Este oficial. A fost publicată Legea privind administrarea porturilor și a căilor navigabile. Text integral. De interes pentru firmele de profil (document)
Este oficial. A fost publicată Legea privind administrarea porturilor și a căilor navigabile. Text integral.
08 Dec, 2017 08:01
ZIUA de Constanta
4306
Marime text
Ieri a fost publicată, în Monitorul Oficial al României, partea I numărul 972/7.XII.2017, Legea nr. 235/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare.
Avânt în vedere interesul suscitat publicăm, integral, actul normativ, la care facem referire:
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. - Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - Prevederile prezentei ordonanțe se aplică în porturi și pe căi navigabile interioare tuturor navelor și tuturor activităților de transport naval și conexe acestora care se desfășoară în aceste zone."
2. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 3. - Prevederile prezentei ordonanțe nu se aplică:
a) navelor militare, navelor din dotarea Poliției de Frontieră Române, Poliției Române, Autorității Naționale a Vămilor, Autorității Navale Române și Regiei Autonome «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați;
b) porturilor militare și nici în zonele în care se desfășoară în exclusivitate activități militare, de ordine publică și securitate națională."
3. La articolul 4, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Ministerul Transporturilor, denumit în continuare minister, este autoritatea de stat în domeniul transporturilor navale care elaborează și coordonează politica și programele de dezvoltare a sistemului de transport naval și, ca autoritate de reglementare, elaborează și promovează actele normative și normele specifice privind siguranța navigației, administrarea, utilizarea și concesionarea infrastructurii de transport naval, desfășurarea activităților de transport naval în porturile și apele naționale navigabile ale României și asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
(2) Ministerul își îndeplinește atribuțiile prevăzute la alin. (1) direct sau prin direcția care coordonează activitatea de transport naval, denumită în continuare direcție, ori, prin delegare de competență, după caz, prin instituțiile publice, regiile autonome și companiile naționale sau societățile aflate în subordinea ori sub autoritatea sa."
4. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - Asigurarea administrării porturilor și a căilor navigabile interioare, urmărirea sau asigurarea furnizării serviciilor de siguranță prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 și asigurarea efectuării activităților auxiliare prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. c) pct. 1 se fac de către administrațiile portuare și/sau de căi navigabile interioare, denumite în continuare administrații."
5. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Infrastructura de transport naval este constituită din apele naționale navigabile ale României, infrastructura de căi navigabile interioare astfel cum au fost stabilite prin lege și infrastructura portuară indiferent de forma de proprietate.
(2) Constituie elemente de infrastructură de cale navigabilă interioară: căile navigabile interioare ale României, ecluzele, apărările și consolidările de maluri și taluzuri, drumurile tehnologice din lungul canalelor navigabile, construcțiile hidrotehnice, precum și terenurile, instalațiile și echipamentele aferente acestora."
6. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) Portul cuprinde elemente de infrastructură și suprastructură portuară."
7. La articolul 7, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:
"(21) Constituie elemente de infrastructură portuară: terenurile portuare, construcțiile hidrotehnice destinate acostării navelor și/sau aferente porturilor, bazinele portuare din interiorul porturilor, șenalele de acces în porturi, căile ferate, drumurile tehnologice, instalațiile și echipamentele aflate în perimetrul portuar și care sunt destinate furnizării de utilități, acvatoriile.
(22) Constituie elemente de suprastructură portuară: instalațiile și echipamentele necesare pentru manipularea mărfurilor, construcțiile destinate depozitării și procesării mărfurilor, alte clădiri și construcții speciale, platformele portuare, instalațiile și echipamentele de preluare a deșeurilor, inclusiv a celor generate de nave, sistemele de dirijare a traficului din perimetrul portuar, precum și orice alte bunuri care prin natura sau destinația lor deservesc oricăreia dintre activitățile de transport naval prevăzute la art. 19."
8. La articolul 7 alineatul (3) litera a), punctele 1-3 se modifică și vor avea următorul cuprins:
"1. porturi ale căror terenuri aparțin domeniului public al statului;
2. porturi ale căror terenuri aparțin domeniului public al unităților administrativ-teritoriale;
3. porturi ale căror terenuri constituie proprietate privată;".
9. La articolul 7, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (4)-(7), cu următorul cuprins:
"(4) Locul de operare reprezintă acea zonă situată la malul mării sau al unei căi navigabile interioare, în afara porturilor, care dispune de amenajări permanente pentru acostarea în siguranță a navelor, în vederea efectuării operațiunilor de încărcare/descărcare mărfuri și/sau îmbarcare/debarcare de persoane.
(5) Punctul izolat de operare reprezintă acea zonă situată la malul mării sau al unei căi navigabile interioare, în afara porturilor și a locurilor de operare, unde a fost executată o amenajare având caracter temporar, pentru acostarea în siguranță a navelor, în vederea efectuării unor operațiuni temporare de încărcare/descărcare de mărfuri în cantități limitate și/sau îmbarcare/debarcare de persoane.
(6) Drumurile aflate în interiorul porturilor ale căror terenuri aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale sunt drumuri tehnologice, circulația pe aceste drumuri efectuându-se în conformitate cu prevederile regulamentului de funcționare al portului respectiv, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celorlalte prevederi legale.
(7) Drumurile tehnologice prevăzute la alin. (6) se întrețin și se repară de administrații sau de operatorii economici cărora le-au fost încredințate printr-un contract, după caz, conform prevederilor legale în vigoare."
10. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Lista cuprinzând porturile și locurile de operare deschise accesului public, precum și limitele acestora se stabilesc și se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
(2) Autoritatea Navală Română, în a cărei jurisdicție se află portul sau locul de operare, prin căpităniile de port, nu permite accesul și operarea navelor în porturile sau locurile de operare care nu sunt înscrise în lista prevăzută la alin. (1)."
11. La articolul 9, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
" Art. 9. - (1) Rada portuară este suprafața de apă situată în zona costieră, în fața unui port maritim, destinată adăpostirii sau staționării navelor în vederea intrării în port ori, după caz, operării navelor."
12. La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
" (3) Pe căile navigabile interioare navele staționează în zone de ancoraj."
13. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - Limitele radelor portuare și ale zonelor de ancoraj se stabilesc de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, și se fac publice prin avize către navigatori și pe website-ul propriu."
14. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Dezvoltarea porturilor ale căror terenuri aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se realizează în concordanță cu politica și cu programele de dezvoltare elaborate de către minister sau de către unitățile administrativ-teritoriale, după caz, cu consultarea prealabilă a administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare și a asociațiilor patronale și profesionale reprezentative și legal constituite.
(2) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 1 se aprobă de către minister.
(3) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 2 se aprobă de către consiliile unităților administrativ- teritoriale, numai după obținerea avizului conform al ministerului.
(4) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 3 se aprobă de către proprietarul terenului, numai după obținerea avizului conform al ministerului.
(5) Investițiile în suprastructură portuară de natura bunurilor imobile, astfel cum sunt definite la art. 537 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care au ca rezultat schimbarea sistematizării portului sau au ca efect creșterea capacității de operare a portului ori pot influența starea tehnică a infrastructurii, se pot realiza numai cu avizul conform al ministerului, indiferent de forma de proprietate asupra terenului.
(6) Avizul prevăzut la alin. (5) nu va putea fi refuzat fără motive temeinice.
(7) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de cale navigabilă interioară, indiferent de forma de proprietate, se aprobă de minister."
15. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - Planurile de construire de noi porturi și locuri de operare, precum și planurile de dezvoltare sau de schimbare totală ori parțială a destinației celor existente se aprobă/se avizează, după caz, de către minister, indiferent de natura proprietății asupra terenului."
16. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 14. - În zona de siguranță maritimă sau în zona de siguranță a căilor navigabile interioare, indiferent de forma de proprietate asupra terenurilor, lucrările de investiții, construcții sau amenajări ori montarea de instalații se pot executa numai cu avizul prealabil al ministerului, cu excepția celor prevăzute la art. 12."
17. La articolul 15, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 15. - (1) În zona de siguranță maritimă sau în zonele de siguranță a căilor navigabile interioare administrațiile/alte instituții abilitate conform legii instalează semne și semnale de navigație, de zi și de noapte, în punctele necesare pentru siguranța navigației. În acest scop administrațiile/alte instituții abilitate conform legii au obligația de a solicita, potrivit dispozițiilor legale, efectuarea defrișărilor necesare menținerii vizibilității semnelor și semnalelor de navigație."
18. La articolul 15, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:
"(21) Administrațiile au obligația de a pune la dispoziția navelor aparținând Regiei Autonome «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați locuri de acostare permanentă direct la fronturile de acostare ale cheului porturilor, fără perceperea tarifului de acostare.
(22) Administrațiile au obligația de a asigura accesul permanent la frontul de acostare atât de la uscat, cât și dinspre apă."
19. La articolul 18, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Distrugerea sau deteriorarea apărărilor de mal și a digurilor este interzisă.
(2) Depozitarea mărfurilor, a altor produse sau a deșeurilor pe coronamentul apărărilor de mal, al digurilor, al cheiurilor și pe drumurile de acces în porturi este interzisă."
20. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 19. - (1) În sensul prezentei ordonanțe, activitățile de transport naval care se desfășoară în porturi și pe apele naționale navigabile interioare sunt clasificate astfel:
a) activități de transport de mărfuri și/sau de persoane cu nave, care cuprind:
1. transporturile publice de persoane și/sau de mărfuri, efectuate de persoane juridice sau fizice autorizate în condițiile legii;
2. transporturile de persoane și/sau de mărfuri în folos propriu, efectuate de persoanele juridice ori fizice autorizate în condițiile legii, mărfurile transportate fiind proprietatea acestora sau rezultatul activității lor, iar persoanele transportate fiind angajații lor;
3. transporturile de bunuri și/sau de persoane în interes personal, pe apele naționale navigabile, efectuate de persoane fizice pentru satisfacerea cerințelor proprii de transport pe apă, pentru sport sau agrement;
b) activități conexe activităților de transport naval, care cuprind:
1. serviciile de siguranță în porturi și pe căi navigabile interioare, denumite în continuare servicii de siguranță, precum: pilotajul navelor maritime și fluviomaritime la intrarea și ieșirea din porturi, între danele aceluiași port și pe căile navigabile interioare și remorcajul de manevră al navelor maritime și fluviomaritime în porturi;
2. activitățile în legătură cu operarea navelor, cum ar fi: îmbarcarea/debarcarea de persoane, încărcarea/descărcarea navelor, depozitarea, stivuirea, amararea, sortarea, marcarea, paletizarea, pachetizarea, containerizarea, însăcuirea și alte activități privind mărfurile, agenturarea, curățarea magaziilor navelor, buncherajul, curățarea și degazarea tancurilor navelor, legarea-dezlegarea navelor maritime și fluviomaritime;
c) activități auxiliare activităților de transport naval, care cuprind:
1. activitățile privind întreținerea și repararea infrastructurii de transport naval, semnalizarea costieră și plutitoare pentru navigație, dragajul de întreținere pentru asigurarea adâncimilor în porturi și pe căile navigabile interioare, asistența navelor la operarea mărfurilor periculoase, preluarea reziduurilor și a apelor uzate de la nave, preluarea gunoiului și a resturilor menajere de la nave;
2. alte activități, cum ar fi: executarea de construcții hidrotehnice specifice transportului naval, lucrările de scafandrerie realizate în apele naționale navigabile interioare și în porturi, supravegherea navelor fără echipaj, serviciile pentru nave de agrement și turism, dragajul de extracție, refurnizarea de apă, de energie electrică și de energie termică, asistența, salvarea și ranfluarea navelor, reparațiile la nave, aprovizionarea navelor.
(2) Activitățile de transport naval care pot fi efectuate numai de către operatori economici autorizați și modul și criteriile de autorizare se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor.
(3) Nu se supun autorizării Autoritatea Navală Română și operatorii economici care desfășoară respectivele activități în folos propriu și/sau în interes personal.
(4) Transportul de persoane și/sau de mărfuri pe căile navigabile interioare ale României se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 1.356/96/CE al Consiliului din 8 iulie 1996 privind normele comune aplicabile transportului de mărfuri sau de călători pe căile navigabile interioare între statele membre în vederea instituirii libertății de a furniza aceste servicii de transport.
(5) Transportul de persoane și/sau de mărfuri dintr-un port românesc având ca destinație un port dintr-un stat membru al Uniunii Europene se efectuează numai cu nave care arborează pavilionul unui stat membru al Uniunii Europene.
(6) Transportul de persoane și/sau de mărfuri dintr-un port românesc având ca destinație un port dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene se poate efectua cu nave care arborează pavilionul unui stat membru al Uniunii Europene sau cu nave care arborează pavilionul statului pe teritoriul căruia se află situat portul de destinație.
(7) În situația în care nu există nave disponibile pentru efectuarea transporturilor de persoane și/sau de mărfuri cu respectarea prevederilor alin. (5) sau (6), respectivele transporturi se pot efectua cu nave care arborează pavilionul unui stat terț cu condiția obținerii în prealabil a unei autorizații emise de către direcție."
21. La articolul 20, partea introductivă a alineatului (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) Se interzice administrațiilor portuare din porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 1 și 2 efectuarea activităților:".
22. La articolul 21, alineatul (1) și litera b) a alineatului (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Activitățile de încărcare/descărcare mărfuri și îmbarcare/debarcare persoane se desfășoară numai în porturile și în locurile de operare prevăzute la art. 8.
b) îmbarcarea/debarcarea de persoane și/sau încărcarea/descărcarea de mărfuri în puncte izolate, pentru perioade limitate de timp, a unor cantități și categorii de mărfuri, care din motive economice nu pot fi operate în porturile și în locurile de operare prevăzute la art. 8;".
23. La articolul 21, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (5)-(7), cu următorul cuprins:
”(5) Aprobarea pentru operațiunile prevăzute la alin. (2) lit. b) se acordă în baza avizelor emise de către administrația de cale navigabilă și de Autoritatea Navală Română.
(6) În situația în care caracteristicile punctului izolat și/sau condițiile hidrometeorologice din zonă nu mai permit continuarea activității în respectivul punct izolat, în deplină siguranță, administrația de cale navigabilă și/sau Autoritatea Navală Română au/are dreptul de a retrage avizul/avizele emis/emise, fără ca operatorul economic ce desfășoară activitatea în punctul izolat respectiv să poată cere daune.
(7) Administrația de cale navigabilă și/sau Autoritatea Navală Română au/are obligația de a aduce la cunoștința operatorului economic prevăzut la alin. (6) și direcției, de îndată, decizia de a retrage avizul/avizele emis/emise și motivele care au impus adoptarea acestei măsuri."
24. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 22. - Administrațiile portuare prevăzute la art. 5 pot fi instituții publice, regii autonome, companii naționale sau societăți."
25. Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 23. - (1) În porturile în care infrastructura portuară aparține domeniului public sau privat al statului, administrațiile portuare se înființează prin hotărâre a Guvernului ca unități care funcționează în subordinea sau sub autoritatea ministerului.
(2) În porturile în care infrastructura portuară aparține domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, administrațiile portuare se înființează prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale deliberative și se află în subordinea sau sub autoritatea respectivelor autorități ale administrației publice locale.
(3) În porturile în care infrastructura portuară aparține domeniului privat, altul decât cel prevăzut la alin. (1) și (2), administrația portuară este o persoană juridică desemnată de proprietarul infrastructurii portuare.
(4) În lista cuprinzând porturile și locurile de operare prevăzută la art. 8 vor fi precizate în mod expres și administrațiile/administratorii acestora, după caz."
26. Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 24. - (1) Administrațiile portuare prevăzute la art. 23 au în principal următoarele obligații:
a) să pună infrastructura portuară la dispoziția tuturor utilizatorilor, în mod liber și nediscriminatoriu;
b) să întrețină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare, astfel cum sunt stabilite prin planurile de proiectare sau cărțile tehnice aferente fiecărui element de infrastructură ori grupuri de elemente reprezentând o unitate funcțională, aflate în administrarea sau proprietatea lor;
c) să întrețină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale oricăror rețele de utilități existente pe teritoriul porturilor, aflate în administrarea sau în proprietatea lor;
d) să asigure operatorilor economici, la cererea acestora, refurnizarea sau distribuția utilităților, cu respectarea regulilor stabilite de către autoritățile de reglementare competente;
e) să asigure, după caz, furnizarea serviciilor de siguranță prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1;
f) să asigure în permanență adâncimile minime în bazinele portuare și la dane, astfel cum sunt stabilite prin planurile de proiectare ale acestor elemente de infrastructură;
g) să asigure în permanență adâncimile pe șenalele de acces necesare intrării/ieșirii navelor în/din port;
h) să asigure în permanență semnalizarea pe șenalele de acces și în porturi;
i) să asigure, după caz, semnalizarea în mare largă, activitate pentru care pot percepe tarife;
j) să țină evidența muncitorilor portuari care efectuează activitățile specifice prevăzute la art. 60 alin. (1) pe bază de contracte individuale de muncă;
k) să permită accesul în danele de operare pentru operațiuni de încărcare/descărcare doar a navelor fluviale care respectă prevederile art. 19 alin. (4);
l) să întrețină drumurile de acces existente pe teritoriile portuare. În cazuri excepționale, cu acceptul ministerului și al autorităților locale, administrațiile portuare pot participa la întreținerea căilor de legătură între teritoriile portuare și drumurile naționale sau autostrăzi;
m) să participe la intervențiile în caz de dezastre, inclusiv poluări, conform legislației în vigoare.
(2) Administrațiile au obligația să întocmească regulamente portuare, pe baza regulamentului-cadru elaborat de direcție și aprobat prin ordin al ministrului transporturilor.
(3) La elaborarea regulamentelor portuare administrațiile se vor consulta cu instituțiile abilitate ale administrației publice centrale, cu asociațiile patronale și profesionale, reprezentative și legal constituite, precum și cu federațiile sindicale reprezentative care își desfășoară activitatea în respectivul port.
(4) Regulamentele portuare vor fi avizate din punctul de vedere al siguranței navigației de Autoritatea Navală Română.
(5) Regulamentele portuare intră în vigoare după avizarea lor de către direcție și respectarea lor este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care își desfășoară activitatea în portul respectiv.
(6) Porturile sunt incluse în lista prevăzută la art. 8 numai după avizarea regulamentului portuar aferent de către direcție.
(7) Urmărirea aplicării și respectării regulamentelor portuare se face atât de către Autoritatea Navală Română, cât și de către administrații."
27. La articolul 25, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 25. - (1) Administrarea căilor navigabile interioare se face de către administrațiile de căi navigabile interioare prevăzute la art. 5."
28. Articolul 26 se modifică și va avea următorul cuprins:
" Art. 26. - Administrațiile de căi navigabile interioare au următoarele obligații:
a) să pună infrastructura de căi navigabile interioare la dispoziția tuturor utilizatorilor, în mod liber și nediscriminatoriu;
b) să întrețină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii de transport naval aferente căii navigabile interioare, astfel cum sunt stabilite prin planurile de proiectare sau cărțile tehnice aferente fiecărui element de infrastructură sau grupuri de elemente reprezentând o unitate funcțională, aflate în administrarea sau proprietatea lor;
c) să asigure gabaritele minime de navigație stabilite în conformitate cu prevederile naționale și internaționale aplicabile;
d) să asigure semnalizarea costieră și plutitoare necesară;
e) să asigure sau să furnizeze serviciile de siguranță prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1."
29. După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 261, cu următorul cuprins:
"Art. 261. - (1) Prin delegare de competență, în condițiile legii, administrațiile pot duce la îndeplinire și unele obligații ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
(2) Pentru activitățile pe care le efectuează în scopul îndeplinirii atribuțiilor ce le-au fost delegate potrivit alin. (1), administrațiile respective îndeplinesc funcția de autoritate portuară și/sau de căi navigabile interioare.
(3) Lista cuprinzând administrațiile prevăzute la alin. (2), precum și competențele acestora delegate potrivit alin. (1) se publică prin ordin al ministrului transporturilor.
(4) Pentru desfășurarea activităților având ca scop ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, administrațiile primesc fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului sau prin bugetele locale ale unităților administrativ- teritoriale, după caz.
(5) Administrațiile pot îndeplini și funcția de administrator al zonei libere, în condițiile legii."
30. La articolul 27, partea introductivă și litera c) ale alineatului (1) și alineatul (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"Art. 27. -(1) Administrațiile porturilor și căilor navigabile interioare au obligația să stabilească anual:
c) programul de dragaj pentru asigurarea adâncimilor minime sau gabaritelor minime de navigație, după caz, cu consultarea operatorilor portuari;
(2) Programele prevăzute la alin. (1) fac parte integrantă din planul de administrare întocmit de către membrii organelor de conducere ale administrațiilor, fiind considerate indicatori de performanță nefinanciari."
31. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 29. - Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 6 alin. (1), care face parte din domeniul public, poate fi concesionată, subconcesionată, închiriată ori dată în administrare, după caz, în condițiile legii."
32. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 30. - (1) Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 29 poate fi:
a) dată în administrare, în condițiile legii, autorităților administrației publice centrale sau locale ori administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare, organizate ca instituții publice sau regii autonome;
b) concesionată administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare, organizate ca societăți ori companii naționale aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, respectiv a autorităților administrației publice locale, după caz, în condițiile legii.
