Conflictul din Romania privind sistemul judiciar
Conflictul din Romania privind sistemul judiciar
Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés
European Judges and Public Prosecutors for Democracy and Fundamental Rights
Luni, 7 septembrie 2009
D E C L A R A Ţ I E
Ref.: Conflictul din România privind sistemul judiciar
Biroul asociaţiei Magistraţi Europeni pentru Democraţie şi Libertate (“Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés” – MEDEL – www.medelnet.org) îşi declară suportul şi solidaritatea faţă de acţiunile întreprinse de judecătorii din România, de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, dar nu numai, în vederea întăririi statutului profesiei. În condiţiile în care din 1 septembrie 2009 toţi judecătorii au aderat la acest protest îndreptat împotriva acţiunilor prin care Guvernul intenţionează să limiteze independenţa puterii judecătoreşti, administrarea justiţiei a ajuns într-un punct de răscruce în România.
Sistemul judiciar reprezintă unul dintre cei mai importanţi piloni ai unei societăţi moderne democratice, fiind garanţia existenţei statului de drept. Statul de drept impune o indiscutabilă independenţă şi autoritate a judecătorilor de carieră. Recunoaşterea independenţei şi autorităţii judecătorilor, precum şi funcţionarea justiţiei ca sistem este o sarcină ce revine Guvernului şi Parlamentului, ca o datorie faţă de proprii cetăţeni şi răspunde obligaţiilor asumate faţă de Uniunea Europeană, definită ca o zonă de libertate şi securitate pentru fiecare.
Asigurarea independenţei şi imparţialităţii judecătorilor implică datoria Statului de a-i proteja pe aceştia de presiuni şi influenţe. Pentru aceasta nivelul veniturilor trebuie să fie adecvat , adică în concordanţă cu demnitatea şi statutul lor, precum şi cu răspunderea care le revine (a se vedea, în acest sens, Recomandarea nr. 94 (12) privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorului adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, Principiul III, paragraf 1 (b)). În condiţiile în care justiţia este înfăptuită de toţi judecătorii, indiferent de nivelul instanţei la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, nivelul veniturilor judecătorilor de la oricare dintre instanţe trebuie să fie comparabil cu cel al colegilor de la instanţa supremă – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În momentul în care a fost discutat proiectul Legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice , UNJR nu a fost primită la consultări cu motivarea că nu reprezintă un partener de dialog social, astfel încât judecătorilor li s-a refuzat orice consultare, fiind puşi în faţa unei iminente reduceri semnificative a veniturilor.
Această stare de fapt a declanşat un protest general al judecătorilor faţă de politica actualului guvern în problema sistemului judiciar. În acest context Uniunea Naţională a Judecătorilor din România continuă să solicite ca bugetul instanţelor să fie trecut din administrarea Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti în administrarea unui alt ordonator principal de credite – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în principal - şi să se asigure prin lege un minim de 1% din PIB anual. UNJR solicită ca judecătorilor să le fie recunoscut un statut similar celui recunoscut parlamentarilor şi membrilor guvernului, urmând ca acest statut să fie reflectat şi sub aspectul indemnizaţiei recunoscute judecătorilor.
UNJR, deşi nu este un sindicat, doreşte în mod justificat să fie recunoscută ca unul din partenerii de discuţii de către instituţiile politice în problemele care privesc sistemul judiciar.
MEDEL va urmări în continuare desfăşurarea evenimentelor, manifestându-şi speranţa că Guvernul României va înţelege să asigure toate condiţiile prevăzute de Recomandarea nr. 94 (12) a Comitetului Miniştrilor.
MEDEL are statut de observator pe lângă Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni şi va supune atenţiei Consiliului situaţia existentă în România.
Vito Monetti,
Preşedinte MEDEL, adjunct al Procurorului General , Curtea de Casaţie, Roma
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp