Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Integral (document)

În Monitorul Oficial al României partea I numărul 868/15.X.2018 a fost publicată Legea 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

În continuare vom publica, integral, aşa cum a apărut în Monitorul Oficial, actul normativ:

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. - Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor.”
2. La articolul 2, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Hotărârile pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea legii.”
3. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 3. - (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”
4. La articolul 3, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1¹) şi (1²), cu următorul cuprins:
„(1¹) Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(1²) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate.”
5. La articolul 4, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Procurorii şi judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile şi libertăţile individuale sunt garantate şi că ordinea publică este protejată.”
6. La articolul 4, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
„(3) Judecătorii şi procurorii trebuie atât să fie, cât şi să apară ca fiind independenţi unii de ceilalţi.
(4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.”
7. La articolul 5, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 5. - (1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, aşa cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare.
(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.”

8. La articolul 6, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:
„(2¹) Apartenenţa în calitate de colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are ca efect eliberarea din funcţia deţinută."
9. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 7. - (1) judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex personalului de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
(2) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane.
(4) Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune împotriva independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte.
(5) Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat.
(6) Rezultatul verificărilor se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi, la cerere, oricărei persoane.
(7) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat în instanţă, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoştinţă, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.
(8) Răspunsul eronat se pedepseşte conform legii.
(9) Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat.
(10) Dispoziţiile art. 8-12, art. 33 şi art. 76 din prezenta lege se aplică, în mod corespunzător, şi magistraţilor-asistenţi.”
10. La articolul 8 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale sau regii autonome;”.
11. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:
„(1¹) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, magistraţii sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective:"
12. La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă.”
13. La articolul 14 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei."
14. La articolul 15, alineatele (1)-(7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 15. - (1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a lll-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru concurs.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii, prin secţiile corespunzătoare, stabileşte, în fiecare an, numărul de cursanţi, separat, pentru judecători şi procurori, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.
(3) După publicarea datelor prevăzute la alin. (1), se verifică îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei, pentru persoanele care îşi exprimă intenţia de a participa la concurs. În vederea evaluării psihologice, persoana interesată plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat.
(4) Calificativul «admis» obţinut la evaluarea psihologică este valabil şi la concursurile de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii sau de admitere în magistratură organizate ulterior, dacă de la data evaluării psihologice şi până la data publicării anunţului de organizare a concursului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nu au trecut mai mult de 2 ani.
(5) Persoanele care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii şi sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei se pot înscrie la concursul prevăzut la alin. (1). Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului
Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.
(6) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului prevăzut la alin. (1), inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, probele de concurs şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 106 lit. a).
(7) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.”
15. La articolul 15, alineatul (3) se abrogă.
16. După articolul 15 se introduce un nou articol, articolul 15¹, cu următorul cuprins:
„Art. 15¹. - Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei și al instituţiilor coordonate sau subordonate se face prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Posturile respective se evidenţiază separat.”
17. La articolul 16, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 4 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică pentru perioade de câte şase luni la: instanţe, parchete, penitenciare şi cabinete de avocatură, în ultimul an de stagiu, cursanţii vor efectua stagii de practică şi la alte instituţii cu relevanţă pentru pregătirea profesională. Instituţiile la care se vor efectua stagiile de practică şi durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, pentru fiecare ciclu de învăţământ. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi instituţiile cu relevanţă pentru pregătirea profesională.
(4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justiţie asistă la toate activităţile specifice instituţiilor şi profesiilor, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică prevăzut la alin. (5).”
18. La articolul 16, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4¹), cu următorul cuprins:
„(4¹) La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică, stabiliţi prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică, vor realiza o evaluare a capacităţii fiecărui auditor de a exercita funcţia de judecător sau procuror.”
19. La articolul 16, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(5) Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică şi Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie sunt aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii."
20. La articolul 17, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (3¹)-(3³), cu următorul cuprins:
„(3¹) Auditorii de justiţie beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condiţiile şi în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condiţiile stabilite prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Cheltuielile de întreţinere se suportă de Institut.
(3²) În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi în situaţiile în care auditorii de justiţie își desfăşoară activitatea de formare în afara municipiului Bucureşti, aceştia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraţilor, în condiţiile legii.
(3³) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi de plata indemnizaţiei de maternitate, risc maternal şi pentru creşterea copilului, pe durata concediilor respective.”
21. La articolul 17, alineatul (4) se abrogă.
22. După articolul 17 se introduc trei noi articole, articolele 17¹—17³, cu următorul cuprins:
„Art. 17¹. - Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi auditorilor de justiţie.
Art. 17². -Auditorii de justiţie au drepturile prevăzute la art. 79 alin. (3) şi art. 80, precum şi îndatoririle prevăzute la art. 90 şi art. 91 alin. (2).
Art. 17³. - Cheltuielile de transport al personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care nu are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, care participă la activităţile de formare profesională iniţială organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.”
23. La articolul 18, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Constituie abateri disciplinare:
a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;
b) absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;
c) faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), d), j), I), n) și q), dispoziţii care se aplică în mod corespunzător.”
24. La articolul 18, alineatul (4) se abrogă.
25. La articolul 18, alineatele (5) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei.
(8) Procedura de cercetare disciplinară şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.”
26. La articolul 18, după alineatul (8) se introduc trei noi alineate, alineatele (9)-(11), cu următorul cuprins:
„(9) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă.
(10) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Naţional al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie.
(11) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Naţional al Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii disciplinare este suspendat.”
27. După articolul 18 se introduce un nou articol, articolul 18¹, cu următorul cuprins:
„Art. 18¹. - (1) Pe durata cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).
(2) Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul ştiinţific al Institutului National al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea bursei şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului Naţional al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.
(3) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) Dispoziţiile art. 18 alin (6) se aplică în mod corespunzător.
(5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), condamnarea definitivă a auditorilor pentru o infracţiune din culpă ori amânarea aplicării pedepsei pentru acelaşi tip de infracţiune, precum şi renunţarea la urmărirea penală sau renunţarea la aplicarea pedepsei printr-o hotărâre definitivă nu conduc la exmatriculare, dacă se apreciază de către Consiliul ştiinţific că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere demnităţii calităţii de auditor de justiţie sau imaginii Institutului.”
28. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 19. - (1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului
Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei de judecător respectiv procuror, precum şi un test psihologic.
(2) O comisie de examinare teoretică şi practică va fi alcătuite din 7 persoane: 3 judecători, 2 procurori, un avocat şi un profesor universitar, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior ai Magistraturii dintre judecătorii, procurorii sau avocaţii cu cel puţin 12 ani vechime în profesie şi dintre cadrele didactice ale facultăţilor de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de cel puţin 5 ani.
(3) Examenul psihologic se va susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu «apt» sau «inapt».
(4) Împotriva calificativului «inapt», candidatul poate face contestaţie în termen de 5 zile de la afişare, ce va fi soluţionată de o comisie de 5 psihologi cu o altă componenţă decât comisia anterioară. Calificativul final «inapt» va avea drept consecinţă declararea candidatului ca respins la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.
(5) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia, la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4).
(6) Componenţa comisiilor prevăzute de alin. (3) şi (4) va fi stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.
(7) Nota finală de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii este compusă din media de la examenul de absolvire prevăzut la alin. (1), ce va avea o pondere de 60%, şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului National al Magistraturii, ce va avea o pondere de 40%.”
29. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 20. - (1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 10 ani funcţia de judecător sau de procuror.
(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 10 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).”
30. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 21. - (1) Auditorii de justiţie optează pentru locurile de judecători stagiari şi procurori stagiari scoase la concurs, iar repartizarea acestora se face pe baza notei finale de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, prevăzută la art. 19 alin. (7). Opţiunile se fac în faţa Institutului Naţional al Magistraturii, care va înainta tabelul cu propunerile de repartizare, făcute în acest mod, secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea numirii în funcţie.
(2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt repartizaţi şi numiţi în funcţie de către secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza opţiunilor exprimate conform alin. (1).
(3) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.
(4) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
(5) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care are domiciliul în raza instanţei sau parchetului pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.
(6) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(7) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate prevăzut la art. 28, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
(8) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari se bucură de stabilitate.”
31. La articolul 22, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 22. - (1) Durata stagiului este de 2 ani.”
32. La articolul 23, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 23. - (1) Judecătorii stagiari judecă:
a) acţiunile posesorii, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă;
b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 10.000 lei;
c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale, dacă sancţiunea contravenţională maximă prevăzută de lege este de 10.000 lei;
d) cererile de valoare redusă, prevăzute la art. 1.026—1.033 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare;
e) cererile având ca obiect înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii;
f) cererile de abţinere şi de recuzare, precum şi cererile de revizuire şi contestaţiile în anulare în cauzele ce intră în competenţa lor;
g) reabilitarea;
h) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;
i) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi legile speciale, pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219 alin. (1), art. 223, art. 226 şi 227, precum şi art. 239—241 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, cererile de confirmare a soluţiilor de renunţare la urmărirea penală şi cererile de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauzele care au ca obiect aceste infracţiuni."
33. La articolul 23, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1¹) şi (1²), cu următorul cuprins:
„(1¹) Judecătorii stagiari asistă şi la şedinţe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele prevăzute la alin. (1), prin rotaţie, la completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi, stabilite de preşedintele instanţei. În cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmeşte un raport consultativ asupra cauzei şi poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea preşedintelui completului.
(1²) Modalitatea de participare la aceste completuri se stabileşte prin hotărâre a colegiului de conducere.”
34. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procesuale şi procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv.”
35. La articolul 23, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (2¹) şi (2²), cu următorul cuprins:
,,(2¹) Procurorul stagiar emite opinie consultativă care se motivează şi rezolvă lucrările date în sarcina sa de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.
(2²) Judecătorii şi procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate."
36. La articolul 24, alineatul (2) se abrogă.
37. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 26. - (1) Examenul de capacitate constă în susţinerea
unei probe scrise şi a unei probe orale, respectiv evaluarea mapei de stagiu, fiecare având ponderi egale în media finală.
(2) Examenul de capacitate va urmări însuşirea competenţelor şi aptitudinilor practice în perioada de stagiu.
(3) Examenul de capacitate se organizează la finalul fiecărui stagiu, în baza regulamentelor elaborate de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) Examinarea se realizează de către comisiile prevăzute la art. 28.
(5) Modalitatea de susţinere a examenului, criteriile de apreciere ale acestuia, procedura şi criteriile de evaluare ale mapei de stagiu se stabilesc prin regulamente propuse de Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobate de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii."
38. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 27. - (1) Data, locul şi modul de desfăşurare a
examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.
(2) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de mapele de stagiu şi de celelalte acte necesare potrivit regulamentelor privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari, respectiv al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.”
39. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 28. - (1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din judecători de la curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.”
40. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 29. - (1) Rezultatele examenului de capacitate se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Contestaţiile cu privire la fiecare din cele două probe se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este definitivă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.
(3) Contestaţia la proba orală se soluţionează de comisia de contestaţii prin analizarea înregistrării audiovideo a probei susţinute de candidat.
(4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, fiecare din secţiile Consiliului Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.
(5) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute ne lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.”
41. Articolul 30 se abrogă.
42. La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1).”
43. La articolul 31, alineatul (4) se abrogă.
44. La articolul 33, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 33. - (1) Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.”
45. La articolul 33, alineatul (2¹) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2¹) Dispoziţiile art. 15 se aplică în mod corespunzător.”
46. La articolul 33, alineatul (11) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(11) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1).”
47. La articolul 33, alineatul (12) se abrogă.
48. După articolul 33 se introduce un nou articol, articolul 33¹, cu următorul cuprins:
„Art. 33¹. — Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările și și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pot fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior.”
49. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 35. - (1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei. Formarea iniţială și continuă este un drept şi o îndatorire pentru judecător.
(2) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.”
50. La articolul 37¹, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:
„(1¹) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor şi procurorilor străini, ale cursanţilor sau ale reprezentanţilor altor instituţii de formare profesională din străinătate, care participă, în cadrul unor programe de cooperare, la activităţile de formare profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, pot fi suportate din bugetul acestei instituţii.”
51. La articolul 37¹, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) şi (1¹) se stabileşte prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Cazarea participanţilor în condiţiile alin. (1) şi (1¹) se poate realiza în structurile de primire turistice în limita plafonului maxim stabilit prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, independent de clasificarea acestora.”
52. La articolul 38, alineatele (1¹)—(1³) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(1¹) Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile privind cazarea, masa şi transportul acestuia se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.
(1²) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1¹) se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de
Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), plafonul maxim al cheltuielilor se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 37¹ alin. (2).
(1³) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. În cazul personalului de instruire angajat la plata cu ora al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii."
53. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 39. - (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi unei evaluări periodice privind calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
(2) În raport cu vechimea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, evaluarea se realizează după cum urmează:
a) o dată la 2 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între un an și 5 ani;
b) o dată la 3 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 5 și 10 ani;
c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 10 şi 15 ani;
d) o dată la 5 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.
(3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei, respectiv conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată, precum şi 2 sau mai mulţi judecători sau procurori de la instanţa sau parchetul ierarhic superior, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe sau parchet, cu aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Evaluarea preşedintelui instanţei şi a vicepreşedintelui se face de o comisie formată din preşedintele instanţei superioare, preşedintele secţiei corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa superioară, desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea conducătorului parchetului, a adjunctului acestuia şi a procurorului şef de secţie se realizează de o comisie de la parchetul ierarhic superior, din care face parte conducătorul acestuia, un procuror cu funcţie de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat şi un alt procuror desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţie de la curţile de apel sau de la Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe, iar evaluarea procurorilor generali, a procurorilor generali adjuncţi şi a şefilor de secţie de la parchetele de pe lângă curţile de apel sau de la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestui parchet. Evaluarea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie compusă din judecători, membri aleşi ai Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puţin de curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor şefi ai direcţiilor specializate se face de o comisie compusă din procurori, membri aleşi ai Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puţin de tribunal, desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Din comisiile de evaluare a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv a celor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prim-adjunctul sau adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie, precum şi procurori desemnaţi, după caz, de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau de colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
(5) Pentru judecătorii şi tribunale şi, respectiv, pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile prevăzute la alin. (4) se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta. Pentru curţile de apel şi pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secţiei pentru judecători din 3 judecători, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei pentru judecători, cu grad cel puţin de curte de apel. Pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secţiei pentru procurori din 3 procurori, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei pentru procurori, cu grad cel puţin de tribunal.
(6) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă prin hotărâre de fiecare din secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.”
54. La articolul 40, alineatele (1), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 40. - (1) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului, întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3), (4) sau (5), se poate acorda unul dintre calificativele: «foarte bine», «bine», «satisfăcător» sau «nesatisfăcător».
(3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (4) şi (5) orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.
(4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate cu recurs, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea curţii de apel este definitivă.”
55. La articolul 41, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii."
56. După articolul 42 se introduce un nou capitol, capitolul IV¹, cuprinzând articolul 42¹, cu următorul cuprins:
„CAPITOLUL IV¹
Evaluarea psihologică periodică
Art. 42¹. - (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt supuşi la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice.
(2) Dacă în urma evaluării psihologice judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor primeşte calificativul «inapt», acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, urmând ca judecătorul sau procurorul să fie supus unei noi evaluări.
(3) Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora şi desfăşurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.”
57. Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 43. - Concursul pentru promovarea judecătorilor şi
procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de secţiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.”
58. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 44. - (1) Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au funcţionat efectiv timp de cel puţin 3 ani la instanţa sau parchetul ierarhic inferior celui la care doresc să promoveze şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:
a) 7 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;
b) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;
c) 18 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.
(3) Vechimile prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie să fie îndeplinite până la data înscrierii la concursul de promovare.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii verifică, prin secţiile corespunzătoare, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)—(3).”
59. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 45. - Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile
prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de secţiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii.”
60. La articolul 46, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(3) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, este prevăzută în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor. Anularea sau modificarea în orice mod a baremului de răspuns stabilit pentru oricare dintre subiectele de concurs, după ce acest barem a fost adus la cunoştinţă candidaţilor, atrage invalidarea concursului şi reluarea acestuia.
(4) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.”
61. După articolul 46 se introduc trei noi articole, articolele 46¹—46³, cu următorul cuprins:
„Art. 46¹. - (1) Promovarea efectivă a judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita locurilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.
(2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 30 de zile înainte de data de la care se pot depune cererile de înscriere la concurs.
Art. 46². - (1) Pot participa la concursul de promovare efectivă la instanţele şi parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au dobândit gradul profesional corespunzător instanţei sau parchetului la care solicită promovarea şi au funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani la instanţa sau parchetul ierarhic inferior, în cazul promovări în funcţiile de judecător de curte de apel, procuror la parchetul de pe lângă aceasta sau de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 46³ - (1) Concursul de promovare efectivă constă în susţinerea unei probe având ca obiect evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani.
(2) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) şi modalitatea de stabilire și contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 46 alin. (3).
(3) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.”
62. Articolul 47 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 47. - În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi procurorilor declaraţi admişi."
63. După articolul 47 se introduc două noi articole, articolele 47¹ şi 47², cu următorul cuprins:
„Art. 47¹. - (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe sau parchete superioare nu pot fi delegaţi, detaşaţi sau transferaţi timp de cel puţin 2 ani de la data promovării.
(2) Judecătorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe superioare nu pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la parchete superioare nu pot fi numiţi în funcţia de judecător timp de cel puţin 2 ani de la data promovării.
Art. 47². - Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora se face prin examenul de promovare organizat pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii.”
64. La articolul 48, alineatele (1) şi (4)-(6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 48. - (1) Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. Contestaţiile cu privire la fiecare dintre probele de concurs se trimit Institutului Naţional al Magistraturii în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor pentru fiecare probă. Anularea sau modificarea în orice mod a baremului de răspuns stabilit pentru oricare dintre subiectele de concurs, după ce acest barem a fost adus la cunoştinţă candidaţilor, atrage invalidarea concursului şi reluarea acestuia.
(5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători din c