(2) Concesionarea infrastructurii de transport naval în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. b) se face pe bază de contract de concesiune încheiat între minister, respectiv autoritățile administrației publice locale, în calitate de concedenți, și administrațiile respective, în calitate de concesionari.
(3) Administrațiile nu au dreptul să cesioneze, în tot sau în parte, contractele prevăzute la alin. (2).
(4) În situația în care veniturile obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii nu sunt suficiente pentru întreținerea, reparația, modernizarea, dezvoltarea respectivei infrastructuri, autoritatea publică centrală/locală alocă fonduri de la bugetul de stat/bugetul autorității administrației publice locale pentru asigurarea acoperirii cheltuielilor respective."
33. După articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 301, cu următorul cuprins:
"Art. 301. - Contractele de concesiune prevăzute la art. 30 alin. (2) vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin:
a) obligațiile prevăzute la art. 24, respectiv art. 26, după caz, și sancțiunile aplicabile în cazul neîndeplinirii acestora;
b) obligația administrațiilor de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor (obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii pentru întreținerea, reparația, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii;
c) obligația de a ține contabilitatea de gestiune;
d) redevența calculată pe baza veniturilor obținute prin punerea la dispoziția utilizatorilor a infrastructurii primite în concesiune."
34. Articolul 31 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 31. - (1) Punerea la dispoziția utilizatorilor de către administrații a terenurilor portuare care aparțin domeniului public al statului se face prin contracte de subconcesiune sau închiriere, în condițiile legii, cu scopul desfășurării în mod eficient a activităților portuare definite prin prezenta ordonanță.
(2) Administrațiile se pot asocia cu operatori economici în vederea utilizării în comun a infrastructurilor de transport naval, prin încheierea unor contracte de asociere, în condițiile legii.
(3) Utilizatorii prevăzuți la alin. (1) nu au dreptul să subconcesioneze sau să închirieze terenurile portuare ce le-au fost subconcesionate și nici să cesioneze în tot sau în parte contractele de subconcesiune."
35. După articolul 31 se introduce un nou articol, articolul 311, cu următorul cuprins:
"Art. 311. - (1) Terenurile libere de sarcini pot fi puse la dispoziția utilizatorilor prin contracte de subconcesiune, în condițiile legii.
(2) Studiul de oportunitate al fiecărei subconcesiuni în parte, elaborat în condițiile prevăzute de legislația în vigoare pentru concesiune, se aprobă de către minister.
(3) Subconcesiunea prevăzută la alin. (1) se aprobă, în baza studiului de oportunitate prevăzut la alin. (2), prin hotărâre a Guvernului.
(4) Procedura de atribuire a contractului de subconcesiune se poate demara exclusiv după aprobarea subconcesiunii potrivit dispozițiilor alin. (3)."
36. Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 32. - (1) Caietele de sarcini ale concesiunii se elaborează de către concedenți, iar în cazul subconcesiunii prevăzute la art. 29 și art. 31 alin. (1) se elaborează de către concesionarii prevăzuți la art. 30 alin. (2) și se aprobă de către minister sau de autoritățile administrației publice locale, după caz.
(2) Caietele de sarcini vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin:
a) scopul/destinația/activitățile pentru care se concesionează/subconcesionează infrastructura respectivă;
b) valoarea redevenței;
c) criteriile de performanță stabilite în funcție de zonele portuare și activitatea propusă spre a fi efectuată, conform studiului de oportunitate;
d) modalitatea de stimulare/penalizare pentru realizarea/nerealizarea criteriilor de performanță prevăzute la lit. c);
e) regimul bunurilor realizate prin programele de investiții pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la încetarea contractului de concesiune/subconcesiune."
37. La articolul 33, literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”c) modul/nivelul de îndeplinire a criteriilor de performanță prevăzute în caietul de sarcini;
d) măsuri de protecție a mediului, după caz."
38. La articolul 34, literele a) și e) -i) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"a) perioada pentru care se concesionează/subconcesionează infrastructura. Perioada contractului de subconcesiune nu poate depăși perioada pentru care concesionarul prevăzut la art. 30 alin. (2) a primit în concesiune respectiva infrastructură. În cazul în care în oferta câștigătoare s-a prevăzut efectuarea unor programe de investiții a căror perioadă de amortizare depășește perioada-limită a contractului de concesiune prevăzut la art. 30 alin. (2), succesorul în drepturi al administrației este obligat să încheie cu subconcesionarul un contract de subconcesiune în aceleași condiții, pe o durată egală cu perioada rămasă până la amortizarea integrală a investițiilor realizate;
e) criteriile de performanță stabilite în funcție de zonele portuare și activitatea propusă spre a fi efectuată, conform studiului de oportunitate;
f) modalitatea de stimulare/penalizare pentru realizarea/nerealizarea criteriilor de performanță prevăzute la lit. e);
g) măsuri de protecție a mediului, după caz;
h) clauze de reziliere a contractului pentru neplata redevenței din cauze imputabile operatorului și nerespectarea graficului de execuție a programului de investiții prevăzut la lit. d), dacă modificarea graficului nu a fost aprobată de respectivul concedent, iar cauzele de nerespectare a graficului îi sunt imputabile operatorului economic;
i) regimul bunurilor realizate prin programul de investiții pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la încetarea contractului de concesiune/subconcesiune și modalitatea de despăgubire."
39. După articolul 34 se introduce un nou articol, articolul 341, cu următorul cuprins:
"Art. 341. - (1) Punerea la dispoziția utilizatorilor de către administrații a terenurilor portuare care aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale se poate face prin contracte de închiriere, în condițiile legii.
(2) Administrațiile se pot asocia cu operatori economici în vederea utilizării în comun a infrastructurilor de transport naval prevăzute la alin. (1), prin încheierea unor contracte de asociere, în condițiile legii."
40. Articolul 35 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 35. -(1) Închirierea infrastructurii de transport naval se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului transporturilor, respectiv prin hotărâre a autorității administrației publice locale, după caz. Prin regulament se stabilesc categoriile de infrastructură care pot fi închiriate și modalitatea de atribuire a acestora.
(2) Contractele de închiriere de infrastructură de transport naval se vor încheia pe o perioadă care nu va putea depăși perioada concesiunii prevăzute la art. 30 alin. (2) și vor conține cel puțin clauzele prevăzute la art. 34 lit. a), b), c), e), f), h) și i).
(3) În cazul în care prin contractul de închiriere s-a reglementat obligația locatarului de a efectua programe de investiții a căror perioadă de amortizare depășește perioada- limită a contractului de concesiune prevăzut la art. 30 alin. (2), succesorul în drepturi al administrației este obligat să încheie cu locatarul un contract de închiriere în aceleași condiții, pe o durată egală cu perioada rămasă până la amortizarea integrală a investițiilor realizate."
41. Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 37. - (1) Pentru prestarea serviciilor prevăzute la art. 36, precum și pentru alte activități și servicii furnizate de către acestea, administrațiile stabilesc tarife în mod nediscriminatoriu.
(2) Stabilirea tarifelor se face pe baza unor norme de fundamentare întocmite de administrații pe baza datelor din contabilitatea de gestiune a respectivei administrații, în urma consultării prealabile a operatorilor economici.
(3) Orice modificare a tarifelor prevăzute la alin. (1) se face numai în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul următor."
42. Articolul 38 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 38. - (1) Sumele obținute din chirii, redevențe și din tarifele prevăzute la art. 37 constituie venituri proprii ale administrațiilor și se utilizează în conformitate cu legislația în vigoare.
(2) Prin derogare de la art. 1 alin. (1) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările și completările ulterioare, maximum 25% din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se constituie vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat."
43. După articolul 40 se introduce un nou articol, articolul 401, cu următorul cuprins:
"Art. 401. - (1) Pentru a asigura transparența și un climat nediscriminatoriu, administrațiile vor elabora proiecte de contracte-cadru de subconcesiune, închiriere sau de prestări servicii și le vor publica pe website-urile proprii spre dezbatere publică.
(2) În termen de 90 de zile de la publicarea proiectelor prevăzute la alin. (1), asociațiile patronale și profesionale, reprezentative și legal constituite, precum și federațiile sindicale reprezentative care își desfășoară activitatea în respectivul port formulează observații/propuneri la proiectul de contract-cadru prevăzut la alin. (1), în vederea definitivării negocierii cu bună- credință a clauzelor acestuia.
(3) Administrațiile au obligația de a publica pe website-ul propriu contractele-cadru, astfel cum au fost negociate potrivit alin. (2).
(4) Orice modificare a contractului-cadru se poate face numai cu respectarea prevederilor prezentului articol.
(5) În termen de 12 luni de la publicarea contractelor conform alin. (3), contractele existente se vor modifica conform noilor prevederi legale."
44. Articolul 42 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 42. - (1) Ministerul și autoritățile administrației publice locale, după caz, au obligația de a controla administrațiile în ceea ce privește modul de administrare și de utilizare a infrastructurii de transport naval, modul de executare a contractelor de concesiune, modul de îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, pe care administrațiile au fost mandatate să le ducă la îndeplinire, după caz.
(2) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1) ministerul sau autoritățile administrației publice locale, după caz, pot coopta specialiști externi din cadrul asociațiilor patronale și profesionale, reprezentative și legal constituite.
(3) Membrii organelor de conducere ale administrațiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) vor fi selectați cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(4) Procedura de selecție prevăzută la alin. (3) va cuprinde cel puțin unul dintre următoarele criterii obligatorii:
a) competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice ce desfășoară activități specifice sectorului transport naval, logistic, operare portuară, administrarea infrastructurii de transport naval; sau
b) competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în cadrul autorităților administrației publice centrale sau locale ori instituțiilor publice, îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control în domeniul naval."
45. La articolul 44, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(3) Alocarea danelor și ordinea intrării în port se stabilesc în funcție de solicitările operatorilor economici care desfășoară activități de încărcare/descărcare nave și îmbarcare/debarcare pasageri. Au prioritate în aceste alocări operatorii economici ale căror elemente de suprastructură se află în danele respective."
46. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 45. -Administrațiile urmăresc și iau măsurile necesare pentru ca traficul de mărfuri în port și modul de depozitare a acestora și, în special, a mărfurilor periculoase să nu afecteze mediul înconjurător, siguranța și securitatea infrastructurii portuare și operarea navelor."
47. La articolul 46, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
"b) navele au corpul, mașinile sau echipamentele avariate și acestea influențează în mod substanțial siguranța navigației, caz în care se va solicita și avizul căpităniei de port."
48. La articolul 47, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) Sunt considerate servicii de siguranță pilotajul navelor maritime și fluviomaritime la intrarea și ieșirea din porturi, între danele aceluiași port și pe căile navigabile interioare și remorcajul de manevră al navelor maritime și fluviomaritime în porturi."
