Guvernul României Actele normative aprobate în cadrul ședinței Guvernului României din 21 iunie 2024

21.06.2024
 

INFORMAŢIE DE PRESĂ
privind actele normative aprobate în cadrul ședinței Guvernului României
din 21 iunie 2024

 

Proiectul de lege a fost aprobat și va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

Actul normativ stabilește un nou mecanism și o nouă formulă de calcul a nivelului salariului minim la nivel național, transpunând în legislația națională Directiva  Uniunii Europene nr. 2022/2041 privind salariul minim european.
Introducerea salariului minim european este un obiectiv asumat de România prin Programul Național de Redresare și Reziliență și a fost adoptat după consultarea cu partenerii sociali. 
În vederea aplicării prevederilor proiectului de lege, va fi elaborată o legislație subsecventă conținând proiectul de Hotărâre de Guvern privind instituirea unui mecanism nou și a unei noi formule pentru a stabili nivelul salariului minim, precum și respectarea unui Plan de acțiune de promovare a negocierilor colective, cu termene și măsuri de susținere adaptate nevoilor naționale.
Proiectul de lege a fost aprobat și va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului în procedură de urgență.
Comunicatul Ministerului Muncii: https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/7330-cp-legea-sal-minim
 

Prin acest act normativ, se prorogă până la data de 31 decembrie 2024, termenul de implementare a sprijinului acordat persoanelor vulnerabile pentru compensarea achiziției și montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică în imobile de tip condominiu, racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau dotate cu o sursă proprie locală de producere a energiei termice.
Termenul pentru acordarea acestui ajutor a fost stabilit inițial pentru luna aprilie, apoi amânat până pe 31 august 2024.
Totodată, prin acest act normativ, se stabilesc instituțiile responsabile precum și modul de implementare a sprijinului. Astfel, se propune ca unitatea de implementare a sprijinului constând în compensarea costului aferent acestui sprijin să fie structura de specialitate din cadrul Ministerului Energiei.
Sprijinul pentru compensarea costului aferent achiziției și montării unor sisteme de repartizare a costurilor cu energia termică este finanțat din Fondul pentru Modernizare.

Modificările introduse prin ordonanța de urgență aprobată vizează redeschiderea exploatărilor miniere neenergetice, continuarea activităților miniere pentru societățile în insolvență și valorificarea golurilor miniere din saline, pentru turism sau scopuri medicale. Concret, se instituie posibilitatea continuării activității miniere pentru societățile aflate în procedură de insolvență, prin păstrarea licenței în cadrul unui program de reorganizare, dar și posibilitatea dezvoltării și valorificării golurilor miniere din saline care pot fi utilizate din punct de vedere turistic sau medical.
Reintroducerea în circuitul economic a resurselor secundare va contribui la creșterea gradului de securitate și sustenabilitate a aprovizionării cu materii prime critice esențiale în sectoare industriale cheie pentru economia națională și europeană. Astfel, este susținută dezvoltarea unui model economic durabil și responsabil în raport cu mediul înconjurător, promovând economia circulară prin creșterea gradului de utilizare a resurselor de materii prime.
Îmbunătățirea reglementărilor în domeniul resurselor minerale neenergetice va avea un impact macroeconomic prin eficientizarea exploatării acestora, atragerea investițiilor si creșterea veniturilor bugetare, redeschiderea minelor cu activitatea încetată și, indirect, prin reintegrarea în circuitul economic a forței de muncă disponibilă pe plan local.
Obiectivul modificării Legii minelor nr.85/2023 este de a reduce cheltuielile statului pentru ecologizare, generarea de beneficii economice și sociale, inclusiv crearea de locuri de muncă și atragerea de investiții. Măsura de redeschidere a unor mine cu activitatea sistată prin hotărâri ale Guvernului descarcă parțial sau total statul român de cheltuieli pentru ecologizare, cu posibil impact transfrontalier, cheltuielile cu protecția mediului, care au ca scop final redarea unor mari suprafețe de teren în circuitul economic și tot ceea ce însemnă regenerarea socio-economică a comunităților învecinate, reintegrarea peisagistică a zonelor și refacerea bio-diversității sunt transferate către agenții economici care vor face exploatarea.

Impactul economic este semnificativ, cuantificabil atât prin beneficii directe de natura taxelor, impozitelor și contribuțiilor aferente desfășurării activităților de exploatare minieră, proporționale cu valorile mari ale investițiilor necesare, care contribuie semnificativ la bugetul general consolidat al statului, precum și la bugetele locale, cât și prin beneficii indirecte obținute prin reintegrarea în circuitul economic a forței de muncă disponibile pe plan local, regional și național.
De asemenea, odată cu preluarea de către operatorii economici a stațiilor de tratare a apei ce debitează natural din perimetrele miniere închise și care trebuie monitorizate post închidere, împreună cu licența de concesiune sau dare în administrare, se realizează o economiei de circa 13 milioane lei/an la bugetul de stat, prin reducerea cheltuielilor pentru operarea stațiilor de tratare a apelor.
Modificările sunt necesare întrucât forma inițială a Legii minelor nu permitea reofertarea perimetrelor cu activitate încetată, înainte și după terminarea lucrărilor de închidere. De asemenea, nu reglementa regimul utilizării golurilor miniere și nici regimul apelor provenite natural din perimetrele miniere aprobate la închidere definitivă și care sunt supuse procesului de monitorizare post închidere.
În contextul economic actual, având în vedere și Rezoluția Comitetul Economic și Social European din 24 martie 2022 privind Războiul din Ucraina și impactul său economic, social și ecologic, măsurile instituite prin ordonanța de urgență se circumscriu demersurilor Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru crearea cadrului legislativ necesar reluării activității miniere în obiectivele închise prin hotărâri de guvern și exploatării depozitelor istorice de deșeuri miniere cu conținut de metale utile.
Informații suplimentare:
Resursele minerale secundare depozitate în iazuri de decantare sau halde de steril prezintă un potențial foarte ridicat de valorificare industrială prin recuperarea metalelor prețioase, critice și utile de bază (Au, Ag, Cu, Pb, Zn, Fe, Mn, W, Mo etc.) pentru care au fost deschise exploatările sau a unor elemente care au intrat recent în sfera de interes a valorificării industriale (Ge, In, Te, Cd, Sb), prin utilizarea mineralelor însoțitoare (cuarț, feldspat, minerale argiloase) sau prin folosirea unor tipuri de reziduuri ca amelioratori pentru soluțiile sărace (de exemplu în cazul unor halde ale minelor de cărbune).

Se reorganizează Institutul Național de Administrație, atât ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 296/2023, cât și a recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), pentru a dezvolta și implementa noi soluții care să contribuie la o abordare unitară a procesului de formare, dezvoltarea competențelor și cunoștințelor personalului din administrația publică, prin corelarea nevoilor reale de formare cu oferta Institutului, precum și transferul de date/cunoștințe și bune practici către cetățeni, ca beneficiar al serviciilor administrației publice.
În aplicarea prevederilor Legii nr. 296/2023, se va diminua numărul maxim de posturi cu 9 posturi.
Ca urmare a recomandărilor OCDE privind implicarea INA în elaborarea Strategiei naționale privind inovarea în sectorul public pentru perioada 2025 -2029 și ca urmare a celor prevăzute în PNRR (jalonul 405), au fost adăugate, ca atribuții, asigurarea de asistență tehnică pentru susținerea dezvoltării administrației publice și diseminarea informațiilor și a rezultatelor demersurilor de cercetare-inovare în relația administrație publică – cetățeni.

Actul normativ aprobat de Guvern vizează modificări privind funcționarea Inspectoratului de Stat în Construcții – I.S.C., instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Astfel, funcția publică specifică de conducere de inspector-șef al Municipiului București se echivalează cu funcția publică generală de conducere de director, iar funcția publică specifică de conducere de inspector-șef județean se echivalează cu funcția publică generală de conducere de șef serviciu. Astfel, se echivalează 41 de funcții publice de conducere specifice de inspector șef județean cu 41 de funcții publice de conducere generale de șef serviciu, precum și o funcție publică de conducere specifică de inspector șef al Municipiului București în  funcție publică de conducere generală de director.

Potrivit ordonanței de urgență, structurile/instituțiile din cadrul/subordinea Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații pot demara procedurile pentru achiziția de autoturisme necesare desfășurării în bune condiții a misiunilor specifice, de la data intrării în vigoare a ordonanței și până la data de 31 decembrie 2024.
De asemenea, aceste structuri pot încheia, în anul 2024, contracte și acorduri-cadru care se pot derula până la finalul anului 2027.

