28 februarie – Ziua Protectiei Civile din Romania

Anual, la 28 februarie, se sărbătorește Ziua Protecției Civile din România, eveniment care ne prilejuieşte rememorarea momentului istoric care a consfinţit înfiinţarea Apărării Pasive din România prin Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933.

Apărută ca o necesitate în asigurarea protecţiei forţelor necombatante, după prima conflagraţie mondială, protecţia civilă şi-a extins domeniul de activitate odată cu folosirea armelor de distrugere în masă cu efecte distrugătoare nu numai asupra militarilor, dar şi asupra populaţiei civile. Cu viaţa mea apăr viaţa - deviză rămasă înscrisă în tradiţia armei - a fost onorată şi consacrată pe parcursul celor 77 de ani de existenţă, prin misiunile dificile executate pentru salvarea vieţii şi înlăturării efectelor distrugătoare produse de dezastrele naturale şi catastrofele care au marcat de atâtea ori ultima jumătate de secol.

Pentru ca toţi cetăţenii să cunoască specificul, dar mai ales importanţa activităţilor de protecţie civilă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea" al judeţului Constanţa şi-a propus o prezentare a acestei „arme a celor fără apărare", cum a fost supranumită. În acest sens, pe parcursul acestei săptămâni, zilnic veţi primi un material informativ pe care vă rugăm să îl mediatizaţi, bineînţeles în limita spaţiului existent în paginile publicaţiilor pe care le reprezentaţi şi respectiv spaţiului de emisie.

Misiunile specifice Protecției Civile

Literatura de specialitate defineşte Protecţia Civilă ca fiind „o componentă a sistemului securităţii naţionale, un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate". Activitatea de protecţie civilă este de interes naţional şi are caracter permanent. Protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activităţi constând în: înştiinţare, avertizare şi alarmare, adăpostire, protecţie nucleară, biologică şi chimică, evacuare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.

Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea

Înştiinţarea se realizează de către Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile care monitorizează sursele de risc.

Avertizarea şi alarmarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.

Semnalele de alarmare sunt:

- prealarma aeriană - 3 sunete a 32 secunde cu pauză 12 secunde între ele;

- alarma aeriană - 15 sunete a 4 secunde cu pauză 4 secunde între ele;

- alarma la dezastre - 5 sunete a 16 secunde cu pauză 10 secunde între ele;

- încetarea alarmei - sunet continuu 2 minute.

Adăpostirea

Pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional, de efectele atacurilor aeriene, se realizează sistemul naţional de adăpostire, care cuprinde: adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de agenţii economici şi proprietarii de imobile. Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice, agenţii economici şi proprietarii de imobile au obligaţia să prevadă în planurile de investiţii şi să realizeze adăposturi de protecţie civilă.

Asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată

Asanarea terenului şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate, din timpul conflictelor armate, se execută de către specialiştii pirotehnicieni din Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate prin ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor.

Protecţia nucleară, radiologică, chimică şi biologică

Protecţia nucleară, radiologică, chimică şi biologică a populaţiei se realizează prin mijloace de protecţie individuală, colectivă sau prin alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice, cu prioritate în zonele de risc. Instituţiile publice şi agenţii economici care produc, transportă, depozitează sau manipulează substanţe periculoase în cantităţi care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea cetăţenilor organizează şi execută controlul contaminării radioactive, chimice şi biologice a materiilor prime şi produselor finite şi realizează măsurile de decontaminare a personalului propriu, a terenului, clădirilor şi utilajelor.

Evacuarea

Evacuarea în cazul dezastrelor se execută pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform legislaţiei în vigoare. Trecerea la executarea acţiunii de evacuare în situaţii de dezastre se hotarăşte de către primar sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent. În situaţii de conflict armat, evacuarea se aprobă de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului Apărării Naţionale.

Purtător de cuvânt,
Paula Anghel