Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Sesiunea RADR dedicată problematicii europene l-a avut ca invitat special pe viceprim-ministrul şi ministrul afacerilor externe al Republicii Slovace, Miroslav Lajčák
Sesiunea RADR dedicată problematicii europene l-a avut ca invitat special pe viceprim-ministrul şi ministrul
02 Sep, 2015 22:29
ZIUA de Constanta
838
Marime text
838
Marime text
Reuniunea Anuală a Diplomației Române a continuat miercuri, 2 septembrie 2015, cu lucrările panelului dedicat problematicii europene, având ca temă „Provocările actuale ale agendei UE. Demararea pregătirilor pentru asumarea Preşedinţiei Consiliului UE în 2019”. Reuniunea a fost moderată de Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe al României, şi l-a avut ca invitat de onoare pe viceprim-ministrul şi ministrul afacerilor externe al Republicii Slovace, Miroslav Lajčák.
Au participat şefi ai misiunilor diplomatice ale ţării noastre peste hotare, consuli generali români, directori ai Institutelor Culturale Române din străinătate, membri ai conducerii MAE.
Șeful diplomaţiei române a subliniat, în deschiderea panelului, stadiul excelent al relaţiilor de cooperare dintre România şi Slovacia, atât pe plan bilateral, cât şi la nivelul UE, cele două state fiind parteneri dedicaţi construcţiei europene şi având o largă paletă de interese convergente.
Ministrul Bogdan Aurescu a arătat că Uniunea Europeană traversează o perioadă complexă, marcată în special de presiuni migratorii fără precedent şi ameninţări în planul securităţii. Uniunea trebuie astfel să găsească cele mai adecvate soluţii la numeroasele provocări ale lumii de azi. “Este necesar ca liderii UE să identifice în mod corect preocupările şi aşteptările cetăţenilor legate de agenda europeană şi să formuleze răspunsuri credibile, axate pe subiectele cu adevărat relevante – creşterea economică, combaterea şomajului, gestionarea migraţiei, respectarea libertăţilor fundamentale care stau la baza pieţei interne, inclusiv libera circulaţie a cetăţenilor europeni - răspunsuri ferme şi unitare la provocările recente de securitate, în mod deosebit în imediata vecinătate a Uniunii, asigurarea securităţii energetice”, a declarat ministrul Aurescu.
În acelaşi timp, şeful diplomaţiei române a reiterat poziţia României de promotor constant al construcţiei comunitare, al echilibrului instituţional, al solidarităţii şi coeziunii la nivelul UE şi a susţinut necesitatea unei acţiuni unitare, solidare, atât la nivelul statelor membre, cât şi la nivel european, pentru asigurarea prezervării valorilor fundamentale şi principiilor Uniunii prevăzute în Tratatele UE, contribuind astfel la prevenirea proliferării curentelor populiste şi anti-europene.
În ceea ce priveşte demararea pregătirilor pentru asumarea Preşedinţiei Consiliului UE de către România, în a doua jumătate a anului 2019, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că şi din acest punct de vedere există premise solide pentru intensificarea cooperării dintre România şi Slovacia în următorii ani, Slovacia urmând să deţină Preşedinţia Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2016.
Şeful diplomaţiei române a mai precizat că, în perspectiva preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE în 2019, a fost demarat un proces de reflecţie internă şi o analiză a măsurilor necesare pentru îndeplinirea cu succes a atribuţiilor care vor reveni României, fiind deja declanşate pregătirile pentru gestionarea Preşedinţiei.
“În acest sens, experienţa şi expertiza viitoarei Preşedinţii slovace sunt extrem de valoroase şi utile pentru România în procesul de pregătire. Am discutat cu omologul meu în acest sens și am decis intensificarea consultărilor bilaterale, în perioada următoare, pe tema pregătirilor pentru exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE”, a explicat ministrul Aurescu.
Ministrul afacerilor externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák, a apreciat în discursul său performanţele diplomaţiei române, dar şi viziunea comună pe care Slovacia și România o împărtășesc în ceea ce privește aspecte esențiale, precum respectarea dreptului internațional și protecția persoanelor aparținând minorităților naționale. A reamintit că orașul românesc Nădlac a fost recunoscut deja ca un model de conviețuire interculturală, minoritatea slovacă din România fiind pe deplin integrată în România de două secole, dar păstrându-şi în egală măsură identitatea, graţie climatului tolerant al societăţii româneşti şi măsurilor luate de România. Cei doi miniştri au convenit ca, în acest an, să organizeze împreună un eveniment de punere în valoare a modelului intercultural românesc, precum şi a modelului similar slovac.
În ceea ce privește problema migrației, una dintre cele mai complexe și stringente problematici cu care se confruntă în acest moment Uniunea Europeană, ministrul Lajčák a calificat-o drept o provocare pentru birocrația europeană, fiind necesară în acest moment o strategie clară, coordonată între statele membre. Strategia trebuie să aibă, în opinia ministrului slovac, o abordare comprehensivă, care să rezolva concret problemele pe mai multe paliere, de la oferirea de ajutor umanitar, destructurarea rețelelor de traficanți, până la combaterea problemelor din țările de origine ale migranților, inclusiv combaterea terorismului. Miroslav Lajčák a insistat asupra protejării libertăților din zona Schengen, blocarea frontierelor nefiind o soluție acceptabilă pentru populația din Europa.
Ministrul afacerilor externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák, a prezentat pe larg diplomaţilor români principalele măsuri implementate de către țara sa pentru gestionarea viitoarei președinții slovace a Consiliului UE în anul 2016, atât din punct de vedere organizatoric, cât și instituțional. De asemenea, a prezentat unele dintre prioritățile Republicii Slovace pentru acest mandat.
Miroslav Lajčák a mulțumit pentru invitația la Reuniunea Anuală a Diplomației Române și a declarat că are un mare respect pentru diplomația română, ministrul Bogdan Aurescu numindu-l un “prieten al României”.
Intervenţiile celor doi miniştri de externe au reliefat posibilităţile de cooperare dintre România şi Slovacia la nivelul UE în următorii ani, bazate pe agenda europeană comună, atitudinea pro-europeană şi promovarea valorilor fundamentale ale UE.
Ultimele două sesiuni de lucru ale zilei se vor axa pe “Diplomaţia Multilaterală și rolul pe care îl poate juca România. Aniversarea a 70 de ani de existență a ONU și a 60 de ani de când România este membru” și „Securitatea Energetică – Diplomaţia Energetică în Ascensiune”.
Informații suplimentare
Informații actualizate despre RADR 2015 și de la principalele momente ale Reuniunii pot fi urmărite pe site-ul MAE (http://www.mae.ro/node/33284), pagina de Facebook (http://www.facebook.com/mae.romania ) și contul de Twitter (http://twitter.com/MAERomania), cu hashtag #RADR2015/ #diplomatie2015.
Din anul 2005, Ziua Diplomaţiei Române este sărbătorită la data de 1 septembrie şi a devenit principalul moment de evaluare şi recunoaştere a modului în care diplomaţia românească contribuie la procesele semnificative care dau cursul dezvoltării României, precum şi la evoluţiile europene şi globale. Tema din acest an a RADR - “România și provocările de securitate la limitele spațiului european și euro-atlantic. Riscuri, oportunități și acțiune diplomatică” - reflectă, în primul rând, atenția pe care diplomația română o acordă contextului din vecinătatea extinsă a României, mai ales în vecinătățile estică și sudică ale UE și NATO. Ca urmare a provocărilor de securitate la nivel internațional din 2014 și 2015, diplomația română a avut rolul nu numai de a reacționa, ci de fi proactivă și dinamică, astfel încât să protejeze cât mai bine interesele României în sens larg, elaborând propuneri și soluții care converg către același scop – de a face România mai sigură, din toate punctele de vedere, într-un context internațional complex.
Sesiunile plenare principale ale Reuniunii din acest an beneficiază, în premieră, de participarea prestigioasă a patru miniştri ai afacerilor externe, care au răspuns invitaţiei ministrului român de externe – ministrul slovac de externe, Miroslav Lajcak, la sesiunea dedicată “Problematicii Europene şi provocărilor act [Anchor] uale ale Agendei UE”, ministrul polonez de externe, Grzegorz Schetyna, la sesiunea dedicată „Revizuirii Politicii Europene de Vecinătate şi rolului esenţial al Parteneriatului Estic”, ministrul norvegian de externe, Borge Brende, la sesiunea dedicată „Problematicii de securitate şi adaptării apărării colective în cadrul NATO în contextul regional actual de securitate” şi, nu în ultimul rând, ministrul iordanian de externe, Nasser Judeh, la sesiunea dedicată „Provocărilor şi oportunităţilor din Vecinătatea Sudică”.
Au participat şefi ai misiunilor diplomatice ale ţării noastre peste hotare, consuli generali români, directori ai Institutelor Culturale Române din străinătate, membri ai conducerii MAE.
Șeful diplomaţiei române a subliniat, în deschiderea panelului, stadiul excelent al relaţiilor de cooperare dintre România şi Slovacia, atât pe plan bilateral, cât şi la nivelul UE, cele două state fiind parteneri dedicaţi construcţiei europene şi având o largă paletă de interese convergente.
Ministrul Bogdan Aurescu a arătat că Uniunea Europeană traversează o perioadă complexă, marcată în special de presiuni migratorii fără precedent şi ameninţări în planul securităţii. Uniunea trebuie astfel să găsească cele mai adecvate soluţii la numeroasele provocări ale lumii de azi. “Este necesar ca liderii UE să identifice în mod corect preocupările şi aşteptările cetăţenilor legate de agenda europeană şi să formuleze răspunsuri credibile, axate pe subiectele cu adevărat relevante – creşterea economică, combaterea şomajului, gestionarea migraţiei, respectarea libertăţilor fundamentale care stau la baza pieţei interne, inclusiv libera circulaţie a cetăţenilor europeni - răspunsuri ferme şi unitare la provocările recente de securitate, în mod deosebit în imediata vecinătate a Uniunii, asigurarea securităţii energetice”, a declarat ministrul Aurescu.
În acelaşi timp, şeful diplomaţiei române a reiterat poziţia României de promotor constant al construcţiei comunitare, al echilibrului instituţional, al solidarităţii şi coeziunii la nivelul UE şi a susţinut necesitatea unei acţiuni unitare, solidare, atât la nivelul statelor membre, cât şi la nivel european, pentru asigurarea prezervării valorilor fundamentale şi principiilor Uniunii prevăzute în Tratatele UE, contribuind astfel la prevenirea proliferării curentelor populiste şi anti-europene.
În ceea ce priveşte demararea pregătirilor pentru asumarea Preşedinţiei Consiliului UE de către România, în a doua jumătate a anului 2019, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că şi din acest punct de vedere există premise solide pentru intensificarea cooperării dintre România şi Slovacia în următorii ani, Slovacia urmând să deţină Preşedinţia Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2016.
Şeful diplomaţiei române a mai precizat că, în perspectiva preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE în 2019, a fost demarat un proces de reflecţie internă şi o analiză a măsurilor necesare pentru îndeplinirea cu succes a atribuţiilor care vor reveni României, fiind deja declanşate pregătirile pentru gestionarea Preşedinţiei.
“În acest sens, experienţa şi expertiza viitoarei Preşedinţii slovace sunt extrem de valoroase şi utile pentru România în procesul de pregătire. Am discutat cu omologul meu în acest sens și am decis intensificarea consultărilor bilaterale, în perioada următoare, pe tema pregătirilor pentru exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE”, a explicat ministrul Aurescu.
Ministrul afacerilor externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák, a apreciat în discursul său performanţele diplomaţiei române, dar şi viziunea comună pe care Slovacia și România o împărtășesc în ceea ce privește aspecte esențiale, precum respectarea dreptului internațional și protecția persoanelor aparținând minorităților naționale. A reamintit că orașul românesc Nădlac a fost recunoscut deja ca un model de conviețuire interculturală, minoritatea slovacă din România fiind pe deplin integrată în România de două secole, dar păstrându-şi în egală măsură identitatea, graţie climatului tolerant al societăţii româneşti şi măsurilor luate de România. Cei doi miniştri au convenit ca, în acest an, să organizeze împreună un eveniment de punere în valoare a modelului intercultural românesc, precum şi a modelului similar slovac.
În ceea ce privește problema migrației, una dintre cele mai complexe și stringente problematici cu care se confruntă în acest moment Uniunea Europeană, ministrul Lajčák a calificat-o drept o provocare pentru birocrația europeană, fiind necesară în acest moment o strategie clară, coordonată între statele membre. Strategia trebuie să aibă, în opinia ministrului slovac, o abordare comprehensivă, care să rezolva concret problemele pe mai multe paliere, de la oferirea de ajutor umanitar, destructurarea rețelelor de traficanți, până la combaterea problemelor din țările de origine ale migranților, inclusiv combaterea terorismului. Miroslav Lajčák a insistat asupra protejării libertăților din zona Schengen, blocarea frontierelor nefiind o soluție acceptabilă pentru populația din Europa.
Ministrul afacerilor externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák, a prezentat pe larg diplomaţilor români principalele măsuri implementate de către țara sa pentru gestionarea viitoarei președinții slovace a Consiliului UE în anul 2016, atât din punct de vedere organizatoric, cât și instituțional. De asemenea, a prezentat unele dintre prioritățile Republicii Slovace pentru acest mandat.
Miroslav Lajčák a mulțumit pentru invitația la Reuniunea Anuală a Diplomației Române și a declarat că are un mare respect pentru diplomația română, ministrul Bogdan Aurescu numindu-l un “prieten al României”.
Intervenţiile celor doi miniştri de externe au reliefat posibilităţile de cooperare dintre România şi Slovacia la nivelul UE în următorii ani, bazate pe agenda europeană comună, atitudinea pro-europeană şi promovarea valorilor fundamentale ale UE.
Ultimele două sesiuni de lucru ale zilei se vor axa pe “Diplomaţia Multilaterală și rolul pe care îl poate juca România. Aniversarea a 70 de ani de existență a ONU și a 60 de ani de când România este membru” și „Securitatea Energetică – Diplomaţia Energetică în Ascensiune”.
Informații suplimentare
Informații actualizate despre RADR 2015 și de la principalele momente ale Reuniunii pot fi urmărite pe site-ul MAE (http://www.mae.ro/node/33284), pagina de Facebook (http://www.facebook.com/mae.romania ) și contul de Twitter (http://twitter.com/MAERomania), cu hashtag #RADR2015/ #diplomatie2015.
Din anul 2005, Ziua Diplomaţiei Române este sărbătorită la data de 1 septembrie şi a devenit principalul moment de evaluare şi recunoaştere a modului în care diplomaţia românească contribuie la procesele semnificative care dau cursul dezvoltării României, precum şi la evoluţiile europene şi globale. Tema din acest an a RADR - “România și provocările de securitate la limitele spațiului european și euro-atlantic. Riscuri, oportunități și acțiune diplomatică” - reflectă, în primul rând, atenția pe care diplomația română o acordă contextului din vecinătatea extinsă a României, mai ales în vecinătățile estică și sudică ale UE și NATO. Ca urmare a provocărilor de securitate la nivel internațional din 2014 și 2015, diplomația română a avut rolul nu numai de a reacționa, ci de fi proactivă și dinamică, astfel încât să protejeze cât mai bine interesele României în sens larg, elaborând propuneri și soluții care converg către același scop – de a face România mai sigură, din toate punctele de vedere, într-un context internațional complex.
Sesiunile plenare principale ale Reuniunii din acest an beneficiază, în premieră, de participarea prestigioasă a patru miniştri ai afacerilor externe, care au răspuns invitaţiei ministrului român de externe – ministrul slovac de externe, Miroslav Lajcak, la sesiunea dedicată “Problematicii Europene şi provocărilor act [Anchor] uale ale Agendei UE”, ministrul polonez de externe, Grzegorz Schetyna, la sesiunea dedicată „Revizuirii Politicii Europene de Vecinătate şi rolului esenţial al Parteneriatului Estic”, ministrul norvegian de externe, Borge Brende, la sesiunea dedicată „Problematicii de securitate şi adaptării apărării colective în cadrul NATO în contextul regional actual de securitate” şi, nu în ultimul rând, ministrul iordanian de externe, Nasser Judeh, la sesiunea dedicată „Provocărilor şi oportunităţilor din Vecinătatea Sudică”.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
