Reuniunea Consiliului Consultativ al MAE pe tema politicii externe a României în raport cu vecinătatea estică

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a găzduit, vineri, 17 aprilie 2015, reuniunea Consiliului Consultativ al Ministerului Afacerilor Externe pe tema priorităților de politică externă ale României în raport cu vecinătatea estică. La reuniunea de astăzi au participat foştii miniştri ai afacerilor externe Adrian Năstase, Teodor Meleşcanu, Adrian Severin, Petre Roman, Mircea Geoană, Mihai-Răzvan Ungureanu,  Adrian Cioroianu, Lazăr Comănescu,  Cristian Diaconescu, Teodor Baconschi, Titus Corlăţean.
Reuniunea, convocată la iniţiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, marchează reluarea lucrărilor acestui format după cinci ani de la reuniunea anterioară.
Consiliul Consultativ al MAE este o platformă de dialog informal, reunită în scopul valorificării expertizei existente la acest nivel înalt pentru consolidarea şi dezvoltarea procesului de reflecţie strategică a MAE asupra temelor de actualitate de politică externă.
“Situația actuală din mediul internațional, mai ales din punctul de vedere al securității în sens larg, cu precădere din vecinătatea noastră estică, impune o acțiune cât mai eficientă a diplomației române, iar sub acest aspect dumneavoastră puteți avea o contribuție esențială, datorită expertizei instituționale și profesionale considerabile pe care o dețineți”, a declarat Bogdan Aurescu, în deschiderea reuniunii. Totodată, ministrul a subliniat importanţa unei abordări consensuale la nivel naţional a temelor, sensibile prin definiţie, de politică externă.
Participanţii la reuniune au salutat reluarea activităţii Consiliului Consultativ şi au fost de acord că politică externă a României trebuie să constituie o temă de consens național și de coeziune, întrucât beneficiarii demersurilor de politică externă, pe termen mediu şi lung, sunt, în mod firesc, toţi cetățenii țării. În acest sens, ministrul afacerilor externe și membrii Consiliului Consultativ au pledat pentru o strategie de politică externă asumată ca proiect național de țară, care să aibă ca obiectiv creşterea profilului internaţional al României şi îmbunătăţirea percepţiei statului român în plan extern. De asemenea, a fost subliniată necesitatea unui efort mai amplu de explicare profesionistă şi clară, în societatea românească, a temelor şi obiectivelor de politică externă ale României, în actualul context internaţional şi regional complicat, care presupune o adaptare eficientă şi rapidă a modalităţilor de acţiune diplomatică.
Dezbaterile s-au concentrat asupra provocărilor situaţiei din Vecinătatea Estică, cu accent asupra perspectivelor crizei din Ucraina. Au fost, astfel, discutate dificultăţile punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, posibilităţile de evoluţie în continuare şi căile de acţiune ale comunităţii internaţionale. De asemenea, au fost abordate rezultatele contactelor diplomatice româno-ucrainene la nivel înalt, realizate recent, fiind dezbătută cea mai bună modalitate de consolidare a relației bilaterale cu Ucraina, care cunoaşte o evoluţie pozitivă în ultimul an.
Printre temele asupra cărora s-au concentrat discuțiile au mai fost: susținerea parcursului european al Republicii Moldova, combaterea riscurilor pe planul securităţii regionale, cu accent pe regiunea Mării Negre,  procesul de modernizare a Politicii Europene de Vecinătate, inclusiv eforturile şi implicarea activă a României în acest proces, reconfigurarea relaţiilor comunităţii occidentale cu Rusia şi modalităţile de reacţie adecvată faţă de conduita acesteia. Participanții la reuniune au subliniat că un impact semnificativ asupra contextului geopolitic actual trebuie luat în considerare pe palierul riscurilor asimetrice, al metodelor hibride de război, al securității energetice și al combaterii terorismului.
În acest context a fost avansată ideea potrivit căreia, dincolo de apartenența la structurile europene și euro-atlantice, România trebuie să continue să își contureze în mod consistent profilul la nivelul ONU, dar și în cadrul structurilor de cooperare regională, în corelație cu definirea cât mai clară atât a vulnerabilităților, cât și a oportunităților pe care țara noastră trebuie să le ia în considerare în acțiunea sa de politică externă.
De asemenea, a fost abordat și subiectul pregătirilor pentru preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, care îi va reveni României în 2019, şi al modalităţilor de punere în valoare a parteneriatelor strategice ale României, ca teme de dezbatere viitoare ale Consiliului.
Ministrul Bogdan Aurescu și foștii șefi ai diplomației au agreat necesitatea întrunirii periodice a Consiliului Consultativ al MAE, pentru dezbaterea în profunzime a temelor de politică externă prioritare pentru România și identificarea celor mai adecvate răspunsuri la provocările geopolitice actuale.