49. La articolul 50, partea introductivă a alineatului (1) și alineatul (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Art. 50. - (1) Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime în porturile unde s-a instituit obligativitatea efectuării acestui serviciu se asigură de către administrațiile portuare:
(6) Modul de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor."
50. Articolul 51 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 51. - (1) Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina și Brăila se desfășoară în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe și cu prevederile Convenției despre regimul navigației pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, ratificată de România prin Decretul nr. 298/1948.
(2) Tarifele de pilotaj pentru pilotajul navelor maritime și fluviomaritime prevăzut la alin. (1) se propun de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați și se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
(3) Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime prevăzut la alin. (1), precum și manevrele de intrare/ieșire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galați și Brăila, precum și pilotajul în aceste porturi se asigură de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați:
a) prin corpul propriu de piloți;
b) prin piloți autorizați de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați, pe bază de contract de prestări de servicii încheiat în baza criteriilor impuse prin contractul-cadru de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați cu respectivii piloți ca persoane fizice sau ca operatori economici autorizați în condițiile art. 19 alin. (2).
(4) Modul de desfășurare a serviciului de pilotaj prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
(5) În cazurile prevăzute la alin. (3), piloții, persoane fizice sau operatorii economici autorizați, sunt obligați să plătească un tarif de utilizare a infrastructurii stabilit de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați."
51. La articolul 52, partea introductivă a alineatului (1) și alineatul (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"Art. 52. - (1) Remorcajul de manevră al navelor maritime și fluviomaritime în porturi prevăzut la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 se asigură de către administrațiile portuare:
(6) Modul de desfășurare a serviciului de remorcaj prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor."
52. Articolul 55 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 55. -Agenturarea navelor se efectuează numai de operatori economici specializați, denumiți în continuare agenți, care își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legale în vigoare."
53. După articolul 66 se introduce un nou capitol, capitolul X1, conținând două noi articole, articolele 661 și 662, cu următorul cuprins:
"CAPITOLUL X1
Consiliul de supraveghere în domeniul naval
Art. 661. -(1) Se înființează Consiliul de supraveghere din domeniul naval, denumit în continuare Consiliul de supraveghere, care este organizat și funcționează ca structură fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurenței.
(2) Consiliul de supraveghere este independent din punct de vedere organizatoric, juridic, decizional și cu privire la deciziile de ordin financiar față de administrațiile prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2), față de utilizatorii de infrastructură de transport naval, precum și față de operatorii economici care desfășoară activități de transport naval prevăzute la art. 19.
(3) Din punct de vedere decizional, Consiliul de supraveghere este independent față de orice autoritate publică.
(4) Consiliul de supraveghere este format din 5 membri. Aceștia sunt selectați în cadrul unei proceduri transparente, fiind numiți prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. Președintele Consiliului de supraveghere este numit dintre membrii plenului Consiliului Concurenței.
(5) Membrii Consiliului de supraveghere trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:
a) să aibă cetățenie română și o experiență de cel puțin 5 ani în unul dintre domeniile: economic, juridic, transport naval, administrație publică;
b) să nu dețină acțiuni sau părți sociale, direct ori indirect, la administratorii infrastructurii de transport naval și/sau la operatorii din domeniul naval care utilizează infrastructura de transport naval, indiferent de natura proprietății asupra terenului;
c) să nu facă parte din consiliul de administrație și/sau din adunarea generală a acționarilor ale întreprinderilor prevăzute la lit. b);
d) să nu aibă raporturi de muncă sau să nu desfășoare activități remunerate pentru oricare dintre entitățile, acționarii sau asociații operatorilor prevăzuți la lit. b);
e) să nu dețină alte funcții sau demnități publice, cu excepția celor din cadrul Consiliului Concurenței și a funcțiilor sau activităților din domeniul didactic, al cercetării științifice ori al creației literar-artistice;
f) să depună anual o declarație de avere și o declarație de interese, cu respectarea legislației în vigoare.
(6) Consiliul de supraveghere deliberează și decide valabil în cvorum de cel puțin 3 membri, dintre care unul trebuie să fie președintele sau reprezentantul său desemnat.
(7) Deciziile Consiliului de supraveghere se adoptă cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți. Fiecare membru dispune de un vot. În caz de paritate de voturi, prevalează soluția votată de președinte sau, după caz, de reprezentantul care îl înlocuiește.
(8) Mandatul de membru al Consiliului de supraveghere încetează:
a) la expirarea duratei;
b) prin demisie;
c) prin deces;
d) prin revocare, conform prevederilor alin. (9).
(9) Revocarea din funcție a unui membru al Consiliului de supraveghere se dispune prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței în următoarele cazuri:
a) imposibilitatea de a-și îndeplini mandatul mai mult de 120 de zile calendaristice consecutive;
b) condamnare penală prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru care nu a intervenit reabilitarea;
c) dacă nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la alin. (5) lit. b)- e);
d) la survenirea unei situații de conflict de interese.
(10) Membrul Consiliului de supraveghere aflat în situația prevăzută la alin. (9) lit. c) are obligația ca în termen de cel mult 10 zile să înștiințeze în scris președintele Consiliului Concurenței.
(11) Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana care exercită funcția de membru al Consiliului de supraveghere, soțul/soția acesteia, rudele sau afinii de gradul II inclusiv, are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi revin. Membrii Consiliului de supraveghere care se află în această situație au obligația să se retragă din procesul decizional.
(12) Membrii Consiliului de supraveghere nu pot deține nicio funcție sau responsabilitate profesională în cadrul operatorilor sau al entităților reglementate timp de doi ani după încheierea mandatului lor.
(13) Ordinul de revocare din funcție a membrilor Consiliului de supraveghere poate fi atacat la instanța de contencios administrativ, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data aducerii sale la cunoștința persoanei revocate.
(14) În cazul vacantării unui loc în componența Consiliului de supraveghere pentru una dintre situațiile prevăzute la alin. (9) lit. b)-d) se va proceda, conform prevederilor alin. (4), la numirea unui nou membru pentru durata rămasă din mandat, în funcția devenită vacantă. Membrii Consiliului de supraveghere ale căror mandate au expirat rămân în funcție până la numirea succesorilor lor.
(15) Pentru activitatea depusă, membrii Consiliului de supraveghere au dreptul la o indemnizație lunară de 20% din indemnizația lunară a președintelui Consiliului Concurenței.
(16) Consiliul de supraveghere trebuie să dețină o capacitate organizațională adecvată în ceea ce privește resursele umane și materiale. În cadrul Consiliului Concurenței se înființează o structură organizatorică în scopul asigurării desfășurării activității Consiliului de supraveghere.
(17) Numărul maxim de posturi în cadrul structurii organizatorice prevăzute la alin. (16) este de 16 și se stabilește prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, după consultarea președintelui Consiliului de supraveghere.
(18) Cheltuielile necesare desfășurării activității Consiliului de supraveghere vor fi cuprinse în bugetul Consiliului Concurenței.
(19) În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul de supraveghere emite decizii ce constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate și aprobă regulamente și instrucțiuni, care vor fi puse în aplicare prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(20) Consiliul de supraveghere întocmește și publică anual, pe website-ul propriu, raportul privind activitatea desfășurată.
Art. 662. -(1) Consiliul de supraveghere acționează în domeniul transportului naval, fără a aduce atingere competențelor Consiliului Concurenței de a aplica dispozițiile Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Consiliul de supraveghere are următoarele atribuții:
a) urmărește în ce măsură administrațiile prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) respectă prevederile art. 24 alin. (1) lit. a);
b) avizează normele de fundamentare a tarifelor prevăzute la art. 37 alin. (1), a chiriei și redevenței pentru închirierea și concesiunea/subconcesiunea terenurilor portuare care aparțin domeniului public al statului sau unităților administrativ- teritoriale, percepute de către administrațiile prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2), precum și structura pe elemente de cheltuieli a acestora și urmărește aplicarea lor în mod nediscriminatoriu;
c) avizează normele de fundamentare a tarifelor percepute pentru efectuarea serviciilor de siguranță și structura pe elemente de cheltuieli a acestor tarife și verifică proporționalitatea acestora cu costul serviciului furnizat, precum și aplicarea lor în mod nediscriminatoriu;
d) analizează și se pronunță, prin decizie, într-un termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la primirea tuturor informațiilor necesare, cu privire la plângerile formulate în legătură cu un tratament inechitabil sau discriminatoriu, aplicat, prin deciziile administratorului infrastructurii de transport naval, în ceea ce privește:
(I) procedura de alocare a infrastructurii de transport naval;
(II) nivelul și/sau structura chiriilor/redevențelor/tarifelor de utilizare, aplicate în legătură cu infrastructura de transport naval, precum și efectuarea serviciilor de siguranță;
(lll) cerințele minime aplicate pentru furnizarea serviciilor de siguranță;
(Iv) procedura de acordare/refuz a dreptului de a furniza servicii de siguranță.
În îndeplinirea acestei atribuții, Consiliul de supraveghere exercită o activitate administrativ-jurisdicțională;
e) impune prin decizie măsurile care să asigure remedierea situației, în situația în care se constată că printr-o decizie a administratorului de infrastructură navală a fost aplicat un tratament inechitabil și/sau discriminatoriu în ceea ce privește unul sau mai multe dintre elementele prevăzute la lit. d);
f) monitorizează și avizează procedura de elaborare a contractelor-cadru prevăzută la art. 401;
g) formulează recomandări pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea domeniului transportului naval;
h) colaborează cu alte autorități publice în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin;
i) analizează periodic respectarea cadrului legal în domeniul său de activitate și face propuneri pentru îmbunătățirea acestuia, în concordanță cu reglementările Uniunii Europene;
j) efectuează schimburi de informații cu organisme de supraveghere similare din statele membre ale Uniunii Europene cu privire la activitatea, principiile și practicile lor decizionale, astfel încât acestea să fie armonizate.
(3) În exercitarea atribuțiilor sale, ori de câte ori Consiliul de supraveghere constată că ar putea fi incidente prevederile legislației în materia ajutorului de stat, informează Consiliul Concurenței.
(4) În scopul îndeplinirii atribuțiilor sale legale, Consiliul de supraveghere poate apela, în cazuri speciale, la specialiști externi din domeniul naval sau adiacent.
(5) Consiliul de supraveghere poate să solicite administratorului infrastructurii, precum și oricăror altor operatori economici
Avânt în vedere interesul suscitat publicăm, integral, actul normativ, la care facem referire:
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. - Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - Prevederile prezentei ordonanțe se aplică în porturi și pe căi navigabile interioare tuturor navelor și tuturor activităților de transport naval și conexe acestora care se desfășoară în aceste zone."
2. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 3. - Prevederile prezentei ordonanțe nu se aplică:
a) navelor militare, navelor din dotarea Poliției de Frontieră Române, Poliției Române, Autorității Naționale a Vămilor, Autorității Navale Române și Regiei Autonome «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați;
b) porturilor militare și nici în zonele în care se desfășoară în exclusivitate activități militare, de ordine publică și securitate națională."
3. La articolul 4, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"Art. 4. - (1) Ministerul Transporturilor, denumit în continuare minister, este autoritatea de stat în domeniul transporturilor navale care elaborează și coordonează politica și programele de dezvoltare a sistemului de transport naval și, ca autoritate de reglementare, elaborează și promovează actele normative și normele specifice privind siguranța navigației, administrarea, utilizarea și concesionarea infrastructurii de transport naval, desfășurarea activităților de transport naval în porturile și apele naționale navigabile ale României și asigură ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
(2) Ministerul își îndeplinește atribuțiile prevăzute la alin. (1) direct sau prin direcția care coordonează activitatea de transport naval, denumită în continuare direcție, ori, prin delegare de competență, după caz, prin instituțiile publice, regiile autonome și companiile naționale sau societățile aflate în subordinea ori sub autoritatea sa."
4. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - Asigurarea administrării porturilor și a căilor navigabile interioare, urmărirea sau asigurarea furnizării serviciilor de siguranță prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 și asigurarea efectuării activităților auxiliare prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. c) pct. 1 se fac de către administrațiile portuare și/sau de căi navigabile interioare, denumite în continuare administrații."
5. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Infrastructura de transport naval este constituită din apele naționale navigabile ale României, infrastructura de căi navigabile interioare astfel cum au fost stabilite prin lege și infrastructura portuară indiferent de forma de proprietate.
(2) Constituie elemente de infrastructură de cale navigabilă interioară: căile navigabile interioare ale României, ecluzele, apărările și consolidările de maluri și taluzuri, drumurile tehnologice din lungul canalelor navigabile, construcțiile hidrotehnice, precum și terenurile, instalațiile și echipamentele aferente acestora."
6. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) Portul cuprinde elemente de infrastructură și suprastructură portuară."
7. La articolul 7, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:
"(21) Constituie elemente de infrastructură portuară: terenurile portuare, construcțiile hidrotehnice destinate acostării navelor și/sau aferente porturilor, bazinele portuare din interiorul porturilor, șenalele de acces în porturi, căile ferate, drumurile tehnologice, instalațiile și echipamentele aflate în perimetrul portuar și care sunt destinate furnizării de utilități, acvatoriile.
(22) Constituie elemente de suprastructură portuară: instalațiile și echipamentele necesare pentru manipularea mărfurilor, construcțiile destinate depozitării și procesării mărfurilor, alte clădiri și construcții speciale, platformele portuare, instalațiile și echipamentele de preluare a deșeurilor, inclusiv a celor generate de nave, sistemele de dirijare a traficului din perimetrul portuar, precum și orice alte bunuri care prin natura sau destinația lor deservesc oricăreia dintre activitățile de transport naval prevăzute la art. 19."
8. La articolul 7 alineatul (3) litera a), punctele 1-3 se modifică și vor avea următorul cuprins:
"1. porturi ale căror terenuri aparțin domeniului public al statului;
2. porturi ale căror terenuri aparțin domeniului public al unităților administrativ-teritoriale;
3. porturi ale căror terenuri constituie proprietate privată;".
9. La articolul 7, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (4)-(7), cu următorul cuprins:
"(4) Locul de operare reprezintă acea zonă situată la malul mării sau al unei căi navigabile interioare, în afara porturilor, care dispune de amenajări permanente pentru acostarea în siguranță a navelor, în vederea efectuării operațiunilor de încărcare/descărcare mărfuri și/sau îmbarcare/debarcare de persoane.
(5) Punctul izolat de operare reprezintă acea zonă situată la malul mării sau al unei căi navigabile interioare, în afara porturilor și a locurilor de operare, unde a fost executată o amenajare având caracter temporar, pentru acostarea în siguranță a navelor, în vederea efectuării unor operațiuni temporare de încărcare/descărcare de mărfuri în cantități limitate și/sau îmbarcare/debarcare de persoane.
(6) Drumurile aflate în interiorul porturilor ale căror terenuri aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale sunt drumuri tehnologice, circulația pe aceste drumuri efectuându-se în conformitate cu prevederile regulamentului de funcționare al portului respectiv, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celorlalte prevederi legale.
(7) Drumurile tehnologice prevăzute la alin. (6) se întrețin și se repară de administrații sau de operatorii economici cărora le-au fost încredințate printr-un contract, după caz, conform prevederilor legale în vigoare."
10. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Lista cuprinzând porturile și locurile de operare deschise accesului public, precum și limitele acestora se stabilesc și se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
(2) Autoritatea Navală Română, în a cărei jurisdicție se află portul sau locul de operare, prin căpităniile de port, nu permite accesul și operarea navelor în porturile sau locurile de operare care nu sunt înscrise în lista prevăzută la alin. (1)."
11. La articolul 9, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
" Art. 9. - (1) Rada portuară este suprafața de apă situată în zona costieră, în fața unui port maritim, destinată adăpostirii sau staționării navelor în vederea intrării în port ori, după caz, operării navelor."
12. La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
" (3) Pe căile navigabile interioare navele staționează în zone de ancoraj."
13. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 10. - Limitele radelor portuare și ale zonelor de ancoraj se stabilesc de către Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, și se fac publice prin avize către navigatori și pe website-ul propriu."
14. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 12. - (1) Dezvoltarea porturilor ale căror terenuri aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se realizează în concordanță cu politica și cu programele de dezvoltare elaborate de către minister sau de către unitățile administrativ-teritoriale, după caz, cu consultarea prealabilă a administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare și a asociațiilor patronale și profesionale reprezentative și legal constituite.
(2) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 1 se aprobă de către minister.
(3) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 2 se aprobă de către consiliile unităților administrativ- teritoriale, numai după obținerea avizului conform al ministerului.
(4) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de transport naval existentă în porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 3 se aprobă de către proprietarul terenului, numai după obținerea avizului conform al ministerului.
(5) Investițiile în suprastructură portuară de natura bunurilor imobile, astfel cum sunt definite la art. 537 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care au ca rezultat schimbarea sistematizării portului sau au ca efect creșterea capacității de operare a portului ori pot influența starea tehnică a infrastructurii, se pot realiza numai cu avizul conform al ministerului, indiferent de forma de proprietate asupra terenului.
(6) Avizul prevăzut la alin. (5) nu va putea fi refuzat fără motive temeinice.
(7) Investițiile noi, lucrările de modificare și modernizare și orice alte lucrări de intervenții cu privire la infrastructura de cale navigabilă interioară, indiferent de forma de proprietate, se aprobă de minister."
15. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 13. - Planurile de construire de noi porturi și locuri de operare, precum și planurile de dezvoltare sau de schimbare totală ori parțială a destinației celor existente se aprobă/se avizează, după caz, de către minister, indiferent de natura proprietății asupra terenului."
16. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 14. - În zona de siguranță maritimă sau în zona de siguranță a căilor navigabile interioare, indiferent de forma de proprietate asupra terenurilor, lucrările de investiții, construcții sau amenajări ori montarea de instalații se pot executa numai cu avizul prealabil al ministerului, cu excepția celor prevăzute la art. 12."
17. La articolul 15, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 15. - (1) În zona de siguranță maritimă sau în zonele de siguranță a căilor navigabile interioare administrațiile/alte instituții abilitate conform legii instalează semne și semnale de navigație, de zi și de noapte, în punctele necesare pentru siguranța navigației. În acest scop administrațiile/alte instituții abilitate conform legii au obligația de a solicita, potrivit dispozițiilor legale, efectuarea defrișărilor necesare menținerii vizibilității semnelor și semnalelor de navigație."
18. La articolul 15, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) și (22), cu următorul cuprins:
"(21) Administrațiile au obligația de a pune la dispoziția navelor aparținând Regiei Autonome «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați locuri de acostare permanentă direct la fronturile de acostare ale cheului porturilor, fără perceperea tarifului de acostare.
(22) Administrațiile au obligația de a asigura accesul permanent la frontul de acostare atât de la uscat, cât și dinspre apă."
19. La articolul 18, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"Art. 18. - (1) Distrugerea sau deteriorarea apărărilor de mal și a digurilor este interzisă.
(2) Depozitarea mărfurilor, a altor produse sau a deșeurilor pe coronamentul apărărilor de mal, al digurilor, al cheiurilor și pe drumurile de acces în porturi este interzisă."
20. Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 19. - (1) În sensul prezentei ordonanțe, activitățile de transport naval care se desfășoară în porturi și pe apele naționale navigabile interioare sunt clasificate astfel:
a) activități de transport de mărfuri și/sau de persoane cu nave, care cuprind:
1. transporturile publice de persoane și/sau de mărfuri, efectuate de persoane juridice sau fizice autorizate în condițiile legii;
2. transporturile de persoane și/sau de mărfuri în folos propriu, efectuate de persoanele juridice ori fizice autorizate în condițiile legii, mărfurile transportate fiind proprietatea acestora sau rezultatul activității lor, iar persoanele transportate fiind angajații lor;
3. transporturile de bunuri și/sau de persoane în interes personal, pe apele naționale navigabile, efectuate de persoane fizice pentru satisfacerea cerințelor proprii de transport pe apă, pentru sport sau agrement;
b) activități conexe activităților de transport naval, care cuprind:
1. serviciile de siguranță în porturi și pe căi navigabile interioare, denumite în continuare servicii de siguranță, precum: pilotajul navelor maritime și fluviomaritime la intrarea și ieșirea din porturi, între danele aceluiași port și pe căile navigabile interioare și remorcajul de manevră al navelor maritime și fluviomaritime în porturi;
2. activitățile în legătură cu operarea navelor, cum ar fi: îmbarcarea/debarcarea de persoane, încărcarea/descărcarea navelor, depozitarea, stivuirea, amararea, sortarea, marcarea, paletizarea, pachetizarea, containerizarea, însăcuirea și alte activități privind mărfurile, agenturarea, curățarea magaziilor navelor, buncherajul, curățarea și degazarea tancurilor navelor, legarea-dezlegarea navelor maritime și fluviomaritime;
c) activități auxiliare activităților de transport naval, care cuprind:
1. activitățile privind întreținerea și repararea infrastructurii de transport naval, semnalizarea costieră și plutitoare pentru navigație, dragajul de întreținere pentru asigurarea adâncimilor în porturi și pe căile navigabile interioare, asistența navelor la operarea mărfurilor periculoase, preluarea reziduurilor și a apelor uzate de la nave, preluarea gunoiului și a resturilor menajere de la nave;
2. alte activități, cum ar fi: executarea de construcții hidrotehnice specifice transportului naval, lucrările de scafandrerie realizate în apele naționale navigabile interioare și în porturi, supravegherea navelor fără echipaj, serviciile pentru nave de agrement și turism, dragajul de extracție, refurnizarea de apă, de energie electrică și de energie termică, asistența, salvarea și ranfluarea navelor, reparațiile la nave, aprovizionarea navelor.
(2) Activitățile de transport naval care pot fi efectuate numai de către operatori economici autorizați și modul și criteriile de autorizare se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor.
(3) Nu se supun autorizării Autoritatea Navală Română și operatorii economici care desfășoară respectivele activități în folos propriu și/sau în interes personal.
(4) Transportul de persoane și/sau de mărfuri pe căile navigabile interioare ale României se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 1.356/96/CE al Consiliului din 8 iulie 1996 privind normele comune aplicabile transportului de mărfuri sau de călători pe căile navigabile interioare între statele membre în vederea instituirii libertății de a furniza aceste servicii de transport.
(5) Transportul de persoane și/sau de mărfuri dintr-un port românesc având ca destinație un port dintr-un stat membru al Uniunii Europene se efectuează numai cu nave care arborează pavilionul unui stat membru al Uniunii Europene.
(6) Transportul de persoane și/sau de mărfuri dintr-un port românesc având ca destinație un port dintr-un stat care nu este membru al Uniunii Europene se poate efectua cu nave care arborează pavilionul unui stat membru al Uniunii Europene sau cu nave care arborează pavilionul statului pe teritoriul căruia se află situat portul de destinație.
(7) În situația în care nu există nave disponibile pentru efectuarea transporturilor de persoane și/sau de mărfuri cu respectarea prevederilor alin. (5) sau (6), respectivele transporturi se pot efectua cu nave care arborează pavilionul unui stat terț cu condiția obținerii în prealabil a unei autorizații emise de către direcție."
21. La articolul 20, partea introductivă a alineatului (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) Se interzice administrațiilor portuare din porturile prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) pct. 1 și 2 efectuarea activităților:".
22. La articolul 21, alineatul (1) și litera b) a alineatului (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"Art. 21. - (1) Activitățile de încărcare/descărcare mărfuri și îmbarcare/debarcare persoane se desfășoară numai în porturile și în locurile de operare prevăzute la art. 8.
b) îmbarcarea/debarcarea de persoane și/sau încărcarea/descărcarea de mărfuri în puncte izolate, pentru perioade limitate de timp, a unor cantități și categorii de mărfuri, care din motive economice nu pot fi operate în porturile și în locurile de operare prevăzute la art. 8;".
23. La articolul 21, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (5)-(7), cu următorul cuprins:
”(5) Aprobarea pentru operațiunile prevăzute la alin. (2) lit. b) se acordă în baza avizelor emise de către administrația de cale navigabilă și de Autoritatea Navală Română.
(6) În situația în care caracteristicile punctului izolat și/sau condițiile hidrometeorologice din zonă nu mai permit continuarea activității în respectivul punct izolat, în deplină siguranță, administrația de cale navigabilă și/sau Autoritatea Navală Română au/are dreptul de a retrage avizul/avizele emis/emise, fără ca operatorul economic ce desfășoară activitatea în punctul izolat respectiv să poată cere daune.
(7) Administrația de cale navigabilă și/sau Autoritatea Navală Română au/are obligația de a aduce la cunoștința operatorului economic prevăzut la alin. (6) și direcției, de îndată, decizia de a retrage avizul/avizele emis/emise și motivele care au impus adoptarea acestei măsuri."
24. Articolul 22 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 22. - Administrațiile portuare prevăzute la art. 5 pot fi instituții publice, regii autonome, companii naționale sau societăți."
25. Articolul 23 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 23. - (1) În porturile în care infrastructura portuară aparține domeniului public sau privat al statului, administrațiile portuare se înființează prin hotărâre a Guvernului ca unități care funcționează în subordinea sau sub autoritatea ministerului.
(2) În porturile în care infrastructura portuară aparține domeniului public sau privat al unităților administrativ-teritoriale, administrațiile portuare se înființează prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale deliberative și se află în subordinea sau sub autoritatea respectivelor autorități ale administrației publice locale.
(3) În porturile în care infrastructura portuară aparține domeniului privat, altul decât cel prevăzut la alin. (1) și (2), administrația portuară este o persoană juridică desemnată de proprietarul infrastructurii portuare.
(4) În lista cuprinzând porturile și locurile de operare prevăzută la art. 8 vor fi precizate în mod expres și administrațiile/administratorii acestora, după caz."
26. Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 24. - (1) Administrațiile portuare prevăzute la art. 23 au în principal următoarele obligații:
a) să pună infrastructura portuară la dispoziția tuturor utilizatorilor, în mod liber și nediscriminatoriu;
b) să întrețină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii portuare, astfel cum sunt stabilite prin planurile de proiectare sau cărțile tehnice aferente fiecărui element de infrastructură ori grupuri de elemente reprezentând o unitate funcțională, aflate în administrarea sau proprietatea lor;
c) să întrețină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale oricăror rețele de utilități existente pe teritoriul porturilor, aflate în administrarea sau în proprietatea lor;
d) să asigure operatorilor economici, la cererea acestora, refurnizarea sau distribuția utilităților, cu respectarea regulilor stabilite de către autoritățile de reglementare competente;
e) să asigure, după caz, furnizarea serviciilor de siguranță prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1;
f) să asigure în permanență adâncimile minime în bazinele portuare și la dane, astfel cum sunt stabilite prin planurile de proiectare ale acestor elemente de infrastructură;
g) să asigure în permanență adâncimile pe șenalele de acces necesare intrării/ieșirii navelor în/din port;
h) să asigure în permanență semnalizarea pe șenalele de acces și în porturi;
i) să asigure, după caz, semnalizarea în mare largă, activitate pentru care pot percepe tarife;
j) să țină evidența muncitorilor portuari care efectuează activitățile specifice prevăzute la art. 60 alin. (1) pe bază de contracte individuale de muncă;
k) să permită accesul în danele de operare pentru operațiuni de încărcare/descărcare doar a navelor fluviale care respectă prevederile art. 19 alin. (4);
l) să întrețină drumurile de acces existente pe teritoriile portuare. În cazuri excepționale, cu acceptul ministerului și al autorităților locale, administrațiile portuare pot participa la întreținerea căilor de legătură între teritoriile portuare și drumurile naționale sau autostrăzi;
m) să participe la intervențiile în caz de dezastre, inclusiv poluări, conform legislației în vigoare.
(2) Administrațiile au obligația să întocmească regulamente portuare, pe baza regulamentului-cadru elaborat de direcție și aprobat prin ordin al ministrului transporturilor.
(3) La elaborarea regulamentelor portuare administrațiile se vor consulta cu instituțiile abilitate ale administrației publice centrale, cu asociațiile patronale și profesionale, reprezentative și legal constituite, precum și cu federațiile sindicale reprezentative care își desfășoară activitatea în respectivul port.
(4) Regulamentele portuare vor fi avizate din punctul de vedere al siguranței navigației de Autoritatea Navală Română.
(5) Regulamentele portuare intră în vigoare după avizarea lor de către direcție și respectarea lor este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care își desfășoară activitatea în portul respectiv.
(6) Porturile sunt incluse în lista prevăzută la art. 8 numai după avizarea regulamentului portuar aferent de către direcție.
(7) Urmărirea aplicării și respectării regulamentelor portuare se face atât de către Autoritatea Navală Română, cât și de către administrații."
27. La articolul 25, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 25. - (1) Administrarea căilor navigabile interioare se face de către administrațiile de căi navigabile interioare prevăzute la art. 5."
28. Articolul 26 se modifică și va avea următorul cuprins:
" Art. 26. - Administrațiile de căi navigabile interioare au următoarele obligații:
a) să pună infrastructura de căi navigabile interioare la dispoziția tuturor utilizatorilor, în mod liber și nediscriminatoriu;
b) să întrețină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte și să mențină caracteristicile tehnice minime ale infrastructurii de transport naval aferente căii navigabile interioare, astfel cum sunt stabilite prin planurile de proiectare sau cărțile tehnice aferente fiecărui element de infrastructură sau grupuri de elemente reprezentând o unitate funcțională, aflate în administrarea sau proprietatea lor;
c) să asigure gabaritele minime de navigație stabilite în conformitate cu prevederile naționale și internaționale aplicabile;
d) să asigure semnalizarea costieră și plutitoare necesară;
e) să asigure sau să furnizeze serviciile de siguranță prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1."
29. După articolul 26 se introduce un nou articol, articolul 261, cu următorul cuprins:
"Art. 261. - (1) Prin delegare de competență, în condițiile legii, administrațiile pot duce la îndeplinire și unele obligații ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
(2) Pentru activitățile pe care le efectuează în scopul îndeplinirii atribuțiilor ce le-au fost delegate potrivit alin. (1), administrațiile respective îndeplinesc funcția de autoritate portuară și/sau de căi navigabile interioare.
(3) Lista cuprinzând administrațiile prevăzute la alin. (2), precum și competențele acestora delegate potrivit alin. (1) se publică prin ordin al ministrului transporturilor.
(4) Pentru desfășurarea activităților având ca scop ducerea la îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, administrațiile primesc fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului sau prin bugetele locale ale unităților administrativ- teritoriale, după caz.
(5) Administrațiile pot îndeplini și funcția de administrator al zonei libere, în condițiile legii."
30. La articolul 27, partea introductivă și litera c) ale alineatului (1) și alineatul (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"Art. 27. -(1) Administrațiile porturilor și căilor navigabile interioare au obligația să stabilească anual:
c) programul de dragaj pentru asigurarea adâncimilor minime sau gabaritelor minime de navigație, după caz, cu consultarea operatorilor portuari;
(2) Programele prevăzute la alin. (1) fac parte integrantă din planul de administrare întocmit de către membrii organelor de conducere ale administrațiilor, fiind considerate indicatori de performanță nefinanciari."
31. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 29. - Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 6 alin. (1), care face parte din domeniul public, poate fi concesionată, subconcesionată, închiriată ori dată în administrare, după caz, în condițiile legii."
32. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 30. - (1) Infrastructura de transport naval prevăzută la art. 29 poate fi:
a) dată în administrare, în condițiile legii, autorităților administrației publice centrale sau locale ori administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare, organizate ca instituții publice sau regii autonome;
b) concesionată administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare, organizate ca societăți ori companii naționale aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, respectiv a autorităților administrației publice locale, după caz, în condițiile legii.
(2) Concesionarea infrastructurii de transport naval în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. b) se face pe bază de contract de concesiune încheiat între minister, respectiv autoritățile administrației publice locale, în calitate de concedenți, și administrațiile respective, în calitate de concesionari.
(3) Administrațiile nu au dreptul să cesioneze, în tot sau în parte, contractele prevăzute la alin. (2).
(4) În situația în care veniturile obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii nu sunt suficiente pentru întreținerea, reparația, modernizarea, dezvoltarea respectivei infrastructuri, autoritatea publică centrală/locală alocă fonduri de la bugetul de stat/bugetul autorității administrației publice locale pentru asigurarea acoperirii cheltuielilor respective."
33. După articolul 30 se introduce un nou articol, articolul 301, cu următorul cuprins:
"Art. 301. - Contractele de concesiune prevăzute la art. 30 alin. (2) vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin:
a) obligațiile prevăzute la art. 24, respectiv art. 26, după caz, și sancțiunile aplicabile în cazul neîndeplinirii acestora;
b) obligația administrațiilor de a utiliza peste 50% din totalul veniturilor (obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii pentru întreținerea, reparația, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii;
c) obligația de a ține contabilitatea de gestiune;
d) redevența calculată pe baza veniturilor obținute prin punerea la dispoziția utilizatorilor a infrastructurii primite în concesiune."
34. Articolul 31 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 31. - (1) Punerea la dispoziția utilizatorilor de către administrații a terenurilor portuare care aparțin domeniului public al statului se face prin contracte de subconcesiune sau închiriere, în condițiile legii, cu scopul desfășurării în mod eficient a activităților portuare definite prin prezenta ordonanță.
(2) Administrațiile se pot asocia cu operatori economici în vederea utilizării în comun a infrastructurilor de transport naval, prin încheierea unor contracte de asociere, în condițiile legii.
(3) Utilizatorii prevăzuți la alin. (1) nu au dreptul să subconcesioneze sau să închirieze terenurile portuare ce le-au fost subconcesionate și nici să cesioneze în tot sau în parte contractele de subconcesiune."
35. După articolul 31 se introduce un nou articol, articolul 311, cu următorul cuprins:
"Art. 311. - (1) Terenurile libere de sarcini pot fi puse la dispoziția utilizatorilor prin contracte de subconcesiune, în condițiile legii.
(2) Studiul de oportunitate al fiecărei subconcesiuni în parte, elaborat în condițiile prevăzute de legislația în vigoare pentru concesiune, se aprobă de către minister.
(3) Subconcesiunea prevăzută la alin. (1) se aprobă, în baza studiului de oportunitate prevăzut la alin. (2), prin hotărâre a Guvernului.
(4) Procedura de atribuire a contractului de subconcesiune se poate demara exclusiv după aprobarea subconcesiunii potrivit dispozițiilor alin. (3)."
36. Articolul 32 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 32. - (1) Caietele de sarcini ale concesiunii se elaborează de către concedenți, iar în cazul subconcesiunii prevăzute la art. 29 și art. 31 alin. (1) se elaborează de către concesionarii prevăzuți la art. 30 alin. (2) și se aprobă de către minister sau de autoritățile administrației publice locale, după caz.
(2) Caietele de sarcini vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin:
a) scopul/destinația/activitățile pentru care se concesionează/subconcesionează infrastructura respectivă;
b) valoarea redevenței;
c) criteriile de performanță stabilite în funcție de zonele portuare și activitatea propusă spre a fi efectuată, conform studiului de oportunitate;
d) modalitatea de stimulare/penalizare pentru realizarea/nerealizarea criteriilor de performanță prevăzute la lit. c);
e) regimul bunurilor realizate prin programele de investiții pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la încetarea contractului de concesiune/subconcesiune."
37. La articolul 33, literele c) și d) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”c) modul/nivelul de îndeplinire a criteriilor de performanță prevăzute în caietul de sarcini;
d) măsuri de protecție a mediului, după caz."
38. La articolul 34, literele a) și e) -i) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"a) perioada pentru care se concesionează/subconcesionează infrastructura. Perioada contractului de subconcesiune nu poate depăși perioada pentru care concesionarul prevăzut la art. 30 alin. (2) a primit în concesiune respectiva infrastructură. În cazul în care în oferta câștigătoare s-a prevăzut efectuarea unor programe de investiții a căror perioadă de amortizare depășește perioada-limită a contractului de concesiune prevăzut la art. 30 alin. (2), succesorul în drepturi al administrației este obligat să încheie cu subconcesionarul un contract de subconcesiune în aceleași condiții, pe o durată egală cu perioada rămasă până la amortizarea integrală a investițiilor realizate;
e) criteriile de performanță stabilite în funcție de zonele portuare și activitatea propusă spre a fi efectuată, conform studiului de oportunitate;
f) modalitatea de stimulare/penalizare pentru realizarea/nerealizarea criteriilor de performanță prevăzute la lit. e);
g) măsuri de protecție a mediului, după caz;
h) clauze de reziliere a contractului pentru neplata redevenței din cauze imputabile operatorului și nerespectarea graficului de execuție a programului de investiții prevăzut la lit. d), dacă modificarea graficului nu a fost aprobată de respectivul concedent, iar cauzele de nerespectare a graficului îi sunt imputabile operatorului economic;
i) regimul bunurilor realizate prin programul de investiții pe infrastructura de transport naval concesionată/subconcesionată la încetarea contractului de concesiune/subconcesiune și modalitatea de despăgubire."
39. După articolul 34 se introduce un nou articol, articolul 341, cu următorul cuprins:
"Art. 341. - (1) Punerea la dispoziția utilizatorilor de către administrații a terenurilor portuare care aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale se poate face prin contracte de închiriere, în condițiile legii.
(2) Administrațiile se pot asocia cu operatori economici în vederea utilizării în comun a infrastructurilor de transport naval prevăzute la alin. (1), prin încheierea unor contracte de asociere, în condițiile legii."
40. Articolul 35 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 35. -(1) Închirierea infrastructurii de transport naval se face în conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al ministrului transporturilor, respectiv prin hotărâre a autorității administrației publice locale, după caz. Prin regulament se stabilesc categoriile de infrastructură care pot fi închiriate și modalitatea de atribuire a acestora.
(2) Contractele de închiriere de infrastructură de transport naval se vor încheia pe o perioadă care nu va putea depăși perioada concesiunii prevăzute la art. 30 alin. (2) și vor conține cel puțin clauzele prevăzute la art. 34 lit. a), b), c), e), f), h) și i).
(3) În cazul în care prin contractul de închiriere s-a reglementat obligația locatarului de a efectua programe de investiții a căror perioadă de amortizare depășește perioada- limită a contractului de concesiune prevăzut la art. 30 alin. (2), succesorul în drepturi al administrației este obligat să încheie cu locatarul un contract de închiriere în aceleași condiții, pe o durată egală cu perioada rămasă până la amortizarea integrală a investițiilor realizate."
41. Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 37. - (1) Pentru prestarea serviciilor prevăzute la art. 36, precum și pentru alte activități și servicii furnizate de către acestea, administrațiile stabilesc tarife în mod nediscriminatoriu.
(2) Stabilirea tarifelor se face pe baza unor norme de fundamentare întocmite de administrații pe baza datelor din contabilitatea de gestiune a respectivei administrații, în urma consultării prealabile a operatorilor economici.
(3) Orice modificare a tarifelor prevăzute la alin. (1) se face numai în ultimul trimestru al anului în curs pentru anul următor."
42. Articolul 38 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 38. - (1) Sumele obținute din chirii, redevențe și din tarifele prevăzute la art. 37 constituie venituri proprii ale administrațiilor și se utilizează în conformitate cu legislația în vigoare.
(2) Prin derogare de la art. 1 alin. (1) lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările și completările ulterioare, maximum 25% din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se constituie vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat."
43. După articolul 40 se introduce un nou articol, articolul 401, cu următorul cuprins:
"Art. 401. - (1) Pentru a asigura transparența și un climat nediscriminatoriu, administrațiile vor elabora proiecte de contracte-cadru de subconcesiune, închiriere sau de prestări servicii și le vor publica pe website-urile proprii spre dezbatere publică.
(2) În termen de 90 de zile de la publicarea proiectelor prevăzute la alin. (1), asociațiile patronale și profesionale, reprezentative și legal constituite, precum și federațiile sindicale reprezentative care își desfășoară activitatea în respectivul port formulează observații/propuneri la proiectul de contract-cadru prevăzut la alin. (1), în vederea definitivării negocierii cu bună- credință a clauzelor acestuia.
(3) Administrațiile au obligația de a publica pe website-ul propriu contractele-cadru, astfel cum au fost negociate potrivit alin. (2).
(4) Orice modificare a contractului-cadru se poate face numai cu respectarea prevederilor prezentului articol.
(5) În termen de 12 luni de la publicarea contractelor conform alin. (3), contractele existente se vor modifica conform noilor prevederi legale."
44. Articolul 42 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 42. - (1) Ministerul și autoritățile administrației publice locale, după caz, au obligația de a controla administrațiile în ceea ce privește modul de administrare și de utilizare a infrastructurii de transport naval, modul de executare a contractelor de concesiune, modul de îndeplinire a obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la care România este parte, pe care administrațiile au fost mandatate să le ducă la îndeplinire, după caz.
(2) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1) ministerul sau autoritățile administrației publice locale, după caz, pot coopta specialiști externi din cadrul asociațiilor patronale și profesionale, reprezentative și legal constituite.
(3) Membrii organelor de conducere ale administrațiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) vor fi selectați cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(4) Procedura de selecție prevăzută la alin. (3) va cuprinde cel puțin unul dintre următoarele criterii obligatorii:
a) competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice ce desfășoară activități specifice sectorului transport naval, logistic, operare portuară, administrarea infrastructurii de transport naval; sau
b) competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în cadrul autorităților administrației publice centrale sau locale ori instituțiilor publice, îndeplinind atribuții de conducere, reglementare sau control în domeniul naval."
45. La articolul 44, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(3) Alocarea danelor și ordinea intrării în port se stabilesc în funcție de solicitările operatorilor economici care desfășoară activități de încărcare/descărcare nave și îmbarcare/debarcare pasageri. Au prioritate în aceste alocări operatorii economici ale căror elemente de suprastructură se află în danele respective."
46. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 45. -Administrațiile urmăresc și iau măsurile necesare pentru ca traficul de mărfuri în port și modul de depozitare a acestora și, în special, a mărfurilor periculoase să nu afecteze mediul înconjurător, siguranța și securitatea infrastructurii portuare și operarea navelor."
47. La articolul 46, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
"b) navele au corpul, mașinile sau echipamentele avariate și acestea influențează în mod substanțial siguranța navigației, caz în care se va solicita și avizul căpităniei de port."
48. La articolul 47, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) Sunt considerate servicii de siguranță pilotajul navelor maritime și fluviomaritime la intrarea și ieșirea din porturi, între danele aceluiași port și pe căile navigabile interioare și remorcajul de manevră al navelor maritime și fluviomaritime în porturi."
49. La articolul 50, partea introductivă a alineatului (1) și alineatul (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Art. 50. - (1) Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime în porturile unde s-a instituit obligativitatea efectuării acestui serviciu se asigură de către administrațiile portuare:
(6) Modul de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor."
50. Articolul 51 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 51. - (1) Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina și Brăila se desfășoară în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe și cu prevederile Convenției despre regimul navigației pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, ratificată de România prin Decretul nr. 298/1948.
(2) Tarifele de pilotaj pentru pilotajul navelor maritime și fluviomaritime prevăzut la alin. (1) se propun de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați și se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
(3) Pilotajul navelor maritime și fluviomaritime prevăzut la alin. (1), precum și manevrele de intrare/ieșire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galați și Brăila, precum și pilotajul în aceste porturi se asigură de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați:
a) prin corpul propriu de piloți;
b) prin piloți autorizați de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați, pe bază de contract de prestări de servicii încheiat în baza criteriilor impuse prin contractul-cadru de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați cu respectivii piloți ca persoane fizice sau ca operatori economici autorizați în condițiile art. 19 alin. (2).
(4) Modul de desfășurare a serviciului de pilotaj prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
(5) În cazurile prevăzute la alin. (3), piloții, persoane fizice sau operatorii economici autorizați, sunt obligați să plătească un tarif de utilizare a infrastructurii stabilit de către Regia Autonomă «Administrația Fluvială a Dunării de Jos» Galați."
51. La articolul 52, partea introductivă a alineatului (1) și alineatul (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:
"Art. 52. - (1) Remorcajul de manevră al navelor maritime și fluviomaritime în porturi prevăzut la art. 19 alin. (1) lit. b) pct. 1 se asigură de către administrațiile portuare:
(6) Modul de desfășurare a serviciului de remorcaj prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor."
52. Articolul 55 se modifică și va avea următorul cuprins:
"Art. 55. -Agenturarea navelor se efectuează numai de operatori economici specializați, denumiți în continuare agenți, care își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legale în vigoare."
53. După articolul 66 se introduce un nou capitol, capitolul X1, conținând două noi articole, articolele 661 și 662, cu următorul cuprins:
"CAPITOLUL X1
Consiliul de supraveghere în domeniul naval
Art. 661. -(1) Se înființează Consiliul de supraveghere din domeniul naval, denumit în continuare Consiliul de supraveghere, care este organizat și funcționează ca structură fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurenței.
(2) Consiliul de supraveghere este independent din punct de vedere organizatoric, juridic, decizional și cu privire la deciziile de ordin financiar față de administrațiile prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2), față de utilizatorii de infrastructură de transport naval, precum și față de operatorii economici care desfășoară activități de transport naval prevăzute la art. 19.
(3) Din punct de vedere decizional, Consiliul de supraveghere este independent față de orice autoritate publică.
(4) Consiliul de supraveghere este format din 5 membri. Aceștia sunt selectați în cadrul unei proceduri transparente, fiind numiți prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. Președintele Consiliului de supraveghere este numit dintre membrii plenului Consiliului Concurenței.
(5) Membrii Consiliului de supraveghere trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:
a) să aibă cetățenie română și o experiență de cel puțin 5 ani în unul dintre domeniile: economic, juridic, transport naval, administrație publică;
b) să nu dețină acțiuni sau părți sociale, direct ori indirect, la administratorii infrastructurii de transport naval și/sau la operatorii din domeniul naval care utilizează infrastructura de transport naval, indiferent de natura proprietății asupra terenului;
c) să nu facă parte din consiliul de administrație și/sau din adunarea generală a acționarilor ale întreprinderilor prevăzute la lit. b);
d) să nu aibă raporturi de muncă sau să nu desfășoare activități remunerate pentru oricare dintre entitățile, acționarii sau asociații operatorilor prevăzuți la lit. b);
e) să nu dețină alte funcții sau demnități publice, cu excepția celor din cadrul Consiliului Concurenței și a funcțiilor sau activităților din domeniul didactic, al cercetării științifice ori al creației literar-artistice;
f) să depună anual o declarație de avere și o declarație de interese, cu respectarea legislației în vigoare.
(6) Consiliul de supraveghere deliberează și decide valabil în cvorum de cel puțin 3 membri, dintre care unul trebuie să fie președintele sau reprezentantul său desemnat.
(7) Deciziile Consiliului de supraveghere se adoptă cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți. Fiecare membru dispune de un vot. În caz de paritate de voturi, prevalează soluția votată de președinte sau, după caz, de reprezentantul care îl înlocuiește.
(8) Mandatul de membru al Consiliului de supraveghere încetează:
a) la expirarea duratei;
b) prin demisie;
c) prin deces;
d) prin revocare, conform prevederilor alin. (9).
(9) Revocarea din funcție a unui membru al Consiliului de supraveghere se dispune prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței în următoarele cazuri:
a) imposibilitatea de a-și îndeplini mandatul mai mult de 120 de zile calendaristice consecutive;
b) condamnare penală prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru care nu a intervenit reabilitarea;
c) dacă nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la alin. (5) lit. b)- e);
d) la survenirea unei situații de conflict de interese.
(10) Membrul Consiliului de supraveghere aflat în situația prevăzută la alin. (9) lit. c) are obligația ca în termen de cel mult 10 zile să înștiințeze în scris președintele Consiliului Concurenței.
(11) Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana care exercită funcția de membru al Consiliului de supraveghere, soțul/soția acesteia, rudele sau afinii de gradul II inclusiv, are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi revin. Membrii Consiliului de supraveghere care se află în această situație au obligația să se retragă din procesul decizional.
(12) Membrii Consiliului de supraveghere nu pot deține nicio funcție sau responsabilitate profesională în cadrul operatorilor sau al entităților reglementate timp de doi ani după încheierea mandatului lor.
(13) Ordinul de revocare din funcție a membrilor Consiliului de supraveghere poate fi atacat la instanța de contencios administrativ, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la data aducerii sale la cunoștința persoanei revocate.
(14) În cazul vacantării unui loc în componența Consiliului de supraveghere pentru una dintre situațiile prevăzute la alin. (9) lit. b)-d) se va proceda, conform prevederilor alin. (4), la numirea unui nou membru pentru durata rămasă din mandat, în funcția devenită vacantă. Membrii Consiliului de supraveghere ale căror mandate au expirat rămân în funcție până la numirea succesorilor lor.
(15) Pentru activitatea depusă, membrii Consiliului de supraveghere au dreptul la o indemnizație lunară de 20% din indemnizația lunară a președintelui Consiliului Concurenței.
(16) Consiliul de supraveghere trebuie să dețină o capacitate organizațională adecvată în ceea ce privește resursele umane și materiale. În cadrul Consiliului Concurenței se înființează o structură organizatorică în scopul asigurării desfășurării activității Consiliului de supraveghere.
(17) Numărul maxim de posturi în cadrul structurii organizatorice prevăzute la alin. (16) este de 16 și se stabilește prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, după consultarea președintelui Consiliului de supraveghere.
(18) Cheltuielile necesare desfășurării activității Consiliului de supraveghere vor fi cuprinse în bugetul Consiliului Concurenței.
(19) În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul de supraveghere emite decizii ce constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate și aprobă regulamente și instrucțiuni, care vor fi puse în aplicare prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(20) Consiliul de supraveghere întocmește și publică anual, pe website-ul propriu, raportul privind activitatea desfășurată.
Art. 662. -(1) Consiliul de supraveghere acționează în domeniul transportului naval, fără a aduce atingere competențelor Consiliului Concurenței de a aplica dispozițiile Legii concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Consiliul de supraveghere are următoarele atribuții:
a) urmărește în ce măsură administrațiile prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2) respectă prevederile art. 24 alin. (1) lit. a);
b) avizează normele de fundamentare a tarifelor prevăzute la art. 37 alin. (1), a chiriei și redevenței pentru închirierea și concesiunea/subconcesiunea terenurilor portuare care aparțin domeniului public al statului sau unităților administrativ- teritoriale, percepute de către administrațiile prevăzute la art. 23 alin. (1) și (2), precum și structura pe elemente de cheltuieli a acestora și urmărește aplicarea lor în mod nediscriminatoriu;
c) avizează normele de fundamentare a tarifelor percepute pentru efectuarea serviciilor de siguranță și structura pe elemente de cheltuieli a acestor tarife și verifică proporționalitatea acestora cu costul serviciului furnizat, precum și aplicarea lor în mod nediscriminatoriu;
d) analizează și se pronunță, prin decizie, într-un termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la primirea tuturor informațiilor necesare, cu privire la plângerile formulate în legătură cu un tratament inechitabil sau discriminatoriu, aplicat, prin deciziile administratorului infrastructurii de transport naval, în ceea ce privește:
(I) procedura de alocare a infrastructurii de transport naval;
(II) nivelul și/sau structura chiriilor/redevențelor/tarifelor de utilizare, aplicate în legătură cu infrastructura de transport naval, precum și efectuarea serviciilor de siguranță;
(lll) cerințele minime aplicate pentru furnizarea serviciilor de siguranță;
(Iv) procedura de acordare/refuz a dreptului de a furniza servicii de siguranță.
În îndeplinirea acestei atribuții, Consiliul de supraveghere exercită o activitate administrativ-jurisdicțională;
e) impune prin decizie măsurile care să asigure remedierea situației, în situația în care se constată că printr-o decizie a administratorului de infrastructură navală a fost aplicat un tratament inechitabil și/sau discriminatoriu în ceea ce privește unul sau mai multe dintre elementele prevăzute la lit. d);
f) monitorizează și avizează procedura de elaborare a contractelor-cadru prevăzută la art. 401;
g) formulează recomandări pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea domeniului transportului naval;
h) colaborează cu alte autorități publice în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin;
i) analizează periodic respectarea cadrului legal în domeniul său de activitate și face propuneri pentru îmbunătățirea acestuia, în concordanță cu reglementările Uniunii Europene;
j) efectuează schimburi de informații cu organisme de supraveghere similare din statele membre ale Uniunii Europene cu privire la activitatea, principiile și practicile lor decizionale, astfel încât acestea să fie armonizate.
(3) În exercitarea atribuțiilor sale, ori de câte ori Consiliul de supraveghere constată că ar putea fi incidente prevederile legislației în materia ajutorului de stat, informează Consiliul Concurenței.
(4) În scopul îndeplinirii atribuțiilor sale legale, Consiliul de supraveghere poate apela, în cazuri speciale, la specialiști externi din domeniul naval sau adiacent.
(5) Consiliul de supraveghere poate să solicite administratorului infrastructurii, precum și oricăror altor operatori economici
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii