Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la Conferinţa „Securitatea flancului estic al NATO astăzi provocări şi oportunităţi”

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 3 aprilie 2015, în calitate de vorbitor principal, la Conferinţa cu tema „Securitatea flancului estic al NATO astăzi: provocări şi oportunităţi”, organizată la Cluj, la Universitatea Babeş-Bolyai, de către Grupul de reflecţie şi analiză internaţională CITADEL. Cu acest prilej, în deschiderea dezbaterilor, şeful diplomaţiei române a participat şi la lansarea volumului "The European Union's Eastern Neighbourhood Today: Politics, Dynamics, Perspectives" (Cambridge Scholars Publishing, 2015), editat de către profesorii Valentin Naumescu și Dan Dungaciu.

În cadrul conferinţei dedicate securităţii flancului estic al NATO, Bogdan Aurescu a subliniat că solidaritatea Aliată, dimensiunea apărării colective şi întărirea cooperării Alianţei Nord-Atlantice cu partenerii din vecinătatea estică rămân priorităţi pentru România, cu atât mai mult cu cât evoluţiile de securitate din vecinătate au efecte pe termen mediu si lung, atât în regiunea extinsă a Mării Negre, cât şi în ansamblul spaţiului euro-atlantic. „Cu sprijinul României, NATO va trebui să demonstreze că este o Alianţă robustă şi solidară, capabilă să descurajeze abordările confruntaţionale, tendinţele de încălcare a dreptului internaţional şi de nerespectare a angajamentelor asumate. Fundamentele relaţiei transatlantice sunt extrem de solide - valori, principii, idei şi viziuni comune, iar parteneriatul strategic UE-SUA îşi păstrează, mai mult ca oricând, relevanţa. Acelaşi lucru putem spune cu tărie şi în ceea ce priveşte Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA”, a declarat Bogdan Aurescu.

În același timp, ministrul a arătat că amenințările venite recent din parte Moscovei sunt inacceptabile, fie că vorbim despre cele legate de sistemul antirachetă NATO şi de componenta sa de pe teritoriul României, fie că este vorba de cele mai recente, în contextul vizitei gen. Breedlove la Bucureşti. "Faţă de declarațiile purtătorului de cuvânt al MAE rus, care, răspunzând unei întrebări a corespondentului RRA la Moscova, a arătat, printre altele, că 'dacă guvernul României consideră posibil să crească prezenţa NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unui astfel de 'pumn' puternic înarmat, trebuie să conştientizeze responsabilitatea şi urmările unui asemenea pas pentru securitatea regiunii', aş vrea să spun, foarte clar, două lucruri. În primul rând, măsurile adoptate de NATO la Summit-ul Alianței din Marea Britanie şi puse în aplicare prin deciziile din decembrie şi februarie ale ministerialelor NATO de externe şi apărare - inclusiv constituirea pe teritoriul Aliaților estici, inclusiv România, a unor structuri NATO menite sa sporească securitatea şi apărarea acestora şi a Alianței în ansamblul ei -  reprezintă un răspuns la adresa acțiunilor Federației Ruse de anexare ilegală a Peninsulei Crimeea şi de sprijinire a acțiunilor militare separatiste din Estul Ucrainei. Prin urmare. în al doilea rând, Rusia nu poate invoca aceste măsuri legitime de protecție a Aliaților de pe flancul estic al NATO, luate în reacție la conduita asertivă a Rusiei, ca justificare pentru amenințări mai mult sau mai puțin directe”, a arătat ministrul. "România nu se simte intimidată de astfel de amenințări.", a concluzionat Bogdan Aurescu.

Bogdan Aurescu a detaliat, totodată, rolul pe care România îl are în sprijinirea aspiraţiilor europene ale statelor membre ale Parteneriatului Estic şi a reafirmat disponibilitatea ţării noastre de a aprofunda cooperarea bilaterală şi regională, prin avansarea de iniţiative şi proiecte comune, care să sprijine reformele democratice şi parcursul european şi euro-atlantic ale statelor interesate. În acest sens, Bogdan Aurescu a susţinut nevoia tot mai evidentă de a reanaliza interacţiunea cu partenerii estici şi vecinii acestora: „România a avansat deja în dezbaterea de la Bruxelles privind modernizarea Politicii de Vecinătate a UE un nou concept: propunerea unor platforme de securitate, a unor Security Trusts. Aceste veritabile platforme de dialog permanent ar urma să fie create în vederea abordării atât a provocărilor de securitate, cât şi a obiectivelor pe care le are în vedere fiecare dintre actorii implicaţi. Acest dialog este destinat cultivării încrederii în ecuația UE – vecinii / partenerii – vecinii vecinilor. Aceste Security Trusts pot genera un mediu de încredere şi dialog, crescând apoi condițiile de securitate și dezvoltare într-un areal care va merge dincolo de vecinătatea imediată a Uniunii. Este necesară construirea unei „centuri” de prosperitate și securitate în jurul nostru, prin intermediul vecinilor și al vecinilor vecinilor noștri”, a declarat Bogdan Aurescu.

În intervenţia sa, Bogdan Aurescu a mai pledat pentru necesitatea elaborării unei noi Strategii Europene de Securitate la nivelul Uniunii Europene, care să poată răspunde, în mod eficient, atât provocărilor, cât şi oportunităţilor din mediul actual de securitate. De altfel, a arătat ministrul, Romania a înaintat deja la Bruxelles şi statelor membre o serie de propuneri de fond privind revizuirea Strategiei.

În contextul lansării volumului "The European Union's Eastern Neighbourhood Today: Politics, Dynamics, Perspectives", demnitarul român a remarcat maniera cuprinzătoare a abordării, în lucrare, a spaţiului est-european, cu prezentarea unor oportunităţi regionale majore pentru viitor. A punctat necesitatea definirii la nivelul UE a modalităţilor concrete prin care vor fi consolidate relaţiile cu statele partenere. În cadrul acestui proces de reflecţie mai amplu în curs de derulare la nivelul UE, materiale precum volumul lansat la Conferinţa CITADEL reprezintă un instrument documentar relevant şi util.

Totodată, Bogdan Aurescu a participat la o întâlnire cu studenții anului III în cadrul Workshopului “Foreign Policy & Diplomacy”, din cadrul Facultății de Studii Europene a Universității Babeș- Bolyai din Cluj-Napoca, fiind discutate aspecte de actualitate ale activității MAE şi privind profilul ideal al unui viitor diplomat, din perspectiva unei eventuale cariere în minister, precum şi elementele esențiale ale unei negocieri diplomatice sau ale soluționării diferendelor pe cale jurisdicţională, studenții fiind interesați de experiența procesului de Delimitare Maritimă în Marea Neagră de la Haga.