Seminarul „Diplomaţia românească - Contribuţii ale iudaismului românesc. Comunitatea evreiască din România și modelul intercultural românesc”

Ministerul Afacerilor Externe a găzduit vineri, 5 iunie 2015, seminarul „Diplomaţia românească - Contribuţii ale iudaismului românesc. Comunitatea evreiască din România și modelul intercultural românesc”. Evenimentul a fost organizat în perspectiva exercitării de către România a președinției Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) în anul 2016 și este parte a celei de-a doua ediții a proiectului regional Podurile Toleranței, inițiat de organizația B’nai B’rith Europa.
În deschiderea evenimentului, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu s-a referit la rolul diplomației în procesul de întărire a instrumentelor legislative şi instituţionale cele mai adecvate să prevină şi să sancţioneze antisemitismul, precum şi oricare alte manifestări de rasism, xenofobie, discriminare rasială şi intoleranţă, la nivel local, național, regional, trans-regional sau internațional: „Ministerul Afacerilor Externe susţine astfel de proiecte cu impact asupra societății românești, menite să consolideze progresele făcute de România în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Consider că promovarea diversităţii, a respectului faţă de celălalt, a egalităţii în faţa legii şi a justiţiei, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale reprezintă  un principiu esenţial care trebuie să stea la baza funcționării oricărui stat democratic”, a declarat ministrul român de externe.
Bogdan Aurescu a subliniat rolul major al comunității evreiești, alături de celelalte grupuri de minorități naționale, în dezvoltarea României: „Diversitatea culturală a societății românești este o sursă și, totodată, un factor de îmbogățire; o societate cu adevărat democratică și pluralistă are tot interesul de a fi pro-activă, prin crearea unor condiții adecvate pentru respectarea, exprimarea, conservarea și dezvoltarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților, în termeni de identitate etnică, culturală, lingvistică, religioasă.” 
Eforturile României pe dimensiunea de comemorare a Holocaustului au ca punct de plecare Raportul final al Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului în România ”Elie Wiesel”, în care sunt formulate o serie de recomandări pentru statul român privind educarea noilor generații despre istoria Holocaustului din România: „După mai bine de 10 ani de la aceste recomandări putem trage linie  și observa o serie de paşi importanţi pentru sprijinirea studierii Holocaustului, astfel încât generaţiile tinere să descopere adevărul despre această pagină dramatică de istorie. Astfel, în manualele pentru clasele VII – XII au fost introduse ore de studiere a Holocaustului, a fost introdus curs opțional de studiere a Holocaustului pentru clasele de liceu, iar la 9 octombrie, în fiecare an, comemorăm la nivel național memoria victimelor Holocaustului”, a menţionat ministrul Bogdan Aurescu în ceea ce priveşte demersurile concrete realizate de statul român.
„Recomandările Raportului final al Comisiei Elie Wiesel nu se rezumau doar la trecutul României, ci priveau și spre viitor. Unul dintre pașii în acest sens este asumarea președinției Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), care va fi exercitată în perioada martie 2016 – martie 2017. Preluarea de către România a Președinției IHRA este expresia recunoașterii eforturilor autorităţilor române de a păstra memoria Holocaustului prin intermediul instrumentelor legale şi administrative dezvoltate la nivel național şi local, inclusiv prin colaborarea cu societatea civilă şi organizațiile evreieşti din țară și de peste hotare”, a adăugat Bogdan Aurescu.
În context, ministrul afacerilor externe a reamintit faptul că  anul acesta se împlinesc 20 de ani de la momentul adoptării și ratificării de către România a „Convenției-cadru pentru protecția persoanelor aparținând minorităților naționale”. Ministrul a subliniat că faptul că România a fost primul stat care a ratificat, la 29 aprilie 1995, Convenţia-cadru demonstrează determinarea autorităților române de continuare a angajamentului pentru consolidarea sistemului de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale care locuiesc pe teritoriul României. Sistemul de protejare şi promovare a identităţii culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale care trăiesc în România şi-a dovedit eficienţa, acest lucru fiind recunoscut inclusiv de diferitele mecanisme de monitorizare ale Consiliului Europei
Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat şi valoarea adăugată adusă de minorităţile naţionale în fiecare societate: „Diversitatea culturală  este o sursă şi un factor de îmbogăţire pentru fiecare societate. O societate cu adevărat democratică şi pluralistă nu este una care se limitează la respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ci una care creează şi condiţiile adecvate pentru exprimarea, conservarea şi dezvoltarea acestei identităţi, ca o sursă valoroasă de inter-culturalism…Inter-culturalismul presupune existenţa unui spaţiu comun unic - social, economic, politic şi cultural - căruia îi aparţin atât majoritatea, cât şi minoritatea şi care aparţine atât majorităţii, cât şi minorităţii, în mod egal şi cu egala legitimitate. România a reuşit să definească un sistem-model pentru drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale,  acesta fiind bazat pe principiile solide ale Convenţiei-Cadru. Am realizat acest lucru prin contribuţia importantă a membrilor minorităţilor care locuiesc pe teritoriul ţării noastre, inclusiv a comunităţii evreieşti .”
„Democraţia este incompatibilă cu atitudinile revizioniste şi negaţioniste şi cu manifestările antisemite. Istoria trebuie cunoscută şi asumată. Amploarea inimaginabilă pe care a căpătat-o ura în trecut şi crimele de neînţeles care au urmat sunt motivele pentru care trebuie să ne asigurăm că asemenea lucruri nu se vor mai repeta. Datoria noastră de onoare este de a lupta într-un front comun împotriva oricărei manifestări de intoleranţă pe criterii etnice sau religioase”, a declarat ministrul Aurescu la finalul intervenţiei sale.
La seminar a participat și șeful delegației Ungariei la IHRA, Vince Szalay-Bobrovniczky, care a transmis un mesaj din partea președintelui în exerciţiu al organizației, Szabolcs Takacs. În intervenția sa au fost subliniate obiectivele IHRA, dar şi eforturile statului român în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor. „Au trecut 20 de ani de la ratificarea de către România a Convenţiei-Cadru pentru protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, două decenii de eforturi, rezultate concrete şi real progres. S-a făcut mult, mai rămân multe de făcut. Minoritatea maghiară din România a avut contribuţii substanţiale, cu aportul propriu la progresul general al democraţiei şi integrarea europeană a ţării. A făcut asta nu din egoism sau consideraţii înguste. Ungurii sunt cu adevărat interesaţi şi dedicaţi unei Românii puternice, democratice şi prospere, aşa cum românii sunt cu adevărat interesaţi să îi sprijine pe maghiari. Diversitatea bazată pe egalitate şi libertatea ne îmbogăţeşte pe toţi”, a declarat Vince Szalay-Bobrovniczky.
Ambasadorul Statului Israel, Dan Ben Eliezer s-a referit la importanţa proiectului Podurile Toleranței, care transmite mesajul că Holocaustul nu trebuie uitat, iar generaţiile viitoare trebuie să înveţe din lecţiile trecutului şi prin participarea la proiecte specifice, care să promoveze respectul faţă de vecini şi minorităţi. Diplomatul israelian a subliniat relaţiile speciale dintre România şi Statul Israel şi a transmis aprecierea guvernului israelian faţă de eforturile României de combatere a antisemitismului, rasismului şi xenofobiei. El a amintit de declaraţia comună semnată la 24 iunie 2014 de guvernele israelian şi român, la începutul căreia se precizează că „cele două guverne reiterează angajamentul lor ferm pentru apărarea drepturilor omului şi pentru combaterea oricăror forme de antisemitism, discriminare rasială, xenofobie şi intoleranţă şi vor depune toate eforturile pentru ca generaţiile viitoare să continue să comemoreze tragicul episod al comunităţii evreieşti din România”.
Președinta B’nai B’rith Europa, Erika van Gelder, a subliniat importanța legăturilor umane dintre evrei și români, indiferent de momentul istoriei, evocând rolul diplomatului român Constantin Karadja în salvarea a mii de evrei de la îmbarcarea în trenurile spre Auschwitz. „Este important ca acțiunile diplomatului Karadja să aibă ecou asupra noilor generații, astfel încât să fie o participare cât mai mare a tuturor segmentelor societății în lupta în combaterea manifestărilor extremiste și discriminatorii, inclusiv a antisemitismului”, a menţionat Erika van Gelder.
La rândul său, președintele B’nai B’rith România, Jose Iacobescu, a ţinut să precizeze: „B’nai B’rith susţine eforturile MAE în apărarea drepturilor minorităţilor naţionale, în construirea dialogului şi în promovarea toleranţei şi a respectului reciproc”.
În cadrul seminarului, ambasadorul Mihnea Constantinescu a confirmat angajamentul României cu privire la o acţiune solidară la nivelul întregii clase politice în ceea ce priveşte fenomenul Holocaustului şi combaterea xenofobiei şi intoleranţei.
Fostul ministru al afacerilor externe Adrian Cioroianu a punctat in intervenţia sa că, dincolo de potenţialul economic evidenţiat în agenda bilaterală, Israelul oferă o piaţă vastă nevalorificată încă pentru produsele intelectuale, pentru că evreii de origine română sunt consumatori de cultură română.
 

Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare