Expunere de motive privind iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru promovarea proiectului de lege cadru privind statutul cetățenilor Republicii Moldova pe teritoriul României

Aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și la Uniunea Europeană au permis îmbunătățirea condițiilor de securitate și, respectiv, de dezvoltare și integrare europeană, iar apropierea de Republica Moldova este continuarea firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române.
Proiectul de lege, dincolo de implicațiile sale politice, privește dezvoltarea comună culturală, educațională, socială și economică a cetățenilor din cele două state, precum și alte aspecte.
Republica Moldova reprezintă sub aspectul structurii etnice cel de-al doilea stat românesc, cu o suprafață de 33.843 de kmp și o populație de 3.938.679 de locuitori, dintre care 72,20% s-au declarat români și moldoveni, potrivit datelor recensământului din 2004. Sintagma de ,,moldoveni” prin care se mai desemnează aceștia în mod tradițional nu indică în realitate nicio conotație etnică, ci doar una regională, și este proprie tuturor locuitorilor nativi ai fostului Voievodat (Principat) al Moldovei, așadar și rezidenților din județele de est ale României.
De-a lungul timpului, teritoriul și populația Republicii Moldova au avut o evoluție convergentă cu restul spațiului etnic și cultural românesc. România și Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria și cultura; ele nu dețin o individualitate națională separată, ci constituie doua fragmente ale aceleiași țări.
Până în acest moment, statul român a inclus Republica Moldova în cadrul politicilor sale privind românii din jurul granițelor. Aceste politici se adresează minorităților românești de pe teritoriul altor state și promovării drepturilor și culturii acestora între granițele statelor pe teritoriul cărora trăiesc. În Republica Moldova însă, românii nu sunt o minoritate, ci baza populației, locuitorii unui al doilea stat românesc. Prin urmare, este necesar ca România să adopte măsuri specifice direcționate către cetățenii Republicii Moldova și problematica legată de aceștia, indiferent de rasă, etnie și orice alte criterii. 
Punerea în aplicare a prezentului proiect de lege presupune existența și funcționarea instituțiilor având competențele si capacitatea necesară. Înființarea și continua funcționare a Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova este o componentă a acestui demers instituțional. Situarea acestuia în structura autorităților puterii executive, în subordinea directă a Primului Ministru al României, îi creează prestigiul și pârghiile instituționale necesare îndeplinirii scopului său.
Ţinând cont de prevederile Legi nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, am întocmit prezentul proiect de lege a cărui avizare o solicităm.

Inițiativă legislativă
Emitent: Parlamentul României

LEGE CADRU PRIVIND STATUTUL CETĂȚENILOR REPUBLICII MOLDOVA PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I

PRINCIPII
Art. 1 Cetățenii Republicii Moldova.
România își asumă obligația de solidaritate față de cetățenii Republicii Moldova.
România oferă un regim special cetățenilor Republicii Moldova, precum și persoanelor juridice de naționalitatea Republicii Moldova, în limitele permise de normele europene și de tratatele internaționale la care România este parte.
Art. 2 Limite
Prin aplicarea prezentei legi nu se aduce nicio atingere independenței și suveranității Republicii Moldova.

CAPITOLUL II
STATUTUL CETĂȚENILOR REPUBLICII MOLDOVA ÎN RELAȚIA CU ROMÂNIA


Art. 3 Recunoașterea cetățeniei române
Procedura prevăzută de art. 11 din Legea 21/1991, atunci când petenții au calitatea de cetățeni ai Republicii Moldova, va fi derulată cu asistența Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova, care va asigura consultanță gratuită şi, la cerere, reprezentare în fața autorităților competente.
Autoritatea română competentă aplică aceeași procedură asistată de acordare a cetățeniei și în cazul acelor cetățeni ai Republicii Moldova care fac dovada că s-au declarat de naționalitate română în actele oficiale din Republica Moldova.
Art. 4 Accesul cetățenilor Republicii Moldova pe piața muncii din România
România instituie pentru cetățenii Republicii Moldova un permis de muncă special, valabil numai pe teritoriul României, pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitate de reînnoire, care acordă cetaţenilor Republicii Moldova acelaşi drept la muncă şi aceleaşi drepturi conexe dreptului la muncă precum cele acordate de legislaţia in vigoare cetăţenilor români, pe teritoriul României.
Acest permis de muncă se eliberează și se reînnoiește de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă.
Permisul de muncă special se eliberează sau se reînnoiește condiționat numai de absența faptelor din cazierul judiciar.
De asemenea, permisul de muncă special va fi refuzat persoanelor care au dispus de un astfel de permis și care au încălcat limitele sale, lucrând într-o altă țară a Uniunii Europene.
Fapta descrisă în alin. (4) constituie infracțiunea de încălcare a limitelor conferite de permisul de muncă special și se pedepsește cu amendă penală sau închisoare de la o lună la şase luni.
Art. 5 Accesul la sistemul educațional românesc
În fiecare an școlar și universitar se va aloca un număr substanțial de burse pentru elevi și studenți originari din Republica Moldova. Acest număr de burse nu poate fi mai mic decât cel prevăzut de Hotărârea Guvernului României, nr.968/2000.
Obținerea, între timp, a cetățeniei române nu conduce la pierderea calității de bursier.
Se constituie în cadrul Ministerului Educației Naționale Biroul pentru Integrarea Studenților și Elevilor Originari din Republica Moldova.
Biroul pentru Integrarea Studenților și Elevilor Originari din Republica Moldova va acorda servicii gratuite de consiliere multidisciplinară și de asistare pe lângă autoritățile școlare și universitare cetățenilor Republicii Moldova aflați la studii în România în vederea cazării acestora în bune condiții și a integrării lor optime în comunitatea școlară sau universitară în care activează.
Biroul pentru Integrarea Studenților și Elevilor Originari din Republica Moldova va organiza examene de admitere pentru candidații la bursele oferite de statul român.
Structura și regulamentul de funcționare a Biroului pentru Integrarea Culturală și Socială a Studenților și Elevilor Originari din Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre de guvern.
Art. 6 Vizitarea Romaniei
Dovada mijloacelor de întreţinere necesară obținerii vizei de scurtă ședere pe teritoriul României de către cetățenii Republicii Moldova are cuantumul de 30 de euro/zi, dar nu mai puţin de 150 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
Dovada deținerii mijloacelor de întreținere se poate face și prin certificate bancare și numerar.
Art. 7 Alte facilități
Copiii, studenții de la forma de învățământ de zi până în 26 de ani, persoanele cu dizabilități și pensionarii cetățeni ai Republicii Moldova beneficiază pe căile ferate și celelalte mijloace de transport public din România de aceleași gratuități și reduceri de care beneficiază categoriile corespunzătoare de cetățeni ai României.
Cetățenii Republicii Moldova care dețin calitatea de veterani ai armatei române din cel de-Al Doilea Război Mondial, precum și veteranii din corpul de voluntari ai Republicii Moldova din timpul conflictului de pe Nistru din 1992, au dreptul să primească din partea statului român, la cerere, o indemnizație lunară egală cu cea achitată de România către veteranii de război cetățeni români.
Cererile de la alineatul de mai sus se primesc și se soluționează în cel mult 60 de zile calendaristice de către Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova.
Costurile facilităților acordate conform alineatului precedent vor fi suportate de la bugetul de stat.

CAPITOLUL III
Oficiul pentru Gestionarea RelaȚiilor cu Republica Moldova

Art. 8 Înfiinţarea Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova
Se înființează Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova, organ cu personalitate juridică, ordonator de credite, funcționând în subordinea directă a Primului Ministru.
La conducerea Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova se află Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova.
Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova este supus controlului parlamentar.
Structura și regulamentul de funcționare a Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre de guvern.
Art. 9 Atribuțiile Oficiului pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova
Pe lângă competențele care rezultă din dispozițiile de mai sus ale prezentei legi, Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova are următoarele atribuții:
Să monitorizeze evoluțiile sociale, culturale, economice și politice din Republica Moldova și să întocmească rapoarte către Guvernul și Parlamentul României.
Să controleze corecta aplicare a măsurilor dedicate problematicii Republicii Moldova și cetățenilor acestui stat care sunt incluse în legislaţia în vigoare.
Să acorde asistență juridică gratuită cetățenilor Republicii Moldova aflați pe teritoriul României în domeniile vizate de prezenta lege.
Să vegheze la implementarea prevederilor prezentei legi.
Orice alte atribuții îi vor mai fi acordate prin lege sau hotărâre de guvern.

Art. 10 Aspecte bugetare
Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova și Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni trebuie să primească alocații bugetare corespunzătoare necesarului îndeplinirii competenţelor şi obligaţiilor acordate în conformitate cu prezenta lege și cu celelalte acte normative cu incidență în domeniu, alocaţii al căror total să fie cel puțin egal cu suma transferată de statul român minorităților naționale de pe teritoriul României.
CAPITOLUL IV
COMITETUL INTERMINISTERIAL PENTRU
RELAȚIILE ROMÂNIEI CU REPUBLICA MOLDOVA

Art. 11 Organizare şi atribuții
În cadrul Guvernului României se constituie Comitetul Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova, la nivel de secretari de stat din cadrul fiecărui minister, care vor avea ca scop formularea politicilor și propunerea de măsuri privind adâncirea colaborării dintre România și Republica Moldova.
În Comitetul Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova, în funcție de necesități, pot fi cooptați și directorii de agenții guvernamentale.
Comitetul Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova funcționează sub președinția Înaltului Reprezentant pentru Republica Moldova sau a Primului Ministru, în măsura participării acestuia din urmă.




Art. 12 Funcționare
Convocarea, organizarea și secretariatul ședințelor Comitetului Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova se îndeplinesc de către Oficiul pentru Gestionarea Relațiilor cu Republica Moldova.
Ședințele Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova se țin cel puțin o dată pe trimestru.
Deciziile Comitetului Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor săi și sunt obligatorii pentru toate structurile centrale și locale aflate în subordinea statului român.
În cazurile în care pentru implementarea unei decizii a Comitetului Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova este necesară emiterea unui act administrativ de către un organ din componența Executivului, termenul pentru emiterea respectivului act administrativ este de cel mult 30 de zile de la data comunicării deciziei Comitetului Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova.
Structura și procedura detaliată de funcționare a Comitetului Interministerial pentru Relațiile României cu Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre de guvern.

CAPITOLUL V
DISPOZIŢII FINALE

Art. 13 Termene
Prezenta lege intră în vigoare într-un termen de şase luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial.
Normele metodologice și hotărârile de guvern necesare implementării legii de față vor fi publicate în Monitorul Oficial în cel mult trei luni de la publicarea prezentei legi.

Art. 14 Alte prevederi
Acolo unde prezenta lege nu dispune, se aplică Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.