are parte de vreme frumoasă.
Potrivit bătrânilor, în ziua de Paşti, dis-de-dimineaţă, înainte de a merge la biserica, oamenii se spală cu apă în care au fost puse un ban de argint (că să fie albi că argintul şi să aibă bani peste an), şi cu un ou roşu, că să fie roşii că oul cel roşu. Când vii de la Paşti, e bine să intri în casă pe brazdă verde, că e bine de sănătate.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
