Cum au votat europarlamentarii romani pe rezolutia privind interzicerea folosirii cianurilor in minerit

Cum au votat europarlamentarii români pe rezoluţia privind interzicerea folosirii cianurilor în minerit

Bruxelles, 5 mai 2010. Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cere Executivului European să interzică folosirea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri. În plus, Parlamentul invită Comisia să ia iniţiativa în vederea interzicerii totale a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în UE până la sfârşitul lui 2011, considerând că aceasta este singura modalitate sigură de protejare a resurselor de apă şi a ecosistemelor împotriva poluării cu cianuri în urma activităţilor miniere, şi să realizeze concomitent o evaluare curentă a impactului.
Cum s-au poziţionat europarlamentarii români
Printre iniţiatorii rezoluţiei s-a numărat şi deputata de România Daciana Sârbu. La votul final asupra rezoluţiei, 19 europarlamentari români au votat pentru, 12 împotrivă, iar 2 s-au abţinut. Eurodeputaţii români care au votat împotrivă au fost cei ai PDL (Elena Băsescu, Sebastian Bodu, Petru Luhan, Rareş Niculescu, Cristian Preda, Theodor Stolojan şi Traian Ungureanu), precum şi Ioan Mircea Paşcu (PSD) şi  Adina Vălean (PNL). De remarcat că Monica Macovei nu a respectat linia PDL şi a votat în favoarea rezoluţiei. De la PNL, Ramona Mănescu şi Norica Nicolai s-au abţinut. Lista completă de vot pe această rezoluţie poate fi verificată aici.
Ce mai precizează rezoluţia
Rezoluţia mai precizează că “Parlamentul invită Comisia şi statele membre să nu susţină niciun proiect de minerit care implică utilizarea directă sau indirectă de tehnologii pe bază de cianuri în UE, până când se va aplica interdicţia generală, şi nici să nu susţină astfel de proiecte în ţări terţe”.
Totodată, legislativul european invită Comisia să propună o modificare a legislaţiei existente cu privire la gestionarea deşeurilor din industriile extractive, pentru ca fiecare operator să fie obligat să deţină o asigurare pentru a compensa daunele şi a acoperi toate costurile de remediere pentru obţinerea stării ecologice şi chimice iniţiale în cazul producerii unui accident sau al unei funcţionări defectuoase.
Ce efect are adoptarea rezoluţiei
Doru Franţescu, director al Institutului European pentru Democraţie Participativă – Qvorum, a explicat: “Rezoluţia adoptată este una nelegislativă, ceea ce înseamnă că ea nu are putere de lege, dar este un pas către elaborarea unei legi în acest sens. Pentru ca interzicerea tehnologiilor să devină lege pe teritoriul UE, trebuie ca mai întâi Comisia Europeană să reacţioneze la invitaţia pe care i-a adresat-o astăzi Parlamentul şi să iniţieze o propunere legislativă în acest sens. Odată finalizată, propunerea va trebui să parcurgă procesul legislativ, trebuind să fie adoptată de cele două ramuri legislative: Consiliul şi Parlamentul European. Acest proces poate dura chiar şi 2 ani.“