În acest sens, ordonanța de urgență instituie o derogare de la prevederile art. III alin. (1) lit. a) din OUG  nr. 34/2023 și art. XVI din OUG. nr. 115/2023, aplicabile în anul 2024.
Astfel, Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări din cadrul MAI poate achiziționa, în anul 2024, inclusiv în baza acordurilor-cadru existente, autovehicule cu dotări specifice, autoutilitare, autoturisme, autocamioane, autobuze și motociclete pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor operative a structurilor/instituţiilor din cadrul/subordinea ministerului.
Finanțarea necesară achiziției de autovehicule pentru desfășurarea activităților structurilor din cadrul MAI se asigură din excedentul activității finanțate integral din venituri proprii de confecționare și valorificare a plăcilor cu numere de înmatriculare cu fond reflectorizant, precum și aprovizionarea cu acestea în formă brută, în limita sumei de 200 milioane lei cu TVA.
În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, MAI va transmite la Ministerului Finanțelor propunerile pentru efectuarea modificărilor corespunzătoare în structura bugetului de stat, precum şi în volumul şi structura bugetului MAI pe anul 2024.

Ordonanța de urgență adoptată astăzi majorează bugetul schemei de ajutor de stat "Creditul fermierului" cu 646 milioane lei (de la 815,5 milioane lei, la maximum 1.461,5 milioane lei) și, totodată, prelungește termenul de aplicare a ajutorului, prin prorogarea termenului de încheiere a acordurilor de finanțare până la 31 decembrie 2024 și a termenului de plată a grantului până la 31 decembrie 2030.   
Prin această schemă de ajutor de stat, MADR acoperă componenta de dobândă reprezentând partea de ROBOR la 3 luni, acordată pe o perioadă de maximum 60 luni, fără a depăși cuantumul nominal stabilit prin acordul de finanțare, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 280.000 de euro/beneficiar. Rata dobânzii aferentă creditelor este rata dobânzii formată din ROBOR la 3 luni, plus o marjă de maximum 1,95% pe an.
În data de 2 mai 2024, Comisia Europeană a adoptat modificarea Cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prin care prelungește până la data de 31 decembrie 2024 posibilitatea statelor membre de a acorda ajutoare de stat sub forma granturilor suportate de la bugetul național pentru beneficiarii din sectorul producției agricole primare.

Guvernul a aprobat reglementările etichetării cheltuielilor bugetare şi cheltuielilor fiscale pentru bugetarea verde, o metodă investițională introdusă deja de o serie de state membre ale Uniunii Europene.
Astfel, este valorificată o oportunitate economică importantă pentru România, prin accesarea fondurilor europene dedicate economiei verzi. Instrumentul de redresare economică Next Generation EU creează premisele unei absorbții alerte, încă din primii ani ai acestui program de sprijin financiar pentru perioada 2021-2026.  
Atragerea investițiilor verzi va aduce schimbări substanțiale: o politică de mediu pro-activă și responsabilizare în utilizarea resurselor.
Implementarea proiectelor cu finanțare verde implică o creștere a cererii pentru factorii de producție din economie, care va conduce la crearea de noi locuri de muncă.
Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pot demara simulări ale procesului de analiză și etichetare a cheltuielilor bugetare, astfel încât unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale să fie pregătite pentru procesul de etichetare.
 

Prin acest act normativ, se instituie Programul Multianual de Modernizare și Dezvoltare a Infrastructurii Vamale pentru perioada 2025-2030, cu un buget de maxim un miliard de lei, în vederea modernizării și dezvoltării infrastructurii specifice aflate în administrarea Autorității Vamale, pentru consolidarea capacității instituționale în combaterea fraudelor vamale, evaziunii fiscale, contrabandei, traficului de droguri și/sau de substanțe stupefiante.
Totodată, va fi înființat Centrul Național de Analiză Imagistică Vamală, care să analizeze imaginile scanate, iar sistemele vamale vor fi interoperabile celor informatice specifice Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Poliției de Frontieră Române, privind persoane, mijloace de transport și bunuri. 
 

Actul normativ adoptat de Guvern este rezultatul unor ample consultări cu piața de capital, un proces transparent menit să creeze un mediu de investiții mai sigur și un cadru legal predictibil și clar care să contribuie la dezvoltarea durabilă a pieței locale de capital.
Noile reglementări contribuie la îndeplinirea unor obiective generale și specifice incluse în “Strategia Autorității de Supraveghere Financiară pentru dezvoltarea pieței de capital 2023-2026”, realizată împreună cu OCDE, iar îndeplinirea obiectivelor strategiei reprezintă o recomandare prioritară în procesul de aderare la această organizație internațională.
Una dintre modificările importante se referă la blocarea, de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a accesului la site-urile entităților neautorizate care oferă servicii de investiții, care practică tehnici de înșelare, manipulare și publicitate agresivă. Aplicarea noilor prevederi va avea ca efect un mediu mai sigur pentru investitori și protejarea investitorilor locali.
O altă modificare se referă la o modalitate de finanțare alternativă pentru primăriile care au proiecte de dezvoltare prin intermediul pieței de capital, prin emisiunea de obligațiuni cu prospect de emisiune adresat tuturor investitorilor.
Această prevedere va dezvolta piața autohtonă de obligațiuni, va crește transparența emisiunilor de astfel de obligațiuni municipale, se va adresa unui număr mai mare de investitori, iar cetățenii vor putea investi în aceste instrumente ce finanțează proiectelor locale.

Actul normativ extinde utilizarea sistemului de facturare electronică și pentru tranzacțiile între afaceri și consumatorii finali (B2C), în mod opțional în perioada 1 iulie 2024 – 31 decembrie 2024 și obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2025. Astfel, toate persoanele impozabile care emit facturi către consumatori vor trebui să le raporteze în sistemul RO e-Factura.
Vor fi exceptate de la obligația utilizării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura persoanele impozabile care emit facturi pentru operațiuni care nu sunt supuse TVA-ului sau sumele care nu se includ în baza de impozitare a TVA, conform Codului fiscal, pentru care nu există obligația emiterii unei facturi, precum și misiunile diplomatice și oficiile consulare, Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții, Comisia Europeană sau alte organisme internaționale, forțele armate ale statelor membre NATO, cu excepția situației în care acestea optează pentru utilizarea sistemului.
Asociațiile, fundațiile și agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori vor fi exceptați temporar de la utilizarea sistemului RO e-Factura până la 30 iunie 2025, în vederea adaptării la sistem.
În cazul în care beneficiarii nu primesc facturile prin sistemul național RO e-Factura în termenul prevăzut, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii plătite la momentul livrării/prestării, aceștia vor putea notifica organele fiscale competente.
De asemenea, se aduc modificări și completări în domeniul utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și se exclud accizele din procedura de restructurare a obligațiilor bugetare. Măsura vine în sprijinul contribuabililor de bună credință, întrucât aceste taxe speciale sunt percepute direct sau indirect asupra consumului produselor accizabile și sunt plătite de către cumpărător, iar plătitorul de accize are obligația să le declare și să le plătească la bugetul de stat.

Ordonanța a fost aprobată.

Ordonanța a fost aprobată.
 

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Actul normativ prevede reorganizarea activității Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), care funcționează ca un organ de specialitate al administrației publice centrale publice centrale cu atribuții în domeniul jocurilor de noroc, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor.
Reorganizarea ONJN este justificată de necesitatea completării atribuțiilor și reconfigurării structurii sale organizatorice, având în vedere că, prin acte normative și rapoarte de control, au fost deja stabilite diverse atribuții și măsuri pentru Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
Scopul acestor măsuri este să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor și sarcinilor de serviciu ale Oficiului, care includ activitățile de prevenire, descoperire și combatere a infracțiunilor, precum optimizarea activității de supraveghere, verificare și monitorizare, în contextul digitalizării instituției și asigurării interoperabilității necesare pentru emiterea de acte administrative conforme cu reglementările în vigoare.
Astfel, pentru armonizarea structurii organizatorice a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, precum și pentru optimizarea proceselor de activitate şi facilitarea coordonării activităţii este necesară comasarea unor structuri funcţionale care desfășoară activități conexe.
Oficiul este finanţat integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor, iar preşedintele Oficiului are calitatea de ordonator terţiar de credite.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.
 

Hotărârea a fost aprobată.

Actul normativ vizează continuarea implementării Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, modificările aduse vizând asigurarea accesului persoanelor neasigurate la servicii necesare pentru depistarea precoce a afecțiunilor oncologice și la servicii de confirmare a diagnosticului, la nivelul asistenței medicale ambulatorii de specialitate pentru specialităţile clinice, la nivelul  asistenței medicale ambulatorii de specialitate pentru specialităţile paraclinice și la nivelul asistenţei medicale spitalicești. Odată diagnosticați cu o formă de cancer, acești pacienți sunt tratați gratuit în cadrul Programului Național de Oncologie.
Totodată, persoanele neasigurate vor beneficia de aceleași servicii ca persoanele asigurate în vederea testării pentru virusul hepatitic B, virusul hepatitic C şi la gravidă, virusul HIV.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea de Guvern a fost adoptată.

Actul normativ stabilește numărul maxim de posturi al Agenției la 189, exclusiv demnitarii și numărul de posturi aferent cabinetelor acestora. De asemenea, în cadrul structurii organizatorice, în funcție de nevoile instituționale și numărul maxim de posturi, prin ordin al președintelui Agenției, se pot înființa servicii șicompartimente în cadrul direcțiilor, cu respectarea prevederilor art. 391 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, cu avizul prealabil al ordonatorului principal de credite.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Prin acest act normativ, cetățenii Statelor Unite ale Americii sunt scutiți de obligația de a deține vize de lungă ședere, beneficiind astfel de o procedură simplificată pentru șederi prelungite în România și alte state Schengen. La 4 ianuarie 2024 a intrat în vigoare Decizia (UE) nr. 210/2024 a Consiliului din 30 decembrie 2023, publicată în Jurnalul Oficial al UE, privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România și Bulgaria. Astfel, România este obligată să aplice integral acquis-ul Schengen, inclusiv pentru vizele de scurtă ședere.
Conform noilor reglementări, cetățenii țărilor terțe, indiferent dacă au nevoie de viză sau nu, pot rămâne în spațiul Schengen, inclusiv în România, pentru maximum 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile. Calculul acestei perioade se face prin cumularea zilelor petrecute în România cu cele din alte state Schengen. Această decizie asigură aplicarea uniformă a regulilor Schengen în România, facilitând controlul asupra șederilor în spațiul Schengen.
Măsura are scopul de a îmbunătăți mobilitatea și de a facilita relațiile internaționale, menținând totodată un control riguros asupra duratei șederilor în spațiul Schengen.

Prin acest act normativ, se menține regimul de scutire de vize de lungă ședere pe teritoriul României pentru cetățenii canadieni și japonezi, concomitent cu inițierea negocierilor bilaterale pentru încheierea unor acorduri care să ofere facilități în materie de vize de lungă ședere, în vederea încurajării contactelor interumane.
Actul normativ, inițiat de Ministerul Afacerilor Externe, are în vedere necesitatea adaptării cadrului legislativ existent la acquis-ul Schengen în materie de vize, pe care România îl va aplica integral începând cu data de 31 martie 2024.

Executivul a aprobat schema de ajutor de stat care prevede acordarea de granturi pentru investiții inițiale sau pentru crearea unei noi activități economice în industria prelucrătoare, sprijinind astfel industria în direcția neutralității climatice prin procese industriale noi și tehnologii mai curate.
Schema se aplică prin acorduri de finanțare încheiate de Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului (MEAT) până la 31 decembrie 2026, iar plățile se vor efectua în perioada 2025-2029, în limita bugetului anual alocat.
Bugetul pentru acest an al schemei de ajutor de stat este de 149 milioane euro.  
Cheltuielile eligibile includ investiții în active corporale și necorporale pentru demararea unor noi unități, extinderea capacităților existente, diversificarea producției cu produse noi, schimbarea fundamentală a procesului de producție și crearea de locuri de muncă.
Ajutorul de stat va fi acordat sub formă de granturi de la bugetul de stat, prin MEAT, în funcție de cheltuielile eligibile și în limita intensității maxime admisibile conform legislației aplicabile.

Actul normativ aprobat de Guvern are în vedere modificarea şi completarea dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 421/2018 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce priveşte:
- restrângerea unor termene procedurale, pentru asigurarea deschiderii apelului de proiecte pentru sesiunea 2024, şi astfel a oferi industriei de film din Romania șansa de a promova acest program și de a atrage investiții străine începând chiar cu acest an;
- clarificarea şi completarea definiţiilor prevăzute în schema de ajutor de stat, în vederea asigurării unei aplicări coerente şi eficiente;
- introducerea unor dispoziții de clarificare în ceea ce privește episoadele unui serial, precum și plafoane reduse pentru operele audiovizuale de tip documentar, scurt metraj, animație, o structură mai adecvată bugetului fiecărui tip de operă și șanselor de exploatare comercială semnificativă.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.

Hotărârea a fost aprobată.
 

Memorandumul a fost aprobat.

Memorandumul a fost aprobat.

Memorandumul a fost aprobat.

Memorandumul a fost aprobat.

Memorandumul a fost aprobat.

Memorandumul a fost aprobat.

Memorandumul a fost aprobat.

Memorandumul a fost aprobat.

Memorandumul a fost aprobat.

Memorandumul a fost aprobat.
 

 

 
VIII. INFORMARE FORMĂRI