Avem inca probleme cu chiulul si cu transparenta activitatii la comisii si in birourile parlamentare

COMUNICAT DE PRESA

Bilantul primei sesiuni legislative a noului Parlament: cunoastem cheltuielile parlamentarilor, avem inca probleme cu chiulul si cu transparenta activitatii la comisii si in birourile parlamentare

Bucuresti, 30 iunie 2009 ■ Institutul pentru Politici Publice (IPP) va lansa in curand un raport complex de monitorizare a activitatii parlamentarilor in prima sesiune dupa alegerile din noiembrie 2008, continuand seria rapoartelor de monitorizare pe care le da publicitatii la sfarsitul fiecarei sesiuni legislative. In prealabil, dat fiind ca astazi se incheie oficial sesiunea februarie - iunie 2009, dam publicitatii cateva dintre concluziile Institutului ca urmare a monitorizarii lucrarilor Parlamentului in aceasta perioada.

·         Noua conducere a Camerelor a inceput cu elan, dar nu a urmarit cu consecventa angajamentele asumate

Ambii Presedinti ai Camerelor si-au luat o serie de angajamente pentru cresterea transparentei si a eficientei in activitatea parlamentara. Planurile Presedintelui Senatului de reformare a institutiei combina atributii specifice functiei cu tinte de crestere a popularitatii politice, insa nu rezulta din acestea nicio prioritate a activitatilor intreprinse. Presedinta Camerei s-a asociat unor proiecte importante pentru societatea civila: combaterea absenteismului in Parlament si publicarea cheltuielilor publice cu activitatea parlamentarilor, lansandu-le ca propriile proiecte legislative, cu toate ca avea deja toate parghiile sa ceara administrativ ca toate masurile sa fie orientate catre stoparea chiulului si transparenta totala fata de banii publici.

·         Criza economica si perseverenta IPP au dus, in sfarsit, la publicarea cheltuielilor detaliate cu activitatea fiecarui parlamentar

Dupa 5 ani de eforturi sustinute pentru transparentizarea si responsabilizarea Parlamentului in ceea ce priveste cheltuirea banilor publici cu activitatea parlamentarilor, Birourile celor doua Camere au luat in discutie1 propunerea IPP de publicare pe site a acestor cheltuieli. In ciuda unor reactii de rezistenta evidente din partea unora dintre parlamentari (atat la Camera, cat si la Senat), mai ales in ceea ce priveste publicarea cheltuielilor cu birourile parlamentare, gratie presiunii constante a Institutului, astazi orice cetatean poate avea acces la informatii despre sumele lunare primite/cheltuite de parlamentari cu indemnizatii, transport, telefon mobil etc. Masura publicarii pe site a cheltuielilor este, indiscutabil, un pas inainte in transparentizarea activitatii parlamentare, iar IPP va milita in continuare pentru alte asemenea initiative menite sa creasca transparenta Parlamentului Romaniei.

·         Parlamentul ramane o masina de vot - actuala stare a lucrurilor este intretinuta de liderii partidelor

Propunerile legislative nu pleaca de la nevoile cetatenilor, observate si preluate din colegii, ci din sedintele si negocierilor partidelor din Coalitie de la Guvernare. Parlamentarii, inclusiv noii veniti, observa unde se iau deciziile, inclusiv la nivelul agendei legislative si de aceea comportamentul lor in Parlament se caracterizeaza prin chiul, lipsa de atentie, votarea dupa cum ii cere liderul de grup/colegii cu influenta in partid (chiar daca, in mod paradoxal, acestia inregistreaza prezente scazute la votul in plen). Aceasta poate fi una dintre explicatiile pentru care unii dintre parlamentari continua sa absenteze de la lucrarile Camerei, pe langa preocuparile politice/de afaceri obisnuite care „ii retin” in afara lucrarilor Parlamentului. Sesiunea care tocmai s-a incheiat a fost si ea marcata de absenteism: la Camera Deputatilor, primele 6 pozitii in clasamentul absentelor il ocupa tot atatia ministri. Din 472 de voturi in plen, exprimate prin sistemul de vot, Marian Sarbu (PSD+PC) si Dan Nica (PSD+PC) nu au participat la niciunul, Elena Udrea (PD-L) a votat de 3 ori, Constantin Nita (PSD+PC) de 8 ori, Theodor Paleologu (PD-L) de 18 ori si Monica Iacob Ridzi de 20 de ori. Cu exceptia ministrilor, in topul absentilor de la Camera de afla si alti lideri marcanti de partid: astfel, in aceasta sesiune, au absentat masiv de la votul din plen Nini Sapunaru (PNL) cu o prezenta de doar 7%, Ludovic Orban (PNL) - 7%, Dan Ilie Morega (PNL) - 8%. Viorel Hrebenciuc (PSD+PC) - 8% si Bogdan Niculescu Duvaz (PSD+PC) - 9%. La polul opus, deputatii care au inregistrat cea mai mare prezenta in plen sunt: Ioan Munteanu (PSD+PC) - 96%, Dragos Zisopol (Minoritati) - 94%, Dumitru Pardau (PD-L) - 92%, Petru Farago (UDMR) - 92%, Ovidiu Gant (Minoritati) - 92%.

In ce priveste situatia prezentei la vot pe partide, se remarca UDMR si grupul minoritatilor cu aceeasi prezenta la vot de 66,3%, urmate de PD-L cu 63,4%, PSD+PC cu 54% si PNL cu 50,2%. Vom reveni cu informatii actualizate despre prezenta la Senat cu ocazia lansarii raportului de monitorizare.

·         Activitatea la comisii: (inca) o necunoscuta

Dintre comisii, la Camera Deputatilor am remarcat ca cea mai intensa activitate (coroborand numarul sedintelor avute in aceasta sesiune, dar si a documentelor intocmite de catre comisii) la: Comisia pentru munca si protectie sociala (124 raporte), Comisia juridica, de disciplina si imunitati (112 raporte), Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic (88 raporte), in timp ce la Senat vorbim de comisiile: Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii (39 sedinte), Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului (38 sedinte), Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari (36 sedinte). La cealalta extrema, cu o activitate mai redusa am remarcat si comisiile pentru regulament, pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii, pentru egalitatea de sanse pentru femei si barbati de la Camera si comisiile de regulament, sanatate publica, privatizare de la Senat2.

In ce priveste transparenta si eficacitatea lucrarilor in comisii, acolo unde practic este centrul de greutate al activitatii parlamentare, in continuare exista limite majore de acces la informatii in timp real. Cu cateva exceptii la Camera, sedintele comisiilor permanente nu sunt in totalitate accesibile publicului sub aspectul dezbaterilor, motiv pentru care sustinem ca treptat, accesul on-line la sedintele de comisii (inregistrarile video) sa devina o regula pentru functionarea tuturor acestor structuri de la nivelul celor doua Camere.

·         Cand initiativele legislative pe cont propriu sunt incomode pentru Guvern si obositoare de redactat, parlamentarii se ocupa cu declaratiile politice sau cu lobby

In stransa legatura cu afirmatia de mai sus mai remarcam practicile parlamentarilor de a uza de alte prerogative, cum ar fi declaratiile politice pentru a se face remarcati atat in partid, cat si in general in societate. Deputatii cu cele mai multe declaratii politice in aceasta sesiune au fost Grosaru Mircea - Minoritati (40), Ciuca Liviu Bogdan PSD+PC (25), Popa Daniela PSD+PC (25), Amet Aledin - Minoritati (21), Timpau Radu Bogdan PNL (19), precum si senatorii Francu Emilian Valentin PNL (20), Oprea Dumitru PD-L (15), David Gheorghe PD-L (14), Placinta Sorina-Luminita PD-L (12), Silistru Doina PSD+PC (10). Promovarea de la tribuna este unori mai importanta decat obtinerea unui rezultat in urma actiunii. In afara declaratiilor politice, o alta practica frecvent utilizata in actualul mandat este aceea a lobby-ului pe lana ministerele de linie - numerosi parlamentari apeland la aceasta metoda pentru a stimula rezolvarea unor probleme punctuale din colegiile in care au fost alesi.

O dezbatere care a marcat aceasta sesiune legislativa si care este ilustrativa pentru modul in care Parlamentul este perceput astazi de catre celelalte puteri in stat, dar si de catre societatea civila in general, a fost cea asupra Codurilor civil, penal si de proceduri. Dupa un esec in organizarea unei consultari autentice cu cetatenii in ce priveste principiile fundamentale care stau la baza acestor legi, parlamentarii au mai bifat o „realizare”: intreaga contributie la proiectele de Coduri a fost retrasa din Parlament si asumata prin raspunderea Guvernului, care, practic, s-a folosit de munca parlamentarilor pentru a bifa un punct pe agenda proiectelor politice.

·         Birourile parlamentare din teritoriu - o cutie a Pandorei pe care niciun lider politic nu isi doreste sa o deschida

Nici dupa Sarbatorile pascale din acest an, cu toate ca sesiunea parlamentara a inceput din februarie a.c., Camerele Parlamentului nu aveau o evidenta a birourilor din teritoriu ale deputatilor si senatorilor. Unii parlamentari nu au comunicat nici pana la acest moment adresele birourilor, cu toate ca incaseaza bani pentru functionarea lor. Conducerea celor doua Camere evita sa abordeze aceasta problema a controlului banilor de la birourile parlamentare, chestiune complicata care implica atat parlamentarul cat si partidul. Cei care „se descurca” ii pun pe colegii care nu au alte venituri decat incasarile de la Camera Deputatilor/Senat in situatia de a se justifica in fata presei pentru cheltuieli care, de fapt, nu le sunt suficiente. Cele doua Camere nu au fost niciodata in pozitia de a urmari eficienta si oportunitatea unor cheltuieli asa cum vor fi nevoite sa o faca datorita crizei economice care a redus drastic cheltuielile din institutiile publice. Politicienii insa vor gasi o cale sa isi pastreze privilegiile.

·         Parlamentul este condus tot de parlamentarii de profesie

Chiar daca numeric actualul Parlament s-a innoit cu peste 50% cei care au ideile/iau deciziile sunt tot parlamentarii la al doilea/treilea, etc. mandat. Cele mai putine schimbari, in sensul de noi lideri in Parlament, se vad in randul minoritatilor. Aici este evidenta si cea mai mare reticenta la rapoarte de monitorizare critice ale societatii civile - semn ca reforma politica a ocolit aceste segmente ale spectrului politic in ultimii ani. Femeile sunt in continuare subreprezentate in structurile de decizie din Parlament, marturie a faptului ca politica se face (inca) in Parlament de catre barbati. Nu in ultimul rand, numerosi parlamentari nou intrati in forul legislativ acuza nemultumiri legate de modul in care functioneaza institutia fundamentala (ex: „defectarea” excesiv de frecventa a sistemului de vot electronic, prin care, practic, se incalca regula votului nominal).

·         Parlamentul face eforturi sa se deschida catre populatie - negarea evidentelor

Sunt cateva preocupari la nivelul conducerii ambelor Camere de a aduce cetateanul mai aproape de Parlament. Idei de genul: daramarea zidurilor din jurul cladirii, organizarea de sedinte in provincie, aducerea de tineri - chiar copii - sa ia loc in fotoliile parlamentarilor la anumite aniversari, pot fi utile pentru un anumit segment din populatia Romaniei. Restul ramane dezamagita de chiul, atacuri politice si asteapta de la parlamentari sa fie exemplele din societate care sa duca Romania in randul tarilor europene, nu numai formal ci si efectiv. 

Urmariti Raportul de monitorizare a sesiunii parlamentare februarie - iunie 2009 pentru mai multe detalii. Raportul va fi lansat public in cateva zile.

Pentru mai multe informatii contactati Violeta Alexandru, Director sau Adrian Moraru, Director Adjunct la 021 212 3126 sau e-mail: violeta@ipp.ro si adrian@ipp.ro.

1 Vezi stenograma sedintei Biroului Permanent al Camerei Deputatilor din 10.06.2009 la http://www.cdep.ro/bp/sedinte.steno?ids=300&idp=6715 si stenograma sedintei Biroului Permanent al Senatului din 5.05.2009 la http://www.senat.ro/PDFOrdineDeZi/e7b7cdf6-e84e-49bd-83ea-5a770fe3a0b0/S%20T%20E%20N%20O%20G%20R%20A%20M%20A%20completa%20BP%205%20mai%202009.pdf.

2  Mai multe informatii despre activitatea in plen, in comisii si multe altele in raportul ce va fi dat publicitatii in curand.