MAE a organizat conferința internațională „Rolul Curţii Internaţionale de Justiţie în promovarea statului de drept în relaţiile internaţionale. In memoriam Demetru Negulescu”
MAE a organizat conferința internațională „Rolul Curţii Internaţionale de Justiţie în promovarea statului
29 May, 2015 18:22
ZIUA de Constanta
923
Marime text
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis astăzi, 29 mai 2015, conferința cu tema „Rolul Curţii Internaţionale de Justiţie în promovarea statului de drept în relaţiile internaţionale. In Memoriam Demetru Negulescu”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe pentru a marca acceptarea de către România a jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție (CIJ), organul principal judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite, ca urmare a finalizării, la 19 mai 2015, a procedurii de adoptare de către Parlamentul României a Legii privind acceptarea jurisdicției CIJ.
Invitați de onoare au fost Mohammed Bedjaoui, fost președinte al Curții Internaționale de Justiție și fost ministru al afacerilor externe și al justiției din Algeria, și Philippe Couvreur, Grefierul Curții Internaționale de Justiție, personalitate remarcabilă a dreptului internaţional contemporan.
Bogdan Aurescu a evidențiat în intervenția sa importanța demersului României de acceptare a jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție, confirmând susţinerea deosebită pe care România o acordă dreptului internațional, în general, în normarea relațiilor internaționale: ”România este convinsă că relaţiile internaţionale trebuie să se fondeze pe drept. România crede ferm că dreptul internaţional este o valoare per se, nu doar un instrument al conduitei în relaţiile internaţionale. De aceea, respectul deplin pentru dreptul internaţional este unul dintre pilonii cei mai importanţi ai politicii externe a României. (…) Acest eveniment marchează o etapă decisivă în paradigma relației dintre România și Curtea Internațională de Justiție – recunoașterea jurisdicției obligatorii a Curții – legea prin care se face acest lucru primind votul final în Parlamentul României pe 19 mai 2015. Dreptul internațional are nevoie de instrumente eficiente pentru punerea sa în practică, iar Curtea Internațională de Justiție este, fără îndoială, cel mai sofisticat instrument în acest sens. În prezent, România este unul din statele care acordă un sprijin susținut Curții, sprijin care se bazează pe abordarea generală a României față de consolidarea statului de drept în relațiile internaționale.
Statul de drept este expresia normalităţii şi a bunei-credinţe, prin urmare justiţia internaţională este, evident, esenţială în construcţia statului de drept la nivel internaţional. Acceptarea jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție confirmă încrederea pe care țara noastră o are în justiția internațională în general și în Curtea Internațională de Justiție, în mod special. Parcursul până la acest punct nu a fost totuși ușor. Formularea declarației a fost pregătită printr-un amplu proces de consultare a societății civile, a mediului academic și a instituțiilor naționale, dar și a unor personalități prestigioase ale mediului juridic internațional.”
Cei doi invitați de onoare au subliniat în prelegerile susținute importanța acceptării de către state a jurisdicției obligatorii a CIJ, exprimându-și totodată aprecierea față de demersul României în acest sens. Mohammed Bedjaoui a încheiat discursul său arătând că: ”Orice declarație, însoțită sau nu de rezerve, reprezintă un simbol suprem, o luare de poziție fără echivoc și durabilă. Un stat care depune o declarație de acceptare comunică societăţii internaționale voința sa de a rezolva, prin intermediul justiției internaționale, diferendele sale cu alte state, determinarea sa de a nu recurge la mijloace nepacifiste, angajamentul său de a contribui mai degrabă la destinderea relațiilor în cadrul comunității internaționale decât la tensionarea acestora, precum și adeziunea sa la principiul, aș spune ideal, al păcii prin drept.”
În prezentarea sa, Philippe Couvreur, Grefierul Curţii Internaţionale de Justiţie, a evocat activitatea Curţii şi a predecesoarei acesteia, Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională, calificată de vorbitor drept o adevărată „pionieră” în definirea şi consolidarea rolului esenţial al jurisdicţiilor internaţionale. La rândul său, Curtea Internaţională de Justiţie, care împlineşte în acest an 70 de ani de existenţă puşi în slujba scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, „a contribuit de o manieră unică la afirmarea şi consolidarea dreptului în relaţiilor internaţionale (…) îndeplinind un rol de neînlocuit în „promovarea statului de drept în plan internaţional”. “Evenimentul istoric care ne reunește astăzi la București este o dovadă în plus a sprijinului ferm adus de România Curții Permanente de Justiție Internațională încă de la începutul anilor 1920”, a a mai adăugat grefierul Curții, accentuând faptul că România devine al 72-lea stat care acceptă jurisdicția CIJ, din cele 193 de state membre ale ONU.
În cadrul lucrărilor Conferinței au mai avut intervenții invitați din mediul academic – conf. univ. dr. Laura Maria Crăciunean, de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu şi lector univ. Diana Botău de la Universitatea Babeş-Boliay din Cluj – care au evocat contribuția Şcolii Românești de Drept Internațional, în general, și, în special, a lui Demetru Negulescu - judecătorul român la Curtea Permanentă de Justiție Internațională, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 140 de ani – la promovarea ordinii juridice internaționale, respectiv rolul fundamental al statului de drept în relaţiile internaţionale.
Informații suplimentare:
Demetru Negulescu (1875-1950) a fost judecător român la Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională, predecesoarea CIJ, pe toată durata de funcţionare a acestei instanţe, de la a cărui naștere se împlinesc în acest an 140 ani.
Demetru Negulescu a fost doctor în drept al Universităţii din Paris (1900), judecător la Tribunalul Bucureşti (1901-1908), profesor de drept internaţional al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, profesor la Academia de Drept Internaţional de la Haga şi la Institutul de Înalte Studii Internaţionale de la Paris.
Membru al Uniunii Juridice Internaţionale, al Institutului de Drept Internaţional, al Asociaţiei de Drept Internaţional, al Academiei Diplomatice Internaţionale, Demetru Negulescu a fost preşedinte al Institutului Român de Drept Internaţional şi co-director al Revistei române de Drept Internaţional, predecesoarea RRDI de azi. A fost autor a numeroase monografii şi articole de drept internaţional apărute în reviste române şi străine.
Demetru Negulescu a desfăşurat, de asemenea, o activitate diplomatică susţinută: a fost delegat, din partea României, la prima, a doua şi a şasea Adunare a Societăţii Naţiunilor; a luat parte la lucrările comisiei de elaborare a statutului CPJI şi ale celei de elaborare a amendamentelor Pactului Societăţii Naţiunilor; a fost delegat din partea României la conferinţa de aderare a SUA la statutul CPJI (1926) şi la prima Conferinţă de codificare a dreptului internaţional (1930), ca vicepreşedinte al delegaţiei române.
Demetru Negulescu şi-a adus o deosebit de apreciată contribuţie ştiinţifică la dezvoltarea conceptului avizelor consultative ale CPJI, contribuţie în continuare actuală şi citată ca principală referinţă inclusiv pentru activitatea în materia avizelor consultative ale CIJ.
Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, este principalul organ judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase, importante şi respectate instanţe internaţionale. Mai multe informații despre CIJ pot fi accesate la acest link: http://www.icj-cij.org/.
Invitați de onoare au fost Mohammed Bedjaoui, fost președinte al Curții Internaționale de Justiție și fost ministru al afacerilor externe și al justiției din Algeria, și Philippe Couvreur, Grefierul Curții Internaționale de Justiție, personalitate remarcabilă a dreptului internaţional contemporan.
Bogdan Aurescu a evidențiat în intervenția sa importanța demersului României de acceptare a jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție, confirmând susţinerea deosebită pe care România o acordă dreptului internațional, în general, în normarea relațiilor internaționale: ”România este convinsă că relaţiile internaţionale trebuie să se fondeze pe drept. România crede ferm că dreptul internaţional este o valoare per se, nu doar un instrument al conduitei în relaţiile internaţionale. De aceea, respectul deplin pentru dreptul internaţional este unul dintre pilonii cei mai importanţi ai politicii externe a României. (…) Acest eveniment marchează o etapă decisivă în paradigma relației dintre România și Curtea Internațională de Justiție – recunoașterea jurisdicției obligatorii a Curții – legea prin care se face acest lucru primind votul final în Parlamentul României pe 19 mai 2015. Dreptul internațional are nevoie de instrumente eficiente pentru punerea sa în practică, iar Curtea Internațională de Justiție este, fără îndoială, cel mai sofisticat instrument în acest sens. În prezent, România este unul din statele care acordă un sprijin susținut Curții, sprijin care se bazează pe abordarea generală a României față de consolidarea statului de drept în relațiile internaționale.
Statul de drept este expresia normalităţii şi a bunei-credinţe, prin urmare justiţia internaţională este, evident, esenţială în construcţia statului de drept la nivel internaţional. Acceptarea jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție confirmă încrederea pe care țara noastră o are în justiția internațională în general și în Curtea Internațională de Justiție, în mod special. Parcursul până la acest punct nu a fost totuși ușor. Formularea declarației a fost pregătită printr-un amplu proces de consultare a societății civile, a mediului academic și a instituțiilor naționale, dar și a unor personalități prestigioase ale mediului juridic internațional.”
Cei doi invitați de onoare au subliniat în prelegerile susținute importanța acceptării de către state a jurisdicției obligatorii a CIJ, exprimându-și totodată aprecierea față de demersul României în acest sens. Mohammed Bedjaoui a încheiat discursul său arătând că: ”Orice declarație, însoțită sau nu de rezerve, reprezintă un simbol suprem, o luare de poziție fără echivoc și durabilă. Un stat care depune o declarație de acceptare comunică societăţii internaționale voința sa de a rezolva, prin intermediul justiției internaționale, diferendele sale cu alte state, determinarea sa de a nu recurge la mijloace nepacifiste, angajamentul său de a contribui mai degrabă la destinderea relațiilor în cadrul comunității internaționale decât la tensionarea acestora, precum și adeziunea sa la principiul, aș spune ideal, al păcii prin drept.”
În prezentarea sa, Philippe Couvreur, Grefierul Curţii Internaţionale de Justiţie, a evocat activitatea Curţii şi a predecesoarei acesteia, Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională, calificată de vorbitor drept o adevărată „pionieră” în definirea şi consolidarea rolului esenţial al jurisdicţiilor internaţionale. La rândul său, Curtea Internaţională de Justiţie, care împlineşte în acest an 70 de ani de existenţă puşi în slujba scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, „a contribuit de o manieră unică la afirmarea şi consolidarea dreptului în relaţiilor internaţionale (…) îndeplinind un rol de neînlocuit în „promovarea statului de drept în plan internaţional”. “Evenimentul istoric care ne reunește astăzi la București este o dovadă în plus a sprijinului ferm adus de România Curții Permanente de Justiție Internațională încă de la începutul anilor 1920”, a a mai adăugat grefierul Curții, accentuând faptul că România devine al 72-lea stat care acceptă jurisdicția CIJ, din cele 193 de state membre ale ONU.
În cadrul lucrărilor Conferinței au mai avut intervenții invitați din mediul academic – conf. univ. dr. Laura Maria Crăciunean, de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu şi lector univ. Diana Botău de la Universitatea Babeş-Boliay din Cluj – care au evocat contribuția Şcolii Românești de Drept Internațional, în general, și, în special, a lui Demetru Negulescu - judecătorul român la Curtea Permanentă de Justiție Internațională, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 140 de ani – la promovarea ordinii juridice internaționale, respectiv rolul fundamental al statului de drept în relaţiile internaţionale.
Informații suplimentare:
Demetru Negulescu (1875-1950) a fost judecător român la Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională, predecesoarea CIJ, pe toată durata de funcţionare a acestei instanţe, de la a cărui naștere se împlinesc în acest an 140 ani.
Demetru Negulescu a fost doctor în drept al Universităţii din Paris (1900), judecător la Tribunalul Bucureşti (1901-1908), profesor de drept internaţional al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, profesor la Academia de Drept Internaţional de la Haga şi la Institutul de Înalte Studii Internaţionale de la Paris.
Membru al Uniunii Juridice Internaţionale, al Institutului de Drept Internaţional, al Asociaţiei de Drept Internaţional, al Academiei Diplomatice Internaţionale, Demetru Negulescu a fost preşedinte al Institutului Român de Drept Internaţional şi co-director al Revistei române de Drept Internaţional, predecesoarea RRDI de azi. A fost autor a numeroase monografii şi articole de drept internaţional apărute în reviste române şi străine.
Demetru Negulescu a desfăşurat, de asemenea, o activitate diplomatică susţinută: a fost delegat, din partea României, la prima, a doua şi a şasea Adunare a Societăţii Naţiunilor; a luat parte la lucrările comisiei de elaborare a statutului CPJI şi ale celei de elaborare a amendamentelor Pactului Societăţii Naţiunilor; a fost delegat din partea României la conferinţa de aderare a SUA la statutul CPJI (1926) şi la prima Conferinţă de codificare a dreptului internaţional (1930), ca vicepreşedinte al delegaţiei române.
Demetru Negulescu şi-a adus o deosebit de apreciată contribuţie ştiinţifică la dezvoltarea conceptului avizelor consultative ale CPJI, contribuţie în continuare actuală şi citată ca principală referinţă inclusiv pentru activitatea în materia avizelor consultative ale CIJ.
Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, este principalul organ judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase, importante şi respectate instanţe internaţionale. Mai multe informații despre CIJ pot fi accesate la acest link: http://www.icj-cij.org/.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii