Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Ce le transmite Monseniorul Ieronim Iacob credincioşilor Romano-catolicii celebrează, astăzi, Învierea Domnului
Ce le transmite Monseniorul Ieronim Iacob credincioşilor: Romano-catolicii celebrează, astăzi, Învierea Domnului
05 Apr, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
3186
Marime text
3186
Marime text
Astăzi, credincioşii romano-catolici trăiesc momente de bucurie sfântă. Ei sărbătoresc Învierea lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.Cu acest prilej, Ieronim Iacob, Monseniorul Bazilicii "Sfântul Anton de Padova", le-a transmis credincioşilor romano-catolici din vicariatul Dobrogei un mesaj: "Adresez tuturor credincioşilor romano-catolici din vicariatul Dobrogei urări de bine. Să aibă sărbători liniştite şi pace în suflete!"
De ce catolicii şi ortodocşii sărbătoresc Paştele în zile diferite
Paştele, una dintre cele mai importante sărbători anuale, este marcat, cu unele excepţii, de catolici şi de ortodocşi în zile diferite, deoarece modul de calculare a datei acestuia diferă la cele două religii. În anul 1582, Biserica Catolică şi cea Ortodoxă au început să folosească calendare diferite. În timp ce Biserica Catolică se ghidează după calendarul Gregorian, ortodocşii au păstrat calendarul Iulian. Astfel, catolicii calculează data Paştelui în funcţie de luna plină ecleziastică, calculată pe baza unor tabele orânduite de biserică, şi au stabilită o dată fixă pentru echinocţiul de primăvară. În opoziţie, ortodocşii sunt ghidaţi de luna plină astronomică, calculată pe baza datelor astronomice şi a datei reale, tot din punct de vedere astronomic, a echinocţiului de primăvară.Semnificaţia Paştelui Catolic şi pregătirea pentru Înviere
Potrivit Monseniorului Bazilicii "Sfântul Anton de Padova" din Constanţa, Ieronim Iacob, semnificaţia Paştelui catolic este aceeaşi cu a Paştelui ortodox. Sărbătorim, şi unii, şi alţii, pătimirea, moartea şi Învierea Domnului.Pregătirea pentru această sărbătoare începe, la credincioşii catolici, cu Postul Paştelui, care este rânduit pentru curăţirea sufletului prin rugăciune, spovedanie şi împărtăşire. Postul este diferit însă faţă de cel ortodox, deoarece presupune doar evitarea preparatelor din carne. O altă diferenţă are legătură cu durata postului: în timp ce ortodocşii ţin post şapte săptămâni, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni. Pe lângă abţinerea de la alimente, oamenii sunt îndemnaţi la postul limbii şi la evitarea petrecerilor zgomotoase.
La catolici, evenimentele pascale încep în Joia Sfântă, când are loc ritualul spălării picioarelor, ce evocă gestul făcut de Isus Hristos faţă de discipolii săi, la Cina cea de Taină. Prin gestul spălării picioarelor, Mântuitorul le descoperă apostolilor smerenia. Ritualul a fost realizat şi de Monseniorul Bazilicii "Sfântul Anton de Padova", care, în Joia Mare, a spălat picioarele a 12 enoriaşi. De asemenea, în lăcaşul de cult catolic, în seara de vineri, pentru a întâmpina sărbătoarea aşa cum se cuvine, a fost evocat Drumul Crucii, un ritual emoţionant.
Una dintre particularităţile slujbelor catolice este dată şi de tonalităţile cântărilor cu acompaniament de orgă, care semnifică bucuria Învierii Domnului. Din acest motiv, înainte de noaptea Învierii, în semn de doliu, nu se cântă la orgă, iar la altar nu se depun flori.
Tradiţiile şi obiceiurile de Paşti ale catolicilor
Printre cele mai răspândite obiceiuri se numără vopsirea de ouă roşii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti, deşi, în prezent, ouăle se colorează într-o varietate de culori. Printre alte obiceiuri la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor.Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfinţeşte un coşuleţ ce conţine ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin, iar a doua zi, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care au fost puse un ou roşu şi un ban - simboluri ale sănătăţii şi belşugului.
Duminică, vine Iepuraşul, care aduce daruri pentru copii. De obicei, aceştia primesc hăinuţe noi pe care le poartă în ziua de Paşti.
Un alt obicei catolic este cel al stropitului, practicat în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii. Obiceiul stropitului se păstrează azi mai mult în mediul rural, el modernizându-se cu trecerea timpului. Astfel, apa care era folosită în trecut a fost înlocuită de parfum. Potrivit acestui ritual, în a doua zi de Paşti, băieţii se adună în grupuri şi merg la fete acasă. Tinerii îi întreabă pe părinţii acestora dacă primesc cu udatul, în timp ce rostesc o poezie, care diferă de la o regiune la alta. Ulterior, ei sunt cinstiţi cu ouă roşii, băutură şi prăjituri.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
