MAE Acțiunile ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu în cea de-a patra zi de participare la săptămâna la nivel înalt a Adunării Generale a ONU

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat joi, 21 septembrie, în marja celei de-a 78-a sesiuni la nivel înalt a Adunării Generale a ONU desfășurate la New York, la o serie de acțiuni la nivel multilateral și a continuat runda întrevederilor bilaterale.
Astfel, ministrul român a deschis, împreună cu secretarul de stat al SUA Antony Blinken, reuniunea ministerială a Rețelei globale a punctelor focale naționale pentru tema femeile, pacea și securitatea (https://www.mae.ro/node/62917) a participat la reuniunea ministerială pentru pregătirea Summitului Viitorului care va avea loc în 2024. De asemenea, având în vedere importanța acordată de țara noastră dreptului internațional, ministrul român a mai participat la reuniunea ministerială informală pe tema Curții Penale Internaționale (CPI), precum și la reuniunea de nivel înalt a Grupului de Prieteni privind tragerea la răspundere ca urmare a agresiunii ruse. De asemenea, ministrul român a luat parte la reuniunea ministerială a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP).
Tot pe parcursul aceleiași zile, ministrul român a avut două întrevederi bilaterale – cu coaliția de organizații evreiești internaționale și americane - B’nai B’rith International, NCSEJ,  World Jewish Congress; World Jewish Restitution Organization; Anti-Defamation League, Conference of the Presidents of Major American Jewish Organizations,  precum și cu conducerea American Jewish Committee (https://www.mae.ro/node/62919).
În cadrul reuniunii informale la nivel ministerial privind Curtea Penală Internațională (CPI), găzduită de ministrul afacerilor externe din Liechtenstein, Dominique Hasler, oficialul român a reconfirmat sprijinul constant și ferm al României pentru activitatea CPI, evidențiind rolul său crucial în lupta împotriva impunității pentru cele mai grave crime care preocupă comunitatea internațională în ansamblul său. În context, a reamintit importanța cooperării depline cu această instanță penală internațională, inclusiv în ceea ce privește mandatele de arestare emise de CPI.
La reuniunea ministerială a Grupului de prieteni pentru tragerea la răspundere ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei, șefa diplomației române a reamintit inițiativele la nivel internațional vizând tragerea la răspundere a celor vinovați de crime de război, crime împotriva păcii și genocid și susținerea puternică a României pentru acestea. A arătat, de asemenea, că nu se poate vorbi despre justiție în deplinătatea sa, în absența tragerii la răspundere a oficialilor ruși pentru crima de agresiune comisă împotriva Ucrainei, invitând la continuarea și urgentarea procesului de reflecție angajat în acest scop, din care și România face parte. Ministrul afacerilor externe a reiterat sprijinul necondiționat al României pentru Ucraina, pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în limitele frontierelor sale recunoscute în plan internațional.
În cadrul reuniunii informale a miniştrilor afacerilor externe din cadrul Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), co-organizată de Președinția-în-Exercițiu a Republicii Macedonia de Nord și de către Consiliul Cooperării Regionale (RCC), a avut loc un schimb de opinii pe tema evoluţiilor recente din regiune şi asupra proceselor de integrare europeană şi euroatlantică ale Participanților. În intervenția sa, demnitarul român  a exprimat disponibilitatea de a conlucra cu Participanții SEECP pentru realizarea obiectivelor comune, în baza priorităților anunțate de colegii nord-macedoneni. Totodată, ministrul român a exprimat sprijinul ferm al României pentru avansarea procesului de extindere al UE, bazat pe principiul meritelor statelor aspirante în îndeplinirea criteriilor de aderare, îndemnând la continuarea proceselor de reformă şi aprofundarea cooperării regionale.
În cadrul reuniunii ministeriale pentru pregătirea Summitului Viitorului care va avea loc în anul 2024, șefa diplomației române a prezentat principalele repere ale viziunii și priorităților României privind Pactul pentru Viitor, document ce va fi adoptat în cadrul Summitului și care va fixa reperele politice majore de acțiune ale sistemului ONU pentru perioada următoare, pentru a putea face față provocărilor curente și viitoare. În context, oficialul român a reconfirmat sprijinul României pentru viziunea Secretarului General al ONU asupra viitorului organizației globale, așa cum este reflectată în raportul acestuia din septembrie 2021, intitulat Agenda Noastră Comună.
Transcriptul intervenției ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu la reuniunea ministerială a Summitului Viitorului, în marja segmentului la nivel înalt al celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a ONU:
Madam President,
Excellencies,
We are brought here by the desire to find common solutions to the multiple crises we face: war and conflicts, human rights violations, sustainable development gaps, climate change, biodiversity loss and pollution, to name a few. Next year’s Summit of the Future represents a significant opportunity.
We can only succeed if we restore trust in one another and revive multilateralism. The Secretary-General’s approach of Our Common Agenda leads us in the right direction.
The key ingredient for a trustworthy multilateralism is an effective global governance, able to promote and protect the rules-based international order. This means full respect for the UN Charter, international law, universal values, and human rights.
Promoting and maintaining international peace and security, while addressing threats, tensions and root causes thereof, is a main pillar of the UN. Nevertheless, the Russian war of aggression against Ukraine has challenged the role of the UN and its decision-making process.
At the same time, we were reassured by the General Assembly’s prompt and unequivocal response. This clearly proves the legitimacy of Ukraine’s pursuit for peace and the determination of UN membership to stand by its core values and principles.

The transition envisaged by the New Agenda for Peace must be centered on the values enshrined in the UN Charter. Prevention, solidarity and building trust among all actors, including civil society, are paramount. 
Dear colleagues,
I would like to reconfirm our commitment towards fulfilling the Sustainable Development Goals. We need to ensure a future-oriented and strong complementarity between the SDG Summit and the Summit of the Future. The latter should build on and support the achievement of the former, by addressing the global governance gaps.
At the same time, we strongly advocate for strengthening the UN Human Rights system. Human rights should be mainstreamed in the Pact for the Future. 
The new tools such as digitalization, innovation and emerging technologies play a key role in accelerating development. These tools, coupled with training and sharing of best practices, should support education, health, climate, agriculture, transportation, disaster risk reduction. They should also be used in strengthening institutional processes, building smart cities, and enhancing economic growth.
In this vein, Romania is fully engaged in the elaboration of a Global Digital Compact. We must ensure equal opportunities, including for women and girls, and a safe and secure digital space for all, upheld by data protection and privacy.
Thank you.
 
Informații suplimentare:

CPI
Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, singura instanță penală internațională permanentă, a fost înființată prin Statutul de la Roma adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părți la Statutul CPI. România a semnat Statutul CPI la data de 7 iulie 1999 și l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002.
Curtea are competență asupra crimei de genocid, crimelor împotriva umanității, crimelor de război și crimei de agresiune, jurisdicția Curții fiind complementară jurisdicțiilor naționale.
În perioada 2021-2023, România exercită mandatul de membru în Biroul Adunării Statelor Părți la Statutul CPI, din partea Grupului est-european.
Grupul de prieteni pentru tragerea la răspundere ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei
Grupul de prieteni pentru tragerea la răspundere ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei a fost creat la New York și la Geneva ca răspuns la invazia Ucrainei de către Federația Rusă în februarie 2022, și reunește, în prezent, 48 de state plus Uniunea Europeană.
Grupul contribuie, printre altele, la: examinarea proceselor existente și emergente de tragere la răspundere, în vederea identificării lacunelor și a potențialelor sinergii; facilitarea transferului de cunoștințe din procese similare de tragere la răspundere și din inițiative de colectare a probelor legate de alte situații;  conștientizarea evoluțiilor recente ale situației de pe teren din Ucraina și a eforturilor de asigurare a tragerii la răspundere pentru crimele de o gravitate deosebită, încălcările prevederilor de drept internațional umanitar și de drepturile omului.
SEECP
Autoritățile din Skopje exercită mandatul de Președinție-în-Exercițiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est în perioada iulie 2023-iunie 2024, fiind precedați de Podgorița și urmați de Tirana, acestea formând în prezent Trio SEECP, care asigură continuitatea coordonării SEECP.
Informații suplimentare despre SEECP și despre Președinția-în-Exercițiu actuală se găsesc la adresa www.seecp.info.