Comunicat MAE - Mesajul ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, la comemorarea victimelor masacrului de la Fântâna Albă

Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la tragicul eveniment de la Fântâna Albă, când, la 1 aprilie 1941, în Duminica de Paști, au fost omorâţi sute de români, de către trupele sovietice.

Suntem adunați astăzi, în acest loc, pentru a comemora unul din cele mai dureroase momente din istoria noastră, când locuitori din Valea Siretului, din satele Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni, Oprişeni, Trestiana, Iordăneşti, au fost uciși la Varniţa, pe când încercau să treacă în România, fugind către partea de țară rămasă neocupată de soviete.

În acea zi de Paşti, au pierit în întregime sute de familii de români bucovineni. Vina lor era că erau români şi îşi doreau să trăiască liberi în propria lor țară. Să nu uităm că această mare tragedie a neamului românesc a fost continuată cu represaliile din iunie 1941, când alţi mii de români bucovineni, mulţi dintre ei rude ale victimelor de la Fântâna Albă, au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan.

Timp de mai bine de jumătate de secol nu s-a putut vorbi despre ce s-a întâmplat la Fântâna Albă de nicio parte a granițelor. În cele din urmă, adevărul istoriei iese la iveală, iar datoria noastră, ca români, este să nu îi uităm niciodată pe toţi aceia care şi-au vărsat sângele pe aceste meleaguri. Acest moment dureros va dăinui în memoria colectivă a românilor și a ucrainenilor.

Istoria a făcut ca de o parte și de alta a granițelor noastre să trăiască comunități importante de ucraineni în România şi de români în Ucraina. Datoria celor două state este ca împreună să colaboreze pentru crearea unor condiţii de bună convieţuire, respect şi încredere, contribuind astfel la creşterea atât de necesară a stabilităţii în această parte a Europei.

Marea lecţie de istorie lăsată nouă de sutele de săteni din Valea Siretului, care au pierit aici acum 75 de ani, constă în puterea sacrificiului făcut pentru păstrarea identităţii naţionale, a limbii şi a credinţei înaintaşilor noştri.

Să ne înclinăm deci în faţa acestor martiri ai neamului românesc pe care-i pomenim astăzi şi să facem din jertfa lor un reper moral pentru generaţiile prezente şi viitoare.