Comunicat MAE-Primirea de către ministrul Bogdan Aurescu a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg 2 Iulie 2015
Comunicat MAE-Primirea de către ministrul Bogdan Aurescu a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg 2 Iulie
02 Jul, 2015 14:07
ZIUA de Constanta
1143
Marime text
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit joi, 2 iulie 2015, la sediul MAE, pe Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, cu ocazia vizitei efectuate în România. Întâlnirea a avut drept scop principal evaluarea implementării deciziilor adoptate la Summit-ul NATO din Marea Britanie, precum şi discutarea priorităţilor în perspectiva Summit-ului Aliat de anul viitor, din Polonia, cât şi a contribuţiilor României în acest scop.
Ministrul român al afacerilor externe a apreciat progresele obţinute pentru punerea în aplicare a deciziilor Summit-ului Aliat din Marea Britanie, în special în raport cu Planul de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii de reacţie (Readiness Action Plan/RAP) şi a mulţumit Secretarului General Jens Stoltenberg pentru sprijinul său în acest sens. Șeful diplomației române a punctat eforturile României, inclusiv pe linie diplomatică, pe linia operaţionalizării celor două structuri de comandă şi control care vor fi stabilite pe teritoriul ţării noastre, precum şi importanţa pe mai departe de a asigura o abordare integrată şi unitară din partea Alianţei a întregului flanc estic.
Abordând tema priorităţilor pentru Summit-ul din Polonia, din iulie 2016, şeful diplomaţiei române a accentuat interesul major al României pentru continuarea procesului de adaptare a Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, a arătat că ţara noastră consideră că este important ca în acest proces să se acorde o atenţie deosebită regiunii Mării Negre, care este esenţială pentru securitatea Alianţei, aflându-se la punctul de întâlnire dintre flancurile estic şi sudic al NATO, mai ales în contextul riscurilor şi ameninţărilor din vecinătatea estică, dar şi din cea sudică ale NATO. De asemenea, a subliniat importanţa intensificării, cu rezultate concrete, a cooperării şi coordonării NATO-UE, în special pe dimensiunea de răspuns la ameninţările hibride, precum şi în ce priveşte securitatea maritimă, comunicarea strategică şi combaterea terorismului. Având în vedere amploarea actuală a fenomenului terorist, Bogdan Aurescu a sugerat ca problema combaterii terorismului să se plaseze pe agenda viitorului Summit din Polonia.
Bogdan Aurescu a mai evidenţiat interesul României pentru asigurarea stabilităţii în vecinătatea estică. A reamintit propunerea ţării noastre, lansată cu prilejul ministerialei de externe recente din Antalya, privind elaborarea unei strategii integrate a NATO, „cu două brațe” - pentru vecinătatea estică şi sudică - şi a exprimat satisfacţia în legătură cu faptul că după întâlnirea din Turcia au fost deja înregistrate progrese concrete la nivelul Alianţei pentru concretizarea acestei propuneri a României. De asemenea, s-a referit la importanţa menţinerii sprijinului Aliat pentru partenerii estici, un loc important pentru România urmând în continuare a fi ocupat de Republica Moldova. În acest sens, a salutat adoptarea la ministeriala apărării NATO, de luna trecută, a pachetului privind creşterea capacităţilor de apărare a Republicii Moldova.
Ministrul afacerilor externe a reiterat sprijinul ţării noastre pentru politica NATO a uşilor deschise şi pentru înregistrarea de rezultate concrete în acest în ceea ce priveşte candidatura Muntenegru, dar şi în raport cu ceilalţi aspiranţi, cu accent pe Georgia. A informat cu privire la iniţiativa pe care a lansat-o de a vizita Muntenegru, în cursul acestei luni, împreună cu alţi miniştri de externe aliaţi, pentru a sprijini efortul de pregătire pentru aderare al acestui stat candidat şi a stimula creşterea sprijinului public pentru aderare.
Totodată, ministrul afacerilor externe l-a informat pe Secretarul General al NATO în legătură cu stadiul operaţionalizării sistemului defensiv de apărare împotriva rachetelor balistice, subliniind interesul României ca la Summit-ul de anul viitor să fie declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului NATO, la care atât România, cât şi SUA contribuie substanţial prin facilitatea de la Deveselu.
Secretarul General Jens Stoltenberg a apreciat contribuţiile substanțiale, atât conceptuale, cât şi operaţionale ale țării noastre în cadrul NATO, subliniind că România este un aliat de încredere și dedicat. Totodată, Secretarul General a arătat că prin eforturile conjugate ale Aliaților, demersurile NATO privind implementarea măsurilor de adaptare se desfășoară conform calendarului și ritmului stabilit. În acest sens, a exprimat apreciere pentru contribuţia României în ceea ce priveşte stabilitatea regională şi promovarea abordării strategice a regiunii Mării Negre – un spațiu semnificativ pentru securitatea regională, dar și pentru securitatea transatlantică în ansamblu, și care va beneficia în continuare de un interes sporit din partea Alianţei. Înaltul oficial NATO a exprimat satisfacţia în legătură cu decizia ţării noastre de a asigura un buget sporit pentru cheltuielile de apărare, România situându-se astfel printre Aliaţii care au înţeles importanţa acestei decizii în contextul actual de securitate preocupant. În acest sens, Secretarul General a arătat că va oferi România ca exemplu de bune practici pentru alte state. Totodată, oficialul a exprimat apreciere pentru experții și diplomații români care lucrează pentru NATO, aceștia fiind o resursă umană valoroasă.
