Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la cea de a III - a ediţie „Dialoguri@MAE” ”

În contextul aniversării în acest an a 40 de ani de la adoptarea Actului Final de la Helsinki, Ministerul Afacerilor Externe a organizat, la 4 iunie 2015, sub egida Dialoguri@MAE, Conferinţa cu tema „Actul Final de la Helsinki - de 40 de ani fundamentul securității europene”. La dezbateri au participat membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, reprezentanți ai OSCE, diplomaţi români care au contribuit la negocierea Actului Final de la Helsinki, reprezentanţi ai mediului academic şi ai think-tank-urilor. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe a organizat şi o expoziţie tematică cu documente de arhivă.
 
Ministrul Bogdan Aurescu a deschis Conferința şi a subliniat actualitatea şi valabilitatea Actului Final de la Helsinki, ale cărui principii fundamentale reprezintă, de 40 de ani, fundamentul securității europene. În plus, a evidențiat importanța decisivă a implementării pe deplin a normelor de drept internațional și a principiilor fundamentale prevăzute în acest document.
 
”Credem că securitatea europeană este asigurată doar atunci când putem conta pe premisa esențială că toate Statele participante, fără excepție, își îndeplinesc cu bună credință, pe deplin și necondiționat, angajamentele pe care și le-au asumat, cu respectarea în totalitate a principiilor fundamentatele, așa cum au fost definite în Carta ONU sau Actul Final de la Helsinki”, a declarat Bogdan Aurescu. „Nu este necesară o regândire a arhitecturii europene de securitate, ci de implementarea principiilor şi angajamentelor care stau la baza acesteia. Nu vedem necesitatea unor inovaţii, unor restructurări ale acestei arhitecturi, ci este necesară identificarea unor modalităţi de îmbunătăţire a implementării angajamentelor asumate deja. Dacă un actor al comunităţii internaţionale încalcă flagrant principiile fundamentale ale dreptului internaţional, asta nu înseamnă că arhitectura de securitate şi sistemul principiilor dreptului internaţional, prevăzute de Actul Final, şi pe care această arhitectură se bazează, este desfiinţat. Ar fi complet anormal. Ceea ce trebuie să facem este să întărim mecanismele de respectare a acestei arhitecturi prin instrumente de sancţionare mai eficientă a acestor încălcări.”, a spus ministrul.
 
Oficialul român a vorbit despre provocările actuale de securitate din spaţiul Mării Negre şi din întreg spaţiul european, inclusiv de conflictul în derulare din Ucraina.
 
“Vreau să îmi exprim preocuparea pentru reluarea violenţelor în estul Ucrainei, o reluare substanţială a violenţelor care reprezintă o încălcare serioasă a Aranjamentelor de la Minsk din februarie şi fac apel la încetarea deîndată a acestor încălcări”, a declarat Bogdan Aurescu în cadrul Conferinţei.
 
În context, şeful diplomaţiei române a subliniat necesitatea continuării eforturilor de soluţionare a dosarului transnistrean în formatul „5+2”, unicul format care poate să aducă o soluţie cuprinzătoare.
“Este însă nevoie de continuarea discuţiilor, este nevoie de discuţii pe fond şi de o abordare cuprinzătoare care să aibă în vedere mai multe dimensiuni: de la ce militară şi de securitate la cea economică, la cea socială şi de reconciliere, de la cea de dezvoltare democratică, până la cea politică – aranjamentele de tip constituţional, care trebuie să ducă în cele din urmă la o soluţie durabilă. Şi dacă vorbim de dimensiunea militară şi de securitate, atrag atenţia şi asupra provocărilor care pot apărea, cum este, de exemplu, cea de ieri când un post al armatei ruse a susţinut că România analizează posibilitatea unei intervenţii militare în Transnistria. Nu pot să spun decât ceea ce este evident şi anume că o astfel de afirmaţie este profund ridicolă”, a precizat Bogdan Aurescu.
 
În cadrul dezbaterii organizate sub egida Dialoguri@MAE a luat cuvântul şi consilierul prezidenţial, ambasadorul Lazăr Comănescu, care a evidențiat contribuția diplomației românești la procesul de negociere a „Actului Final de la Helsinki”. De asemenea, Lazăr Comănescu a transmis un mesaj din partea Preşedintelui Klaus Iohannis. “Reiterez sprijinul ferm al României pentru rolul jucat de OSCE în eforturile de consolidare a păcii, democraţiei şi stabilităţii în Europa şi ataşamentul consecvent al României faţă de principiile fundamentale cuprinse în Actul Final de la Helsinki”, se arată în mesajul şefului statului.
 

Branko Brankovic, ambasadorul Serbiei la Bucureşti, ţară care asigură Preşedinţia în Exerciţiu a OSCE, a subliniat faptul că principiile de la Helsinki rămân valabile: “Facem apel astăzi la reafirmarea acestor principii, la reconfirmarea angajamentelor asumate prin Actul Final de Helsinki şi la revigorarea misiunii comunităţii euroatlantice de a implementa aceste angajamente. Considerăm că este nevoie de participarea tuturor statelor pentru rezolvarea durabilă a crizelor existente”, a menţionat Branko Brankovic.
 
La Conferinţă a luat parte şi Marcel Pesko, directorul de cabinet al Secretarului General al OSCE, care a menţionat că securitatea europeană trebuie să se bazeze pe principiile stabilite şi dezvoltate de organizaţie. “Contribuţia României în cadrul OSCE a fost întotdeauna vizibilă şi puternică”, a apreciat Marcel Pesko.
 
Dezbaterile au continuat cu intervenţiile ambasadorilor Constantin Vlad şi Liviu Bota şi cu discursul lui Jean-Hubert Lebet, ambasadorul Elveţiei în România. Liviu Bota a evidenţiat faptul că CSCE/OSCE a creat premisele schimbării paşnice a vieţii a milioane de oameni pe continentul nostru.
 
În cadrul discuţiilor, Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, a salutat propunerile MAE de îmbunătăţire şi întărire a instrumentelor care duc la implementarea pe deplin a principiilor dreptului internaţional.
 
La finalul Conferinţei, ambasadorul Sergiu Celac, fost ministru al afacerilor externe, a ţinut să sublinieze că, în contextul actual de securitate din regiune, e nevoie de creativitate diplomatică şi de soluţii inovatoare pentru rezolvarea conflictelor.

 
Informații suplimentare:
Actul Final de la Helsinki a fost semnat la cel mai înalt nivel, la 1 august 1975, la Helsinki, în cadrul Conferinței privind Securitatea și Cooperarea în Europa (CSCE).
 
Actul Final de la Helsinki conține trei categorii de prevederi, corespunzătoare următoarelor dimensiuni: aspecte privind securitatea în Europa, cooperarea în domeniul economic, tehnico-ştiinţific şi de mediu şi cooperarea în domeniul umanitar şi în alte domenii.
Prima dimensiune include un set de zece principii fundamentale (”Decalogul de la Helsinki”) care guvernează relațiile dintre Statele participante: egalitatea suverană a statelor; interzicerea utilizării forţei şi a ameninţării cu forţa; inviolabilitatea frontierelor; respectul integrităţii teritoriale a statelor; soluţionarea paşnică a conflictelor; neamestecul în treburile interne; respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale; egalitatea şi dreptul popoarelor la auto-determinare; cooperarea între state; îndeplinirea cu bună credinţă a obligaţiilor în baza dreptului internaţional.
 
În 1994, CSCE a devenit OSCE.
Acoperind aria geografică de la Vancouver la Vladivostok, OSCE este cea mai mare organizaţie regională de securitate, contribuind la consolidarea păcii, democraţiei şi stabilităţii pentru mai mult de un miliard de persoane. OSCE este un for pentru dialogul politic la nivel înalt asupra unei game largi de aspecte de securitate şi un instrument regional cuprinzător pentru avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, managementul crizelor şi reabilitarea post-conflict, vizând, în esenţă, creşterea încrederii între state, prin cooperare.
 
Înregistrarea video a sesiunii de deschidere este disponibilă aici:
http://www.mae.ro/node/32373 
 
Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare