Comunicat de presă „Dialoguri@MAE” pe tema „Contribuţiei României la consolidarea formatelor de cooperare la Marea Neagră - oportunităţi şi provocări. Președinția în Exercițiu a României la OCEMN”

Ministerul Afacerilor Externe a organizat astăzi, 18 septembrie 2015, o nouă sesiune de dezbateri interactive „Dialoguri@MAE” dedicată analizei stadiului şi perspectivelor cooperării în regiunea Mării Negre, precum şi prezentării obiectivelor  preşedinţiei Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), deţinute în prezent de România - cea de-a 5-a în decursul celor 23 de ani de existenţă a Organizaţiei. Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, în calitate de Președinte-în-Exercițiu al OCEMN, a deschis evenimentul în cadrul căruia au mai vorbit, ca invitați speciali, ambasadorul Michael Christides, secretarul general al Secretariatului Internaţional Permanent al OCEMN și profesorul Dan Dungaciu, Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Președintele Fundației Mării Negre din România.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat în discursul său faptul că, pentru România, colaborarea regională a statelor din zona Mării Negre a fost şi rămâne una dintre preocupările prioritare de politică externă, iar OCEMN – ca platformă care reuneşte 12 state din regiune – are rolul de a crea pentru toate aceste state, prin intermediul cooperării economice, interese reciproce comune care, la un moment, dat vor putea fi suficient de puternice pentru a crea încrederea necesară pentru a reglementa pe căi paşnice diferendele dintre ele. „Prin contribuţia sa specifică în domeniul economic, OCEMN poate avea rolul său în normalizarea situaţiei regionale. Sub egida sa, este necesară articularea mai bună a cooperării economice inter-guvernamentale în mod efectiv, astfel încât să se realizeze atmosfera necesară pentru ca statele respective să îşi reglementeze problemele pe căi politice, în conformitate cu principiile dreptului internaţional.”, a subliniat ministrul afacerilor externe.

Bogdan Aurescu a precizat că, pentru România, principalul obiectiv este continuarea dezvoltării cooperării regionale în cadrul Organizaţiei. Un accent deosebit trebuie pus pe aprofundarea cooperării sectoriale, mai ales în domeniul transporturilor, energiei, protecţiei mediului, asistenţei pentru situaţii de urgenţă, combaterii criminalităţii transfrontaliere și a evaziunii fiscale, dar şi a dialogului cu societatea civilă. Ministrul Aurescu a vorbit despre relevanța Mării Negre inclusiv din punctul de vedere al securității energetice și ca ruta de transport de mărfuri, dinspre Asia Centrală spre Europa.

Ministrul afacerilor externe a anunţat că Preşedinţia-în-Exerciţiu (PiE) a României va organiza o dezbatere informală la nivelul miniştrilor afacerilor externe OCEMN la 29 septembrie 2015, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, pentru a fixa repere precise şi termene concrete de realizare a priorităţilor de pe agenda OCEMN. Totodată, România va sprijini propunerea secretarului general al OCEMN, Michael Christides, de a folosi Grupul de Lucru al OCEMN pe Combaterea Criminalității pentru discutarea problemei migranţilor: „Statele membre pot să își consolideze cooperarea printr-un schimb de informații mai eficient în ceea ce privește rețelele de trafic ilicit de persoane, care exploatează, de multe ori cu final tragic, situația acestor persoane”, a declarat Bogdan Aurescu.

Ministrul afacerilor externe a exprimat dorinţa României de a avea o contribuție concretă la o relaţie OCEMN – UE, mai solidă și mai pragmatică, în beneficiul tuturor Statelor Membre din regiune: “Succesul interacţiunii cu UE, un proiect în sine, depinde de cooperarea directă a OCEMN cu Comisia Europeană. În această relație este nevoie ca fondul să prevaleze asupra formei, în ce priveşte planificarea eficientă a costurilor, pe baza unor estimări financiare realiste”.

Șeful diplomației române a prezentat succint legătura intrinsecă dintre diferitele propuneri ale diplomației române privind cooperarea regională - revigorarea Sinergiei Mării Negre, ideea creării unor platforme de dialog sub forma de Security Trusts, în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, sau crearea unui grup de lucru, iniţiat împreună cu Polonia, pentru eficientizarea parteneriatului Estic.  „România încurajează o abordare complementară, luând în considerare toate platformele relevante legate, într-un fel sau altul, de regiunea Mării Negre. În acest sens, dorim armonizarea politicilor şi proiectelor din cadrul Sinergiei Mării Negre cu cele din Parteneriatul Estic, Strategia UE pentru Regiunea Dunării, Strategia de Securitate Maritimă și Strategia UE pentru Asia Centrală, Politica Maritimă Integrată a UE, Instrumentul de Asistenţă de Preaderare, amplificând capacităţile UE de actor relevant în raport cu vecinii şi cu vecinii vecinilor săi”, a afirmat Bogdan Aurescu.

La rândul său, secretarul general al Secretariatului Internaţional Permanent al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Michael Christides, a prezentat principalele direcţii de acţiune ale OCEMN în acest moment şi rolul important pe care organizaţia îl are, de catalist al cooperării regionale. În ceea ce priveşte cooperarea OCEMN – UE, ambasadorul Michael Christides a menţionat: „Uniunea Europeană este prezentă nu doar ca observator la OCEMN sau prin intermediul celor trei state care sunt şi membre OCEMN şi membre ale UE - România, Grecia, Bulgaria - ci şi prin intermediul relaţiei în evoluţie cu statele din Parteneriatul Estic şi printr-o implicare activă în zona Mării Negre, în domenii precum mediul, dezvoltarea economică, promovarea democraţiei şi drepturilor omului.”

Ambasadorul Michael Christides a vorbit şi despre nevoia reformării şi eficientizării organizaţiei până în 2017, când se vor împlini 25 de ani de la constituirea OCEMN: „Trebuie să unim experienţa şi cunoştinţele OCEMN din regiune cu know-how-ul tehnic şi fondurile existente la nivelul UE”, a subliniat acesta.


În intervenţia sa, profesorul Dan Dungaciu s-a concentrat pe conceptul de „securitate”, pe care îl consideră ca fiind “povestea nespusă a Mării Negre”, explicând relevanța platformelor de dialog pe teme de securitate în sens larg propus de România, la nivelul UE, în cadrul revizuirii Politicii Europene de Vecinătate, sub denumirea de Security Trusts. „Marea Neagră este un subiect care ne priveşte, iar o  discuţie despre Marea Neagră este astăzi inevitabilă în România. Când vorbim de securitate ne gândim la ceva ce construim în jurul nostru, astfel încât să ne simţim cât mai protejaţi. (…). Revigorarea modului în care ne întâlnim și gândim despre Marea Neagră trebuie să aibă loc”, a declarat Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, pledând pentru o acţiune conjugată a nivelului interguvernamental şi a celui non-guvernamental în acest scop.