Ministrul român al afacerilor externe a apreciat progresele obţinute pentru punerea în aplicare a deciziilor Summit-ului Aliat din Marea Britanie, în special în raport cu Planul de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii de reacţie (Readiness Action Plan/RAP) şi a mulţumit Secretarului General Jens Stoltenberg pentru sprijinul său în acest sens. Șeful diplomației române a punctat eforturile României, inclusiv pe linie diplomatică, pe linia operaţionalizării celor două structuri de comandă şi control care vor fi stabilite pe teritoriul ţării noastre, precum şi importanţa pe mai departe de a asigura o abordare integrată şi unitară din partea Alianţei a întregului flanc estic.
Abordând tema priorităţilor pentru Summit-ul din Polonia, din iulie 2016, şeful diplomaţiei române a accentuat interesul major al României pentru continuarea procesului de adaptare a Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, a arătat că ţara noastră consideră că este important ca în acest proces să se acorde o atenţie deosebită regiunii Mării Negre, care este esenţială pentru securitatea Alianţei, aflându-se la punctul de întâlnire dintre flancurile estic şi sudic al NATO, mai ales în contextul riscurilor şi ameninţărilor din vecinătatea estică, dar şi din cea sudică ale NATO. De asemenea, a subliniat importanţa intensificării, cu rezultate concrete, a cooperării şi coordonării NATO-UE, în special pe dimensiunea de răspuns la ameninţările hibride, precum şi în ce priveşte securitatea maritimă, comunicarea strategică şi combaterea terorismului. Având în vedere amploarea actuală a fenomenului terorist, Bogdan Aurescu a sugerat ca problema combaterii terorismului să se plaseze pe agenda viitorului Summit din Polonia.
Bogdan Aurescu a mai evidenţiat interesul României pentru asigurarea stabilităţii în vecinătatea estică. A reamintit propunerea ţării noastre, lansată cu prilejul ministerialei de externe recente din Antalya, privind elaborarea unei strategii integrate a NATO, „cu două brațe” - pentru vecinătatea estică şi sudică - şi a exprimat satisfacţia în legătură cu faptul că după întâlnirea din Turcia au fost deja înregistrate progrese concrete la nivelul Alianţei pentru concretizarea acestei propuneri a României. De asemenea, s-a referit la importanţa menţinerii sprijinului Aliat pentru partenerii estici, un loc important pentru România urmând în continuare a fi ocupat de Republica Moldova. În acest sens, a salutat adoptarea la ministeriala apărării NATO, de luna trecută, a pachetului privind creşterea capacităţilor de apărare a Republicii Moldova.
Ministrul afacerilor externe a reiterat sprijinul ţării noastre pentru politica NATO a uşilor deschise şi pentru înregistrarea de rezultate concrete în acest în ceea ce priveşte candidatura Muntenegru, dar şi în raport cu ceilalţi aspiranţi, cu accent pe Georgia. A informat cu privire la iniţiativa pe care a lansat-o de a vizita Muntenegru, în cursul acestei luni, împreună cu alţi miniştri de externe aliaţi, pentru a sprijini efortul de pregătire pentru aderare al acestui stat candidat şi a stimula creşterea sprijinului public pentru aderare.
Totodată, ministrul afacerilor externe l-a informat pe Secretarul General al NATO în legătură cu stadiul operaţionalizării sistemului defensiv de apărare împotriva rachetelor balistice, subliniind interesul României ca la Summit-ul de anul viitor să fie declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului NATO, la care atât România, cât şi SUA contribuie substanţial prin facilitatea de la Deveselu.
Secretarul General Jens Stoltenberg a apreciat contribuţiile substanțiale, atât conceptuale, cât şi operaţionale ale țării noastre în cadrul NATO, subliniind că România este un aliat de încredere și dedicat. Totodată, Secretarul General a arătat că prin eforturile conjugate ale Aliaților, demersurile NATO privind implementarea măsurilor de adaptare se desfășoară conform calendarului și ritmului stabilit. În acest sens, a exprimat apreciere pentru contribuţia României în ceea ce priveşte stabilitatea regională şi promovarea abordării strategice a regiunii Mării Negre – un spațiu semnificativ pentru securitatea regională, dar și pentru securitatea transatlantică în ansamblu, și care va beneficia în continuare de un interes sporit din partea Alianţei. Înaltul oficial NATO a exprimat satisfacţia în legătură cu decizia ţării noastre de a asigura un buget sporit pentru cheltuielile de apărare, România situându-se astfel printre Aliaţii care au înţeles importanţa acestei decizii în contextul actual de securitate preocupant. În acest sens, Secretarul General a arătat că va oferi România ca exemplu de bune practici pentru alte state. Totodată, oficialul a exprimat apreciere pentru experții și diplomații români care lucrează pentru NATO, aceștia fiind o resursă umană valoroasă.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii